Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-01-28 / nr. 11

La 28. Anul 1475. La 29. Anul 1834. La 30. Anul 1601. I A­ST­U­A­I 33 Gloriasa luptă a lui Ștefan cel Mare contra Turcilor la Bârlad. Intrarea în vigore a regulamentului organic întocmit de Rusia cu a­­probația Turcilor. Mihail Bravul face pe Sigismund Batori să părăsescă tronul și Tran­silvania. Românii și Ardelenii bat pe Turci la Temișora. La 1. Anul 1245, Caliman, împăratul Romano-Bulgar, încetăză din viață. La 2. Anul 1878. Intră în Bucureși principele moștenitor al Rusiei, alii împărat, întor­­cându-se de la resboiu. La 3. Anul 1634. Mihail Basarab V, este salutat cu deosebire de noul Sultan. La 31. Anul 1596, A­VII Rugăm pe toți domnii abo­nați din localitate ai ziarului nostru, cari n’au achitat cos­tul abonamentului, să bine­­voiască a ne trimete direct la Tipografia nostră sumele cuvenite. Asemenea și d-nii abonați din județe sunt ru­gați a ne trimite costul abo­namentului prin mandat pos­tal. Mulțumim tutur­or ace­­lor d-ni abonați cari sunt in curent cu plata abonamen­tului, apreciând in timpul de față munca și cheltuiala scu­­terei ziarului. jian nin.lstratia. IASSI, 27 Ianuarie 1890 Expunere de motive PR DE LEGE ORGANICĂ ȘI JUDEȚIANĂ Suprimarea scrutinului pe listă.—Opera­țiuni electorale.—Atribuțiunile con­­siliilor județiene.—Budgetul ju­dețian.—Suprimarea comi­tetului permanent. D. ministru de interne va presinta in curând camerei proiectul de lege pentru organizarea județiană, împăr­tășim cititorilor noștri expunerea de motive care va însoți acel proect de lege. In lucrarea de reformă a legilor nontre administrative, legea relativă la organizarea județului, ca instituțiune de ordine locală, nu putea rămâne de o parte. O practică îndelungată ne-a învederat că legislațiunea actuală pre­­sintă multe lacune, și cu tote repeta­tele modificări ce i s’au adus in de­cursul celor 25 de ani de la înfiin­țarea in țară la noi a județului, ca persoana juridică in stat, ea are incă multe de îndreptat. Două sunt motivele mai principale cari m’au îndemnat a me grăbi sâ aduc in deliberarea d-vóstre, acest nou proiect de lege organică județiană. In primul rând necesitatea absolută de coordonare, și clasarea mai meto­dică a materielor ce cuprinde actuala’ lege, apoi complectarea unora din dis­­posițiile relative la căderile și atribu­țiunile puterei județiane, spre a face mai lesnicios mecanismul administra­tiv al său, și a pune capăt neînțele­gerilor ce pe tots Ziua se ivesc as­­tăzi la relațiunile necesare ale jude­țului, cu diferitele autorități centrale chemate ai controla actele sau a le aproba. In al doilea rând dorința sinceră de a da o desvoltare mai departe tendin­­ței generale spre o descentralizare cît mai larga a instituțiunilor nóstre lo­cale, limitând și precisând anume prin lege, actele de adm­inistrațiune jude­­țiană, pentru care amestecul sau în­cuviințarea puterei centrale ieste in­dispensabilă. Suprimarea scrutinului pe liste. Intre modificările esențiale, ce noul proiect de lege aduce actualei alcă­tuiri, sunt unele care să referă in de­osebi la operațiunile de alegere a mem­brilor consilielor județiane. Păstrând ca bază a acestor operațiuni, tot în­tocmirea electorală politică, am supri­mat din legea existentă, obligațiunea exprimărei voturilor prin liste coprio­­titare de numele tuturor candidaților ce sunt a se alege intr’un colegiu. Acesta disposițiune a buletinului plurinominal, ori unde a fost practi­cata, a dat resultate nenorocite, ea este de toți condamnată, din causa violen­­turei fatale ce aduce conștiinței ale­­gătoriului, indatorindu’l a pune io ur­mă nume de candidați ce dânsul­u’ar voi să alega, și supunându’l tiraniei, de atâtea ori părtinitore, a comitete­lor diferitelor partide politice. A voi 8Ő asiguri cetățenului, pe de o parte, cea mai desevârșita libertate in alegerea ce’l chemi să facă, iar pe de alta a’i îngrădi putința de a ma­nifesta complecta sa voință, este de­sigur a’i lua cu o mâna ceea ce ia-i dat generos cu cea­laltă. Iată pentru ce am suprimat siste­mul votărei prin scrutin pe liste, și am lăsat ca alegătoriul județian, în­tocmai ca și acela al adunărilor poli­tice, să -și exprime voința sa suvera­nă prin buletine nninonimale. Operațiuni electorale. Am crezut de asemenea că este c­ne se introduc in lege d­e posițiune prin care se fixară anume epoca d când intră in vigore noile liste elec­torale ale anului. O aseminea previsi Anul al XVIII-lea Vo­­ll. IASS1 Duminică 28 ianuarie (9 Febr.)­­890 Apare Duminica, IHIeroarea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N­­ASSI, pe an, 24 Fr. — pe semest­­u 12 Fr.­­ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. áTREÍNATATE...........................................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția ți Administrația -5=©. — Strad.a. Grolia,. — 4fc©. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, negociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,31, Pas­sage Verdeau, Paris.—.Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, STIL VECHIU P­I­C­A­J PATRONDI ț­LEI | TIMPUL DIN SEPTAMÁNI STIL NOD 1 ț>­I Ü­A­J PATRON 112|Si­l.*'& 4 | Hl ROV. 8<5rem­. | Apus. Sorelui Ianuarie =-------------------------------------------------------------------------Februarie-----------------------' ■ ■­ [UNK]‘­Hfy...­\&V\pJ|?a­­ ^1 |==±==^~­.....­­­...............■ ■­­ £ j OU7. Păr. Efrem Șirul 9 " Duminică Apolonia 7-12 5-18 HC M­arti A­ducerea religvelor Sf. Ignat 10 Luni Scolastica V^>. A V*/ 7-10 5-20 c? ,,ar»1 . (j) S*. A ®**- vasHe» C»pig;or*e și Ion La 24 Ianuarie. Lună plină cu ză- 11 Marți Eufrosina­­ O' 7— 8 5—21 1 BW­ler0 Un M R­edoetori­e minuni nadă vifor si and­ cer 12 Mercuri Eulalia 7-7 5-23 1 Febr. ro. Martirul Trifon f­padă’ v,for ** ap01 ger’ 18 Joi Benignus 7- 6 5-24 o I* uAs Ct) II»*si­plu­»pe* Momnum­» | 14 Vineri Valentin 7-4 5-25 ....................................Sâmbătă__________Sfântul și dreptul Sim­pli_________________________________________________________________________15_________ Sâmbătă_______Faustin______________________________________________7— 3­5-27 upe era necesara, pentru a ea pune capat divergințelor ce adesea se ivesc asta­,Ji, cu privire la firua de când aceste liste trebuiesc­ a fi utilizate, și care de atâtea ori a dat loc in prac­tică la interpretări eronate și la cause de violări ale alegerilor. * Io fine, o a treia importantă mo­dificare, relativă tot la materia elec­torală, ieste disposițiunea înscrisă in lege prin care se lasă o zi de inter­val intre alegerea unui colegiu și a a­­celuia ce urmază, când alegătorii a două colegii diferite se găsesc de o data convocați. Am fost cu atât mai mult nevoit să introduc acesta măsură cu cât prin admiterea buletinului uni­­nominal, votarea ca și despuiarea scru­tinului s’ar putea, in atâtea cozuri, să fie prelungite, și cu atât mai mult in alegerile județiane generale, unde nu­­mărul destul de însemnat al consilie­rilor de ales, și prin urmare al can­didaților diferitelor grupări, reclamă un timp mai lung pentru ca biuroul electoral se-și pute termina in voie o­­perațiunile alegerei. Atribuțiunile consilielor județiene. Trecând la partea proiectului de le­ge care tratează despre atribuțiunile consiliilor județiane, am așezat intre­­ga lor enumerațiune după o clasificare mai metodică, indicând anume cari sunt afacerile asupra cărora aceste adunări locale pot să decidă definitiv, și care sunt acele care trebuiesc complectate, spre a putea fi puse in executare, cu aprobarea incă a unei alte autorități centrale superiore. Acesta lămurire­i era cu atât mai necesara cu cât, dupa sistemul legei in vigore, intre căderile consilielor ju­­dețiane și drepturile de control și de „veto,“ reservate puteri centrale, există in multe privințe o reală confusiune. Budgetul județian. Chestiunile relative la budgetul ju­­dețian formază un titlu deosebit al proiectului de lege. In acesta parte am dat o desvoltare necesara enume­­rarei principalelor cheltuieli obligatorii ce județul ieste ch­emat sa suporte, și pe care consiliul urmaza neaparat să le tracă anual in budgetul său. In legătură cu proiectul de lege ce am propus pentru organisarea autori­tăților administrative și in vedere că administratorii de plași sunt chemați in atâtea împrejurări, sâ deserve multe din interesele proprii județiane, am prevézut intre aceste cheltuieli și o subvențiune anuală, pe care județiul are a o da statului, subvențiune egală cu a patra parte din salariile perso­nalului acestor servicii, și proporțio­nală cu numerul plășilor ce are fie­care jude­ț. Suprimarea comitetului per­­manent. O modificare radicală ce noul pro­iect de lege aduce organiaăiei jude­­țiane ieste suprimarea actualului co­mitet permanent. Acâstă delegațiune permanentă, în­sărcinată a puna in executare hotărî­­rile consiliului și a ingriji de intere­sele jud­iului in intervalul sesiunilor nu a dat la noi rudele așteptate.. Participarea cetățenilor la gerarea afacerilor administrative locale ieste, fără îndoială, o șcala utilă, un element salutar de deprindere a lor la viiața statului. Sub acest punct de vedere, instituțiunea județiană, departe de a fi criticabilă, reclamă din contră unei în­tăriri, și nimeni nu se póte gândi ma­­car a’i atinge existența, sau a’i slăbi basele solide și durabile pe care să găsește așezată. Urmârind acastă țintă misiunea legiuitorului nu pate fi de­cât a-i netezi calea, a o scuti de in­conveniente ce inconjura asta­ și adu­cerea la îndeplinire a deliberațiunilor sale, a -i pune la disposiție mijlocele proprii și organe mai îndemânatice pentru a o servi și ajuta. Unul din aceste inconveniente in organismul județian, tera și institu­­țiunea comitetului permanent. Ori pe unde administrațiunile co­lective au fost in favore,­i ele nu au putut da resultatele satisfacatore ce se spera a se atinge. In materie de administrațiune este bine a ne feri de întocmirile colecti­ve, căci, dacă deliberațiunea este cu drept cuvânt atributul mai multora, acțiunea administrativă este și trebue să rămâná nestrămutat faptul unuia și aceluiași agent. Desființând comitetele permanente, proiectul de lege încredințază execu­­țiunea decisiunilor autorităței județia­­ne și administrațiunea intereselor ei locale, prefectului de județ. Este netăgăduit că noua sarcină care se mai dă prefectului, va îngre­una mult posițiunea sa. Acesta însă nu trebue să ne împiedice de a în­zestra instituț­inea județiană cu un organ mai luminat și mai în stare de a face față necesităților sale adminis­trative. Avantagiul pentru județ, de a în­credința puterea de execuțiune a ac­telor sale în mâna unui agent al gu­vernului central, este evident. Prefectul, ca agent al autorităților centrale, se găsește deja investit cu funcțiuni locale considerabile, și, din acesta causâ­nd este agentul cel mai cunoscut și respectat de către întraga populaț une a jude­țului. Punând în mâna sa conducerea a­­facerilor localității, vom da o impul­siune mai vie tuturor lucrărilor ad­ministrative și vom garanta, prin res­ponsabilitatea directă ce dânsul are o aplicațiune mai strictă a legilor jude­­țiane și o îngrijire mai de aprope a intereselor lor. In cele din urmă, prin suprimarea comitetului permanent, nu facem de­cât să răspundem unei dorințe aprope unanime, exprimată de către însăși a­­dunarile județiane, pe cari guvernul a avut grija ale consulta la timp. Este singur că prin consfințirea din nou a dreptului acordat consiliilor ju­dețiane, de a-și verifica și valida sin­gure alegerea membrilor săi, prin li­mitarea strictă și precisarea deplină în lege a actelor de administrație lo­cală, asupra cărora puterea centrală își reservă dreptul său de control, din cauza deosebitei importanțe a lor, și mai cu sumă a interesului general ce presinta câte o dată , prin nemărginita latitudine lăsată adunărilor județiane, de a decide ele singure de sorta a­­prope totală a afacerilor de interes local, și cu deosebire prin punerea la disposiția executărei decisiunilor sale, a unui agent energic și luminat, au­tonomia instituțiunilor județiane va fi și mai bine asigurată, și cu acesta a­­vem dreptul a afirma că am făcut un pas mai departe spre descentralizare. Acestea sunt, în trăsuri generale, basele pe cari este așezat noul pro­iect de lege organică județiană, ce a­­duc în examinarea și deliberarea d­v. (Const). CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINĂTATE: Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pontra ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C, Manuscriptele nepublicate se vor arde. €7t# iVt*. 90 ötMui» O a, 1 e n. <3. st r ia. 1 Septet xaa. St xx. e I ^ ~~ TELEGRAME Berlin 6 Febr. — Jurnalul oficial pu­blică un ordin imperial adresat Marelui Cancelar anunțând că Împăratul a decis să ia în mână cestiunea soriei lucrătorilor. M. S. e convinsă că cele­lalte guverne sunt de asemenea însuflețite de dorința de a îmbunătăți situația lucrătorilor și că n’ar refuza a examina în comun acastă cestiune importantă. In consecință representanții Germaniei în Francia, Englitera, Belgia, Elveția și în alte țări, vor întreba într’un mod ofi­cial pe guvernele pe lângă cari sunt acre­ditați dacă sunt dispuși a intra în nego­­cieri pentru o înțelegere internațională re­lativă la satisfacția posibilă de dat trebu­ințelor lucrătorilor. In caz de răspuns a­­firmativ, cancelarul va fi însărcinat a a­­dresa invitațiuni, împăratul a adresat de asemenea o scri­sore autografă ministrului de comerț or­donând sa se complecteze legislația asupra asigurărilor In favorea lucratorilor, să se reguleze modul și orele de lucru și par­ticiparea lucrătorilor la deliberările patro­nilor asupra intereselor comune. Consiliul de stat, sub preșidenția împăratului va face, după raportele unor experți numiți pentru acesta, lucrările pregătitdre pen­tru regularea cestiunii urb­ere. Paris 6 Febr. —Camera a respins prin 285 voturi contra 203 propunerea cerând crearea de mari comisiuni parlamentare anuale. O altă propunere făcută pentru a În­tinde în­tre cari limite atribuțiunile comi­­siunii de inițiativă s’a votat mai întâia Împarte, apoi s’a trimes unei comisiuni. Borna 6 Febr. — D. Crispi a respuns interpelării d­lui Imbrianu la privința o­­prirei guvernului de a celebra aniversa­rea Republicei din Roma din 1849. Primul ministru a răspuns că promo­torii ceremoniei oprite voiau să serbeze nu aniversarea republicei romane, ci sa aibă prilejul de a reaminti nume și fapte proprii­ a deștepta susceptibilitățile unei țări vecine. Italia întreține relațiuni esce­­lente cu Francia și voiește sâ le conserve; numai pentru acesta guvernul a oprit ce­remonia. Stuttgart 6 Fehr.—Urmăririle în con­tra lui Müller, autorul atentatului în con­tra prințului Wilhelm, au încetat, de­ore­­ce justiția a dobândit conv­igerea că Mül­ler e nebun. Constantinopol 6 Febr.—Protocolul fi­nal al tratatului de comerț turco german s-a semnat. Viena 6 Febr.—împăratul a plecat la Budapesta în timpul serei.

Next