Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-10-26 / nr. 115

Anul al XVIII-lea No. 115. IASSI Vineri 26 Octombre (7 Nov.) 1890 Apare Duminica, Momirea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru­­ 2 Fr.~ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6 TREINATATE....................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b, Pag. 111,40 b. Pag. IV, 80 b. Redacția ți Administrația 46. — Strada D­olia. —­­ă.e. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Peres Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.-- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, bani. CONRESPONDENȚI IN STREINATATE: Rotter & C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. La 21. Anul 1877. La 22. Anul 1877. La 26. Anul 1600. La 27. Anul 1595. o o­rc o shu­-lb­ez­e M. Sa inspecteză trupele Române, așezate dincolo de rîul Vid, la spatele Plevnei. Crâncenă bombardare între Rusciuc și Slobozia. In Giurgiu sunt u­­ciși pe strade două soldați și un călător. Ypsilante se numește Domn pe 7 ani. Un obuz turcesc cade în gara Giurgiului. Armata lui Mihail. Bravul sfărâmă podul de pe Dunăre apoi gone­ște pe Turci cari se iidică. Mihaiu Bravul, intră triumfător în Alba-Iulia. Mihaiu­ Bravul iea Giurgiul și omoră pe toți Turcii din cetate. La 23. Anul 1803. La 24. Anul 1877. La 25. Anul 1595: D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască de a achita costul abo­namentului ce d-lor au a da, căci în caz contrar vom fi puși în neplăcuta po­­sițiune de a le suspenda trimiterea Zi­arului nostru, și a’i reclama la locul competent pentru dreptul ce ni se cu­vine, precum și a le publica numele, lo­cuința și suma cu cât ne datoresc. Administrația IASSI, 25 Octombre 1890 -0 «ILIPE OfI HLIOlI Muluțumită neobositei activități a d-lui S Kalenderu, administrațiunea Domenielor coreoei iofîințdzat in fie­care an școli și primării tóte comunele Do­menielor, ast­fel că până acum mai n’a mai remar­sat fără scóla și primărie. Z­ilele acestea s’a inaugurat o scóla in comuna Damieni, Domeniul Sadova din Dolj cu care o pasiune s’a făcut o solemnitate majestasa. D. Kalenderu a ținut un discurs in care a resumat obligațiunele ce legea impune prima­rilor și rolul impăciuilor ce ei trebue se aibă. Câte­va z­ile după acesta d-sa a prezidat la inaugurarea unui local de primărie tot in Dolj și a reamintit purtarea soldaților olteni in re­belul independenței, dându-i de model gene­­rațiunilor viitore. Spacial lipsindu-ne, dăm aci numai discursul d-lui Kalenderu ținut la inau­gurarea scólei de la Damiani, Domnelor, Domnilor Dragi copii. N’aș putea se salut mai bine inau­gurarea acestei școli, a doua pe care o ridică Administrațiunea Domeniului Coronei pe Domeniul acesta, Sadova, de câtt arătând marea mulțumire pe care o simt văzsând graba cu care ați venit la acesta serbare școlară, la care încrederea M. Sale Regelui a bine­voit a mă însărcina se prezidez; pă­truns de marea onore pe care el mi a facut-o, cred că mă conformez înal­telor sale intențiuni, tratând cn pri­­leju acesta câte­va momente des­pre bine-facerea, importanța, trebuința școlei. Ce este școla, sunt multe persone in adunarea de față care o știu ca și mine, nu antre dânșii indreptez dar cuvintele mele, ele nu au trebuință de lămuriri; nu tot așa sunt insă co­pii și tinerii care au venit să me as­culte. Acestora voiu căuta să le dau o lămurire, o definiție exactă. Voiu întrebuința pentru acesta o comparație, învățătorul se pote asemena cu un grădinar și voi însăși cu poeții din pădure; grădinarul altoește acești pu­­eți sau vlăstari și pomul pădureț, care n’ar fi dat—lăsat la firea lui, — da de­cât râde acre sau amari, va avea pome dulci și plăcute la gustere, mul­țumită fericitei sale prefaceri. Voi, viitorii elevi ai acestei școli, sunteți aceste vlăstare pădurețe din care in­­vățătorul va face ómeni culți, locuitori cinstiți și folositori ai statului, ai so­­cietăței, adică a acelei familii mari , cari se numește națiunea română. Șcăla sar putea deci numi pe bună­­ dreptate casa, moșia dacă voiți, unde se produce, un grâu, nici porumb sau alte bucate, ci ființa omeneacfi, băeți și fete cu cunoștință de carte. Fără îndoială, cultură acesta a o­­mului este cea mai însemnată, ea tre­bue să despăăgubăscă cu belșue pe învățătorul și invățătdrea de ostenela pe care și-o dau. Cultura acesta se numește educațiune. Scopul pe care ’l are învățământul in vedere este știința și scopul creș­­terei sau educațiunei este morala. D-nelor, d-lor și voi toți câți bine­voiți să me ascultați, nu vă mirați dacă pomenesc de știință, Înainte de morala și -i dau ast­fel precăderea in acesta cuvîntare. Ași putea să pestific clasarea acesta, invocând natura care ne dă instinctul băutu­rei, mișcărei, mâncărei, fetelei de ori-ce primejdie zărită, cu mult înainte de a deștepta in noi vocea cunoștinței, adică a mus­­trărei de cuget când am făcut rău, și a mulțumirei când am făcut uit bine, căci conștiința acesta nu se ivește la copil de­cât mult mai târziu. Am vnsă și motive mai temeinice pentru a da precăderea științei față de morala, in­teligenței față de desvoltarea facultă­ților iubitore. Mă rezum: școla are de scop a răs­­pândi prin învățătură și educația ce o dă, două mari lucruri: știința și morala. Știința a ajuns astă­z­i un arbore cu un număr forte mare de ramuri și pe fie­care -i mai crește câte­ una. De la voi, tineri și copii, chiemați in genere la o poziție modestă, dar forte folositor in secietată, nu sa cere de­cât cunoștința a cinci sau șase din aceste ramure, cele mai trebuinciose, adică citirea, scrierea, aritmetica, no­țiuni de geometrie, câte­va principii elementare ale științelor naturale, no­țiuni de agricultură și de grădinăria cu aplicațiuni practice, religiea și is­toria țarei. Nu cred că am uitat ceva in inșirarea materiilor ce invățătorea vostră, ale cărei datorii sunt fixate de legea învățământului și de regulamen­tele și circulările Ministerului, le va preda cu experiența și cu devotament. Dintre materiele enumerate mai sus, și pe care le învață copii de ambele sexe, mă cred dator să mă opresc pu­țin asupra a două care sunt cele mai de căpetenie: istoria lumei și istoria sânta. Istoria lumei este povestirea, dupe tradițiunea verbală sau scrisă, a fap­telor și luptelor omenirei de la ivirea ei pe pământ până in zilele nostre. Istoria acesta este imensa, de­ore­ce imbracișaza universul întreg, insă în­vățătorul sau invățăturea nu sunt ch­e­­mați a o preda pe acesta; sarcina lor se mărginește a face cunoscută istoria patriei, istoriă plină de învățăminte și de onore, care ne arată pe descendenții coloniilor și legionarilor romani, știind să apere și să păstreze legea lor, mo­ravurile și limba lor, in mijlocul tu­turor primejdielor vremurilor de grea cumpână, a tuturor persecuțiunilor și năvălirilor a domnielor, a nenorocirilor de tot felul, și transmițând nouă, moș­tenitorii lor, netinse bunurile civili­­sațiunei lor și marele nume al stră­­moșilor romani, deșteptând apoi, acu căți­va ani numai, admirațiunea lumei prin vitejia cu care­­ și-au recucerit vechia independanța. Acesta este is­toria pe care învățătorul o expune in liniile ei generale, oprindu-se insă mai mult asupra acelor fapte strălucite care domină pe cele­l­alte și dau o înfăți­șare deosebită istoriei nostre și pu­­nându-le bine in lumina. El va între­buința bine înțeles in lucrarea acesta micile și bunele manuale scrise in ma­terie și aprobate de autoritatea școlară. Pentru istoria sfântă, el va face nu­mai o persecutare, și va vorbi mai mult de noul testament. Ca la învățătură să trecem acum la morală. Morala e și ca o știință, aceia a inimei; ea mai este și vocea impe­­riosă a conștiinței. Ea se găsește in decalogul, adică in cele z ece porunci pe care Dumnezeu le dete poporului seu, de pe înălțimea muntelui Sinaia, prin gura lui Moise. Acesta morală impusă de decalog se pote resume in patru precepte care sunt baza celor­lalte. Trebue intăiit să onorăm și să iubim pe Dumnezeu, apoi pe părinții noștrii, să respectam viața și averea semenilor noștrii, de ori­ ce natură și sub ori­ce formă, să fugim de desfrâu și de stricarea moravurilor. Acesta este baza moralei care este onerea și scopul acelei părți, cea mai importantă pate a menirei învățăto­rului care se numește educațiunea. Ea trebue să fie preocuparea nostru constantă, grija cea mai mare a în­vățătorului. A forma fii, frați, soți buni și ce­tățeni folositori, iată ch­emarea sa cea mai imperiasă, cea mai onorabilă, la care il destină societatea. Am deplina încredere că d-ra in­­vățătură, adi presents, primește pre­țiosul deposit al tinerimei, va ști să’și atragă prin zelul și devotamentul ce’l va pune, iubirea școlarilor, recunoș­­tința părinților și satului, satisfăcând ast­fel dorințele Auguștilor Noștri Su­verani care au bine-voit a da atâtea dovedi de solicitudinea Lor pentru po­por, și in deosebi pentru săteni, și care îngrijesc de interesele lor morale ca și de cele materiale. Avem o pro­bă strălucită de acest interes in înzes­trarea comunei cu acesta școlă care va fi un focar de lumină, căci Maestatea Sa Regele nutrește nobilal ambițiune, de a domni asupra unui popor lumi­nat de care să fi mândru. Iubiți și bine­cuvântați dar copii pe Suveranii noștrii și strigați cu mine in avântul recunoștinței. Tráesca Regele Carol­ Tráesca Re­gina Elisabeta, podoba Trodunului. Tráesca Moștenitorul Tronului A. Sa Principele Ferdinand.“ (Românul.) TELEGRAME Viena 3 Noembre.—Se asigură, într’un mod positiv, că Țarevici va sosi la 6 No­embre orele 2 după amiatii la Viena unde va sta 24 de ore; el va fi primit de că­tre împărat și arh­iduce. «Neue Freie Presse» vorbind de acestă visită Ilice ca­re arată caracterul amical al relațiunilor între curtele din Viena și St. Petersburg; acestă visită este mai cu sumă un act de curtenire și prin acesta chiar ea are o importanță politică. Constantinopol 3 Noemb.—Noua gară a fost inaugurată în prezența aghiotantu­lui general al Sultanului, a miniștrilor de interne și lucrări publice. — Societatea concesionară fiind austriacă, d. de Calice, ambasadorul Austro-Ungariei și persona­lul ambasadei au asistat la inaugurare. Berlin - Noembre.—Ducele și ducesa de Sparta au sosit; ei au fost primiți la gară de către Impărătesa Frederic, Prin­cipele moștenitor și Princesa de Meinin­gen, Principele Leopold, Princesele Vic­toria și Marguerite. Onorurile militare au fost făcute de o companie din regimentul al 2 lea al gar­­dei; musica a cântat imnul național gre­cesc. Ducele de Sparta purta uniforma regi­mentului al 2-lea al gardei ; ducele și ducesa de Sparta au mers la palatul îm­părătesei Frederic. Petersburg 4 Noembre.— «Grajdinin* anunță că e vorba de a se inființa la St. Petersburg o «Bancă Asiatică* cu un ca­pital de 25 milione de ruble. Londra 4 Noembre. — După ultimele resultate ale alegerilor municipale cunos­cute până afli, aceste alegeri par a fi fa­vorabile liberalilor. Paris 4 Noembre. — General de Cas­­telman, fostul aghiotant al împăratului Napoleon III, a murit. Berlin 4 Noembre.—Proiectat de lege supus consiliului Federal pentru unirea Helgolandei cu Imperiul, spune că insula va fi incorporată Statului prusian. Un de­cret imperial va aplica Helgolandei regi­mul portarilor de resboiu. Berna 4 Noembre.­Conferința parti­­dului democrat-social din Elveția a hotă­­rit să facă apel contra legei de extrădare dacă ea va fi primită de consiliul națio­nal așa cum a fost făcută de consiliul de Stat. Conferința a mai decis să reclame con­tra modificărei proiectate a legislațiunei criminale din Elveția ; ea mai cere și o lege contra restricțiunei puse de patroni dreptului de asociațiune a uvrienilor. Carlovitz - Noembre. — Sinodul epis­­copilor sârbi a fost deschis ieri într’un mod solemn printr’un discurs al comisa­rului regal Baron Nicolici și a Patriar­hului Brancovici. S'a făcut manifestații patriotice. Sinodul va termina lucrările sale peste trei f­ile. Viena . Noembre. — Foile vieneze a­­nunță că ministrul de comerț a primit o deputațiune a marilor industriali din Vie­na cari­­ i-au remis o petițiune prin care cer ca să se ia măsuri pentru restabilirea relațiunelor amicale în ceea ce privește comercial cu România. In răspunsul său, ministrul a stăruit a­­supra disposițiunelor favorabile ce există de ambele părți și asupra dorinței de a se ocroti interesele industriale și exportul Austriei. Luxenburg 5 Noembre.—Camera, după ce a ascultat mesagiul ducelui Adolf de Nassau prin care anunța trista stare a să­­nătății Regelui Olandei, a adoptat o ho­­tărîre prin care declară că Regele e in­capabil să guverneze și recunoaște că Re­gența revine legalmente ducelui de Nassau. Sofia 5 Noembre.­­ Ministrul de răs­boiu, colonel Mutkuroff, însoțit de soția sa, a plecat aici la Paris pentru a con­sulta câți­va medici asupra sănătăței sale care de cât­va timp lasă mult de dorit. D. Stambuloff și alți miniștri au mers la gară spre a saluta pe col. Mutkuroff, Bruxelles 5 Noembre. — Primarul a consimțit la demonstrațiunea de Duminica viitare în favorea lărgirei sufragiului uni­versal. Catscrina 5 Noembre.—Principele moș­tenitor al Rusiei a plecat la Viena. Londra 5 Noembre.— Z­iarul la «Ga­zette» publică convențiunea cu Sultanul din Zanzibar prin care acesta supune te­ritoriul său protectoratului Angliei. CRONICA INTERNA La concursul medicilor de batalion pen­tru obținerea gradului de căpitan care s’a dat in Bucureși, au reușit d­in­ Halunga, Zaremba, Antoniu, Chir­țoiu, Aronovici, Demetriade, Andronescu, Christodorescu­­ și Cristian. Direcțiunea generală a căilor ferate a făcut cunoscut biarourilor acelei direcți­uni, că d. Gafencu, care a fost numit in­­giner-șef al serviciului tracțiunei, nu va intra în funcțiune de­cât cu începere de la 1 Ianuarie anul viitor. Poliția din Galați a reușit a pune mâna pe an anume Grigorie Munchiu care se îndeletnicea la fabricarea de bani de ar­gint și care a înșelat­­ ca acesta monedă pe mai mulți intre care și pe sutanul Să­­luianu și pe femeia Maria Ciupercă. Modul inșuiâciunei consista in a eși in

Next