Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-07-24 / nr. 73

s [_ D* I. Vrăncescu, actual registrator la I» tribunalul Roman, ajutor de grefă la a­­celași tribunal, în locul d-lui G. Săndu­lescu, înaintat. D. V. Dumitrescu, ajutor la ocolul Ve­­rești jud. Botosani, în locul d-lui G. Co­­vrigescu. D. D. Nega, judecător la ocolul Odo­­bești județul Putna, în locul d-lui G. Da­rie Pastia. D. D. Ionescu, actual ajutor al ocolu­lui Sabaru, jud Ilfov, în­­ aceeași calitate la ocolul Văleni-de-Munte, jud. Prahova. D. Se. Brezeaui, ajutor la ocolul Sa­baru, jud. Ilfov, în locul d lui D. Ionescu, permutat. D. Dimitriu, actual ajutor de grefă la trib. Constanța, ajutor la ocolul Ialomița, jud. Dămbovița, în locul d-lui G. M­iră­­escu, destituit. D. Al. Caracaș, ajutor la judecătoria ocol. II din București, în locul d lui Spa­­nopolu, destituit. D. Grigore Țuțudin, ajutor la ocolul Bârca, jud. Dolj, în locul d-lui Savu Ma­­rt­rinescu, destituit. D. N. Grecesc, actual judecător al o­­colului Strehaia, jud. Mehedinți, în ace­iași calitate la ocolul Pâtărlagele, județul Buzău, in locul d-lui D. V Contescu. D. N. M. Fințescu, judecător la ocolul Strehaia, jud. Mehedinți, in locul d-lui N. Grecescu, permutat. D. Mihail Petrovici, este numit ajutor la judecătoria ocolului Bechet, jud. Dolj. CERIREUL TH. BALASSA ® CRONICA ESTERN­A Catastrofa de la Sint-Mandé Telegramele ne au făcut cunoscut du­­rerosă catastrofă de la Saint-Mandé în Francia. Ziarele cari ne-au sosit ori ne aduc și amănunte. Reproducem aci par­tea principală din ele, după „Le Temps” Un concurs de musică la Joinville Pont și vremea frumosa de afară, atrăsese in acest orășel frumos multă lume curiosă. Sera tote trenurile erau pline de omeni. Interiorul vagonelor, imenulul erau ocu­pate, așa că nu se mai găsea nici un loc. Toți acești parisieni, îmbrăcați in haine­­ de 8erbetóre, se intorcau acasă forte ve­seli, încântați de ziua cea frumósa care au petrecut’o. Ce contrast lugubru intre acesta plecare de la Joinville și sosirea la Saint-Mandé ! Căte­va minute au fost de ajuns pentru a face din acesta cara­vană veselă, un cortegiu funebru. De o dată se simți o sguduoată in­­grozitare. Era un tren suplimentar care căza in spatele trenului din g­ră, lung de două­zeci și trei de vagane. Boletele au făcut loc imediat srigătelor de durere, horcăitului murinzilor, strigatelor despe­rate ale rănițilo. Trei vagane au fost fă­cute praf. Pasagerii din năuntru au ră­­mas acoperiți de fărâmăturile de lemn și­­ de fier. Un luciu sinistru lumineză de o dată scena aceata îngrozit,ote. Locomoti­va, resturnăndu­se, a comunicat focul fă­râmăturilor de vagone. Focul se propagă cu o iuțâlă ne mai­pomenită. Călători cari au scăpat ca prin minune, se aruncă a­­fară pe portiere. O desordine la culme. Tdtă lumea alergă se ajute pe răniții cari­­ sunt amenințați de focul care se lățește tot mai iite. Copii caută părinții, și vice­versa. Spectacol îngrozitor ! Toți Își pierd capul și curagiul! Desnădejde generală! Se exagerază pierderile care nu sunt de­cât forte crude. Ast­fel este scena de o­­rore care ne-o înfățișază gara de la Saint Mandé la 26 iulie, ora 9 și jumătate sera. Iacă și amănunte despre acesta catas­trofă . Trenul care se afla la gară, purta nu­merul 116, compus după cum am zis din­­ 23 de vagone. Era atât de plin de călă­tori, in­cât mulți dintre cei care asista­seră la serbarea de la Saint-Mandé—fiind­că printr’o ironie lugindă, Saint-Mandé era in serbatore și încă străzile erau­ îm­podobite de steaguri naționale—și care vroiau să se intorrcă la Paris, n’au putut găsi foc acolo. Un mare număr dintre a­­ceștia, s’au hotărât să aștepte an alt tren. Nici vorba că grămadirea călătorilor in­­tre, trenul 116 nu s’a făcut fără multe pro­testări și certuri. La Sain-Mandé se povestesc multe is­torii contrazicfttore. Se citeza mai cu semă cazul anai tată de familie care, urmat de doi fii, după ce au căutat locuri pr­e tóte vagonele, făcând—se zice—să se întârzie ast­fel signalul de plecare, n’a găsit loc de­cât in trăsura cea de pe urmă latră mai întâiu unul dintre cei doi fii, pe urmă al doile și tocmai când era să intre și el se produse izbitura și n’a mai scăpat de­cât un singur fiu. Trenul 116, deși era acoperit de disc și semafor care trebuiau sâ-l asigure de ori­ce accident, a fost lovit violent în spate de trenul 116 D, care venea toc­mai atunci de la gara Vincennes. Iubitura sa infricoșitare. Locomotiva trenului 116 D, pătrunse in vagonul de la coada tre­nului 116, unde se găseau călătorii cei mulți. A mai nimicit două vagoane, dintre care unul de clasa I a și altul de clasa II-a. Locomotiva căza pe costa. De alt­mintrelea cele 3 vagone sfărâmate s’au făcut praf in adevăratul ințeles al cuvân­­tului. Spectacolul era îngrozitor. Alt motiv de arere, a fost, după cum am mai spus, focul pe care locomotiva resturnată l’a comunicat rămășițelor și fă­râmăturile de lemn și de fer, care se gă­seau grămădite pe tota linia. Focul a crescut ast­fel încât amenința cu o marte sigură pe toți aceea cari au scăpat de ur­mările nenorocite ale isbîtniei teribile. Nici nu se póte descrie tezórea și groza care ’i a cuprins pe toți; scena aceea, de frică și deznodejde generală, a deve­nit și mai sfâșietdre, când vre-o două mii de ómeni, călătorii celor două trenuri ră­­mași intacți, săriră afară din vagone unul peste altul și o rupseră d’a fugă In tote părțile, temându-se pare că ca nenorocirea întâmplată se nu-i urmărescâ și pe ei. Dar nu trecu mult și tot interesul ce­lor presenți și scăpați se concentră in ju­rul celor 3 vagone nimicite. Imposibil de exprimat și de descris răcnetele și ți­petele celor răniți, părinților care ’și cău­­tau copii, oferea sconu in relief mai ca semă de focar cel mare. S’a organizat mijloce de ajutor pentru nenorociții, dar lățirea neî ncetată a focu­lui nu permitea de a continua înainte ten­tativele eficace de ajutor. Numai câți­va au putut fi scoși de sub dărâmături, cei­­l­alți sunt condamnați de a fi arși de vii. încetul ca încetul insă, ajutorele se organ­ieza cu mai multă ordine. Răniții sunt transportați pe la spitale. Morții sunt aduși la primărie, unde sunt călcați pe mese, bănci și pe jos. Și acolo au fost recunoscuți de prieteni, de părinți și de rude. Și acuma totut­orarea se repetă din nou cu mai multă groza in cele două săli ale școlii comunale, unde s’au expus morții, acoperiți cu lințolii. Rudele, părinții și prietenii, vin se recunoscá pe ai lor. Și acuma incep scene sfășietore. Iacă­tă un barbat, care, co­mănele tre­mură ore, palid și eșitând, ridică una câte una pânzele cele albe; înaintea unui corp mic se opresce, evită un moment ri­dicând apoi bințoiul, descopere o fată de copil. «Copilița mea!. . . strigă el. Bie­tul om se clătină un moment, dar. . n’a sfârșit iocă. Mai umblă, prin sală, cău­­tând și cercetând alte corpuri. Toți stau tăcuți, cuprinși de o milă profundă și așteptă. Nenorocitul se opreșce înaintea unui trup desfigurat, ars de flacără și, mai mult șoptind, zice simplu : «Nevasta mea !* Pe urmă iscăli­machinalicește o declara­ție: «M-me Harry, 35 ani, the Chappo­l. Irma Hardy, 9 ani.*. . . și se duse.. Toți cei de față îi fac loc să trecut și scot pălăriile. Mai cităm incă un caz crud. Un lucră­tor, care asistase la concursul musical de la Joinvile-le-Pont, neputând găsi loc in compartimentul unde se afla femeea sa cu doi copii, a intrat in vagonul prece­dente. Și ast­fel a scăpat cu viață. Săr­manul om a alergat totul noptea, nebun de durere, oprind pe toți cari ’i întâlnea și ’i întreba de femeea și de copii lui. A așteptat semnalul până când s’a scos ulti­mul cadavru,—un bărbat din care n’a rămas de­cât scheletul carbonisat—și a­­tunci a plecat. Le class re reîncepă cerce­tările pe la spitale. Unul dintre cele dintâi cadavre ce au fost scose de sub dârâmături, a fost al unei femei tinere, disfigurate, piciorele arse, ținând in mână un buchet mare de flori de câmp, marghenîe și violette, pă­tate de puțin Sânge. „Românul”. Se scrie din Cernăuți că în satul Za­­mostie lângă Wicinitz, in Bucovina, țăra­nii s’au resculat din pricina unei neînțe­legeri de delimitare între proprietarul Flondor și comuna locală. S’au trimis grabnic trupe de infanterie pentru a res­tabili ordinea. In privința fraudelor vamale descope­rite de autoritățile din Bucovina, aflăm că pagubele pricinuite tesaurului austriac trec peste un milion de florini. Ancheta se face la Gura Homorei, Cor­nul luncei și Suceva de către delegații a­­ustriaci și români. Guvernul local a dat o circulară către tote autoritățile vamale din Bucovina de a nu divulga nimic din constatările an­chetei. Totuși «Neue Freie Presse» află că multe velnițe au fost puse sub pază. Astfel averea arendașilor moșiei Negos­­tina, d-nii Landwalr și Engler, a fost confiscată. Vitele din acesta velnițâ au fost trimise la târgul din Viena și vândute prin autoritățile locale, iar produsul va servi la acoperirea fraudelor descoperite. Comerciantul de băuturi spirtőse Alter Goldhager din Banilla a fost amendat cu o sut de mii de florini. Toți comercian­ții implicați în aceste fraude au încetat plățile. CRONICA LOCALA *** (Aniversarea z­i­l­e­i de naștere). Sâmbătă 27 Iunie e., se va serba cu solemnitate, ca in toți anii și a­­nul acesta, șlina nașterei I. P. S. S. Mi­tropolitului Moldovei și Sucevei losif, care va împlini 71 de ani. Acesta serbare din acest an, se va face la monastirea Neamț, unde se află I. P. S. Sa dus in visita ca­nonică. Din partea nóstra trimetem sin­cerele nóstre felicitări, și’i dorim mulți ani cu sanatate. ^ *** (D­i­m­i­s­i­u­n­e). Din cauza să­­nătatei sale sdrancinate, d. G. Dem. Teodorescu, miniser­ cultelor și instruc­­țiunei publice ’și a dat demisiunea. Por­tofoliul cultelor și instrucțiunei publice s’a încredințat d-lui Petre Poni, senator și profesor al facultăței de științe din Iași D. Poni a depus jurământul de ministru înaintea M. S. Regelui *** (Alegere) Pentru președarea biuroului electoral pentru alegerea unui deputat în colegiul I de Iași, declarat va­cant în urma morței marelui barbat de Stat M. Cogălniceanu, a câștat la sorți d-1 consilier M. Grigoriu. Alegerea ur­­mată a se efectua la 1 Septembre viitor. *** (T­e­s­t­a­m­e­nt)! D. dr. Severéin a venit la Iași spre a da in primirea d­­nei Ec. Cogiloicean, soția decedatului M. Cogalniccov, testamentul, pe care i­ l-a încredințat răposatul înainte de morte. »«(Teatru armean). Vineri 26 Iulie curent trupa armeană de sub di­recțiunea d-lui V. Buhlavuni, va da o singurâ representațiune extraordinară în grădina Tivoli. Vor juca renumita piesă «ARSAC II* Regele Armeniei la anul 382 (în costum național oriental), trage­die în 5 acte cu cântece și 2 tablouri. Bilete de vînzare se află la redacțiunea șharului nostru și in sala representației la casă.—începutul la 8V2 sera. (I­arr­m­a­r­o­c­u­l d­e F­o­rt­i­c­e­n­i). Acest iarmaroc au început de la 8 Iulie și va dura până mâine joi 25 Iulie. Pă­­rechea de boi s’au vîndut cn preț de 150 lei până la 500 lei; vaca de la 60 — 170 lei, cu vițel; caii de la 60—200 lei, de lux până la 400 lei. Cumpărători au fost din Buzău, Bârlad, Galați, Ploești, Bucu­rești, Tulcea, etc. Marfa de manufactură au fost adusă de mai mulți comercianți din Iași, Botoșani, Bacău, precum și de alții din diferite localități. Iarmarocul a fost cam slab la vînstări, a fost bun nu­mai pentru acei cari au vîndut cu preț bun marfa lor. — Cu acesta ocasiune am visitat spitalul «Stamati» din acel oraș, despre care pot da o mică relație ia pri­vința mișcărei bolnavilor din acest spital de la 1 ianuarie până la 15 iulie 1891. Aflați la 1 ianuarie: barbați 11, femei 5, fete 1, intrați până la 15 iulie: barbați 203, femei 65, bieți 1I, fete 2, adică în total 214 barbați, 70 femei, 11 băeți și 3 fete Eșiți vindecați: barbați 158, fe­mei 51, băeți 9, fete 3 ; eșiți ameliorați: barbați 27, femei 11, băeți 1 ; eșiți in statu quo : barbați 10, femei 1, băeți 1 ; morți : bărbați 19, femei 7, adică în to­tal 214 barbați, 70 femei, 11 băeți și 3 fete. Nu sunt cuprinși în aceste cifre 25 bolnavi, aflați actualmente în căutare. Spi­talul Stamati este un stabiliment particu­lar întreținut d­e fondurile sale particu­lare, și se adm­n­etrează de o epitropie particulară aiea din membrii donatori. Bugetul anual s­e urcă până la 20.000 lei din care se întreține 25 paturi. Ser­viciul medical este încredințat d­oor d­in­ racdic-șef I Rossigoon, chirurg V. Reich­­mann. Administr. Epitropi: Al. Roddedeal, I. Ciudin și Al. D. Stamati. Intendent d-l Gh Bem.—Curafenea în spital este per­fectă și mâncarea bolnavilor este exce­lentă. — Asemenea am visitat și peniten­ciarul din acel oraș și am găsit un nu­măr de 27 arestanți, din care 6 la in­strucție, 1 la Curtea cu juri, 16 barbați condemnați și 2 femei condemnate, și un trecător.—Director este d-l C. Casapciu, d-r este d-l Rossignon. Mâncare se dă de două ori pe ții. Localul e satisfăcător și în bună regulă ținut. AMUMCIU No. 3038. Se aduce la cunoștința ge­nerală că in ziua de 22 August a. c. se va ține licitație în camera Epitropiei ge­nerale pentru rearendarea moșiei Roase­­știi din județul Fiilciu pe timp de patru ani începător de la 23 Aprilie 1892. Concurenții pentru a putea fi admiși la licitație trebue să depună o garanție de 18.000 lei în numerar sau efecte publice. Condițiunele de arendare se pot vedea în tote zilele de lucru în cancelaria Epi­tropiei gemerale. p. Șef serviciului, Herfurth.. Ra M Căile Ferate Române Luni, la 7­ Septembrie 1891 se va începe concursul la Direcțiunea Generală a căilor Ferate Române în localul șcdlei de mișcare din gara de Nord pentru ad­miterea elevilor în scala specială de miș­care a drumului de fer. Cursurile regulate din acesta­sculit vor începe la l­in Octombre stil nou. Candidații vor trimite Direcțiunei Ge­nerale din Bucuresci, până Vineri, la 23 August (4 Septembre) inclusiv, o ce­rere cu indicațiunea exactă a domiciliu­lui și însoțită de actele const­ tsitare: a) că este român sau naturalisat; b) că a absolvit­­ cel puțin patru clase gimnaziale, reale sau comerciale; c) că a satisfăcut cerințelor legei de recrutare; d) că are cel mult 24 ani. Candidații care vor fi absolvit în mod privat studiile prescrise la puntul b) se vor admite la examen după aprecierea Di­recțiunei scalei. însușirea condițiunilor prescrise de punc­tele a, b c, și d, se vor justifica prin acte autentice și legale, care se vor a­­nexa la petițiunea prin care se solicită admiterea în sculet. Aceste acte sunt urmatorele : 1)­­ Actul de naștere, 2)­­ Actul de studiile făcute, 3) Actul de tragere la sorți, 4) Actul de vaccinare și 5) Act de bună conduită. Candidații care vor însuși condițiunile prescrise de punctele a, b, c și d, vor fi chemați să se presinte la examenele de admitere. Acei, ale căror acte nu sunt suficiente vor fi înștiințați despre acesta, înapoin­­du-li-se tot­ d’o­dată și actele. Candidații cari nu locuesc in Bucu­­resci și cari vor Însuși condițiunile de admitere prescrise la punctele a, b, c și d, vor primi un bilet pentru călătorie gratuită, la clasa II-a, de la stațiunea 69810 18450 Publicațiile. Căilor Ferate Române cea mai apropiată de reședința lor la București și înapoi. Examenul de admitere va fi înscris și oral. La examenul înscris candidații trebue să facă în timp de o oră probleme asu­­pra aritmetecei și o compunere asupra u­­nui subiect luat din cunoștințele ce tre­­bue să posede și care li se dă de comisi­­unea examinatore. La examenul verbal candidații trebue să respundă la chestiuni din aritmetică și sistemetrie, geometria elementară, ge­ografia elementară și istoria țărei. Elevi admiși în scala primesc o diurnă lunara de 60 lei pe timpul cât dureza cursurile. La finele cursului, elevii care obțin note satisfâcăture vor mai primi și un ajutor de echipare pentru intrarea lor în funcți­­unea ce li se va încredința. București, 29 iulie 1891. Du­recțiunea generală. ÎOO fr. recompensă. Cazurile de înșelătorie ce se practică servindu-se cu marca „Zicherlin*, cu părere de reu nu luceroz­i de a se ivi. Firma J. Zacher­ din Viena, se vede astfel silită, a face pretutindenea cunoscut, că pentru stărpi­­rea unei asemenea falsificări, oferă o re­compensă de 100 fr. imediat platibilă a­­celuia care va pune fabrica în pozițiune de a obține o hotărire judecatoresca con­tra acelui ce se servește abuziv de mar­ca fabricei «Zacherlin»—acest escelent și pretutindenea bine cunoscut mijloc con­tra insectelor—nu trebue confundat cu o­­bicinuitul praf de insecte, căci «Zacher­­­lio este cu totul o proprie specialitate, care nu există nicăeri și nici­odată alt­fel decât în flacane pecetluite cu marca și numele «J Zacherl*. Cine dar cere , Zacherlin"* și primește vreun praf in hârtie sau cutie,—este cu siguranță tot­deauna înșelat. BURSA CURSUL BUCUREȘTI 22 Iulie 1891. Comp. Vinde 4% Rentă Amortisabilă . . 841/­ 85 5% » Amortibilă . . 99 998/4­5% » Română perpetuă 100 101 6% Oblig, de Stat (Conv. Rur.) 100*/« 101 Va 5% » Municipale. 1883 94 948/* 5% » >, 1890 95 958/4 10 fr Oblig. Casei Pens. (SCO L.) 270 275 7°/0 Scris. Funciare Rurale . — 5% » . . 978/* 987* 7% . „ Urbane 102 103 6°/o » » » — »7, » . « - 938/4 947* 5 % » » » Iași 8572 86 Acțiuni Banca Națională . — — Aur contra argint sau bil. — — Florini Val. Austriac . . 2.15 2 17 Mărci germane .... 1.23 1.25 Bancnote franceze . . . 100 101 € italiene ... 99 100 v Ruble hârtie . . 2.90 3 NB. Cursul este socotit în aur A­N Ü­N­G S ü­R­I Cel mai Recomandabil pentru a fi luat pur, sau a­­mestecat cu vin, sirop sau cognac. De vânzare in totă țara la magazinele de coloniale, droguerii și restaurante. Pentru en gros­a se adresa la D. A. G. Carissv. București. Un tânăr, care cunoște compta* & Hit­at ca, dorește a ocupa un post la vre­o moșie. Adresa la redacția nóstra. Important pentru Doamne Avem onore a aduce la cunoștința unor. nóstre clientele și onor. public că am primit pentru sezonul de primăvară și vară un bogat asortiment in modelări de pălării pentru dame, distingându-se tote de bunul și frumosul lor gust. De asemi­­nea am primit flori, catife și cordele pen­tru garnisi­ pălării, precum și forme de pae ultima modă. Se primește pentru reinoit și garnisit ori­ce forme de pălării. Tóte aceste cu preț moderat. Sperăm că onor, clientelă și publicat­ie va onora cu comenzile, asigurându-le de calitatea bună și prețurile moderate, cu totu su­ma S. R. Ambos et Co. Iași, str. Golla, 46,

Next