Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)
1891-07-24 / nr. 73
s [_ D* I. Vrăncescu, actual registrator la I» tribunalul Roman, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui G. Săndulescu, înaintat. D. V. Dumitrescu, ajutor la ocolul Verești jud. Botosani, în locul d-lui G. Covrigescu. D. D. Nega, judecător la ocolul Odobești județul Putna, în locul d-lui G. Darie Pastia. D. D. Ionescu, actual ajutor al ocolului Sabaru, jud Ilfov, în aceeași calitate la ocolul Văleni-de-Munte, jud. Prahova. D. Se. Brezeaui, ajutor la ocolul Sabaru, jud. Ilfov, în locul d lui D. Ionescu, permutat. D. Dimitriu, actual ajutor de grefă la trib. Constanța, ajutor la ocolul Ialomița, jud. Dămbovița, în locul d-lui G. Mirăescu, destituit. D. Al. Caracaș, ajutor la judecătoria ocol. II din București, în locul d lui Spanopolu, destituit. D. Grigore Țuțudin, ajutor la ocolul Bârca, jud. Dolj, în locul d-lui Savu Martrinescu, destituit. D. N. Grecesc, actual judecător al ocolului Strehaia, jud. Mehedinți, în aceiași calitate la ocolul Pâtărlagele, județul Buzău, in locul d-lui D. V Contescu. D. N. M. Fințescu, judecător la ocolul Strehaia, jud. Mehedinți, in locul d-lui N. Grecescu, permutat. D. Mihail Petrovici, este numit ajutor la judecătoria ocolului Bechet, jud. Dolj. CERIREUL TH. BALASSA ® CRONICA ESTERNA Catastrofa de la Sint-Mandé Telegramele ne au făcut cunoscut durerosă catastrofă de la Saint-Mandé în Francia. Ziarele cari ne-au sosit ori ne aduc și amănunte. Reproducem aci partea principală din ele, după „Le Temps” Un concurs de musică la Joinville Pont și vremea frumosa de afară, atrăsese in acest orășel frumos multă lume curiosă. Sera tote trenurile erau pline de omeni. Interiorul vagonelor, imenulul erau ocupate, așa că nu se mai găsea nici un loc. Toți acești parisieni, îmbrăcați in haine de 8erbetóre, se intorcau acasă forte veseli, încântați de ziua cea frumósa care au petrecut’o. Ce contrast lugubru intre acesta plecare de la Joinville și sosirea la Saint-Mandé ! Căteva minute au fost de ajuns pentru a face din acesta caravană veselă, un cortegiu funebru. De o dată se simți o sguduoată ingrozitare. Era un tren suplimentar care căza in spatele trenului din gră, lung de douăzeci și trei de vagane. Boletele au făcut loc imediat srigătelor de durere, horcăitului murinzilor, strigatelor desperate ale rănițilo. Trei vagane au fost făcute praf. Pasagerii din năuntru au rămas acoperiți de fărâmăturile de lemn și de fier. Un luciu sinistru lumineză de o dată scena aceata îngrozit,ote. Locomotiva, resturnănduse, a comunicat focul fărâmăturilor de vagone. Focul se propagă cu o iuțâlă ne maipomenită. Călători cari au scăpat ca prin minune, se aruncă afară pe portiere. O desordine la culme. Tdtă lumea alergă se ajute pe răniții cari sunt amenințați de focul care se lățește tot mai iite. Copii caută părinții, și viceversa. Spectacol îngrozitor ! Toți Își pierd capul și curagiul! Desnădejde generală! Se exagerază pierderile care nu sunt decât forte crude. Astfel este scena de orore care ne-o înfățișază gara de la Saint Mandé la 26 iulie, ora 9 și jumătate sera. Iacă și amănunte despre acesta catastrofă . Trenul care se afla la gară, purta numerul 116, compus după cum am zis din 23 de vagone. Era atât de plin de călători, incât mulți dintre cei care asistaseră la serbarea de la Saint-Mandé—fiindcă printr’o ironie lugindă, Saint-Mandé era in serbatore și încă străzile erau împodobite de steaguri naționale—și care vroiau să se intorrcă la Paris, n’au putut găsi foc acolo. Un mare număr dintre aceștia, s’au hotărât să aștepte an alt tren. Nici vorba că grămadirea călătorilor intre, trenul 116 nu s’a făcut fără multe protestări și certuri. La Sain-Mandé se povestesc multe istorii contrazicfttore. Se citeza mai cu semă cazul anai tată de familie care, urmat de doi fii, după ce au căutat locuri pre tóte vagonele, făcând—se zice—să se întârzie astfel signalul de plecare, n’a găsit loc decât in trăsura cea de pe urmă latră mai întâiu unul dintre cei doi fii, pe urmă al doile și tocmai când era să intre și el se produse izbitura și n’a mai scăpat decât un singur fiu. Trenul 116, deși era acoperit de disc și semafor care trebuiau sâ-l asigure de orice accident, a fost lovit violent în spate de trenul 116 D, care venea tocmai atunci de la gara Vincennes. Iubitura sa infricoșitare. Locomotiva trenului 116 D, pătrunse in vagonul de la coada trenului 116, unde se găseau călătorii cei mulți. A mai nimicit două vagoane, dintre care unul de clasa I a și altul de clasa II-a. Locomotiva căza pe costa. De altmintrelea cele 3 vagone sfărâmate s’au făcut praf in adevăratul ințeles al cuvântului. Spectacolul era îngrozitor. Alt motiv de arere, a fost, după cum am mai spus, focul pe care locomotiva resturnată l’a comunicat rămășițelor și fărâmăturile de lemn și de fer, care se găseau grămădite pe tota linia. Focul a crescut astfel încât amenința cu o marte sigură pe toți aceea cari au scăpat de urmările nenorocite ale isbîtniei teribile. Nici nu se póte descrie tezórea și groza care ’i a cuprins pe toți; scena aceea, de frică și deznodejde generală, a devenit și mai sfâșietdre, când vre-o două mii de ómeni, călătorii celor două trenuri rămași intacți, săriră afară din vagone unul peste altul și o rupseră d’a fugă In tote părțile, temându-se pare că ca nenorocirea întâmplată se nu-i urmărescâ și pe ei. Dar nu trecu mult și tot interesul celor presenți și scăpați se concentră in jurul celor 3 vagone nimicite. Imposibil de exprimat și de descris răcnetele și țipetele celor răniți, părinților care ’și căutau copii, oferea sconu in relief mai ca semă de focar cel mare. S’a organizat mijloce de ajutor pentru nenorociții, dar lățirea neî ncetată a focului nu permitea de a continua înainte tentativele eficace de ajutor. Numai câțiva au putut fi scoși de sub dărâmături, ceilalți sunt condamnați de a fi arși de vii. încetul ca încetul insă, ajutorele se organieza cu mai multă ordine. Răniții sunt transportați pe la spitale. Morții sunt aduși la primărie, unde sunt călcați pe mese, bănci și pe jos. Și acolo au fost recunoscuți de prieteni, de părinți și de rude. Și acuma totutorarea se repetă din nou cu mai multă groza in cele două săli ale școlii comunale, unde s’au expus morții, acoperiți cu lințolii. Rudele, părinții și prietenii, vin se recunoscá pe ai lor. Și acuma incep scene sfășietore. Iacătă un barbat, care, comănele tremură ore, palid și eșitând, ridică una câte una pânzele cele albe; înaintea unui corp mic se opresce, evită un moment ridicând apoi bințoiul, descopere o fată de copil. «Copilița mea!. . . strigă el. Bietul om se clătină un moment, dar. . n’a sfârșit iocă. Mai umblă, prin sală, căutând și cercetând alte corpuri. Toți stau tăcuți, cuprinși de o milă profundă și așteptă. Nenorocitul se opreșce înaintea unui trup desfigurat, ars de flacără și, mai mult șoptind, zice simplu : «Nevasta mea !* Pe urmă iscălimachinalicește o declarație: «M-me Harry, 35 ani, the Chappol. Irma Hardy, 9 ani.*. . . și se duse.. Toți cei de față îi fac loc să trecut și scot pălăriile. Mai cităm incă un caz crud. Un lucrător, care asistase la concursul musical de la Joinvile-le-Pont, neputând găsi loc in compartimentul unde se afla femeea sa cu doi copii, a intrat in vagonul precedente. Și astfel a scăpat cu viață. Sărmanul om a alergat totul noptea, nebun de durere, oprind pe toți cari ’i întâlnea și ’i întreba de femeea și de copii lui. A așteptat semnalul până când s’a scos ultimul cadavru,—un bărbat din care n’a rămas decât scheletul carbonisat—și atunci a plecat. Le class re reîncepă cercetările pe la spitale. Unul dintre cele dintâi cadavre ce au fost scose de sub dârâmături, a fost al unei femei tinere, disfigurate, piciorele arse, ținând in mână un buchet mare de flori de câmp, marghenîe și violette, pătate de puțin Sânge. „Românul”. Se scrie din Cernăuți că în satul Zamostie lângă Wicinitz, in Bucovina, țăranii s’au resculat din pricina unei neînțelegeri de delimitare între proprietarul Flondor și comuna locală. S’au trimis grabnic trupe de infanterie pentru a restabili ordinea. In privința fraudelor vamale descoperite de autoritățile din Bucovina, aflăm că pagubele pricinuite tesaurului austriac trec peste un milion de florini. Ancheta se face la Gura Homorei, Cornul luncei și Suceva de către delegații austriaci și români. Guvernul local a dat o circulară către tote autoritățile vamale din Bucovina de a nu divulga nimic din constatările anchetei. Totuși «Neue Freie Presse» află că multe velnițe au fost puse sub pază. Astfel averea arendașilor moșiei Negostina, d-nii Landwalr și Engler, a fost confiscată. Vitele din acesta velnițâ au fost trimise la târgul din Viena și vândute prin autoritățile locale, iar produsul va servi la acoperirea fraudelor descoperite. Comerciantul de băuturi spirtőse Alter Goldhager din Banilla a fost amendat cu o sut de mii de florini. Toți comercianții implicați în aceste fraude au încetat plățile. CRONICA LOCALA *** (Aniversarea zilei de naștere). Sâmbătă 27 Iunie e., se va serba cu solemnitate, ca in toți anii și anul acesta, șlina nașterei I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei și Sucevei losif, care va împlini 71 de ani. Acesta serbare din acest an, se va face la monastirea Neamț, unde se află I. P. S. Sa dus in visita canonică. Din partea nóstra trimetem sincerele nóstre felicitări, și’i dorim mulți ani cu sanatate. ^ *** (Dimisiune). Din cauza sănătatei sale sdrancinate, d. G. Dem. Teodorescu, miniser cultelor și instrucțiunei publice ’și a dat demisiunea. Portofoliul cultelor și instrucțiunei publice s’a încredințat d-lui Petre Poni, senator și profesor al facultăței de științe din Iași D. Poni a depus jurământul de ministru înaintea M. S. Regelui *** (Alegere) Pentru președarea biuroului electoral pentru alegerea unui deputat în colegiul I de Iași, declarat vacant în urma morței marelui barbat de Stat M. Cogălniceanu, a câștat la sorți d-1 consilier M. Grigoriu. Alegerea urmată a se efectua la 1 Septembre viitor. *** (Testament)! D. dr. Severéin a venit la Iași spre a da in primirea dnei Ec. Cogiloicean, soția decedatului M. Cogalniccov, testamentul, pe care i l-a încredințat răposatul înainte de morte. »«(Teatru armean). Vineri 26 Iulie curent trupa armeană de sub direcțiunea d-lui V. Buhlavuni, va da o singurâ representațiune extraordinară în grădina Tivoli. Vor juca renumita piesă «ARSAC II* Regele Armeniei la anul 382 (în costum național oriental), tragedie în 5 acte cu cântece și 2 tablouri. Bilete de vînzare se află la redacțiunea șharului nostru și in sala representației la casă.—începutul la 8V2 sera. (Iarrmarocul de Forticeni). Acest iarmaroc au început de la 8 Iulie și va dura până mâine joi 25 Iulie. Părechea de boi s’au vîndut cn preț de 150 lei până la 500 lei; vaca de la 60 — 170 lei, cu vițel; caii de la 60—200 lei, de lux până la 400 lei. Cumpărători au fost din Buzău, Bârlad, Galați, Ploești, București, Tulcea, etc. Marfa de manufactură au fost adusă de mai mulți comercianți din Iași, Botoșani, Bacău, precum și de alții din diferite localități. Iarmarocul a fost cam slab la vînstări, a fost bun numai pentru acei cari au vîndut cu preț bun marfa lor. — Cu acesta ocasiune am visitat spitalul «Stamati» din acel oraș, despre care pot da o mică relație ia privința mișcărei bolnavilor din acest spital de la 1 ianuarie până la 15 iulie 1891. Aflați la 1 ianuarie: barbați 11, femei 5, fete 1, intrați până la 15 iulie: barbați 203, femei 65, bieți 1I, fete 2, adică în total 214 barbați, 70 femei, 11 băeți și 3 fete Eșiți vindecați: barbați 158, femei 51, băeți 9, fete 3 ; eșiți ameliorați: barbați 27, femei 11, băeți 1 ; eșiți in statu quo : barbați 10, femei 1, băeți 1 ; morți : bărbați 19, femei 7, adică în total 214 barbați, 70 femei, 11 băeți și 3 fete. Nu sunt cuprinși în aceste cifre 25 bolnavi, aflați actualmente în căutare. Spitalul Stamati este un stabiliment particular întreținut de fondurile sale particulare, și se admnetrează de o epitropie particulară aiea din membrii donatori. Bugetul anual se urcă până la 20.000 lei din care se întreține 25 paturi. Serviciul medical este încredințat door din racdic-șef I Rossigoon, chirurg V. Reichmann. Administr. Epitropi: Al. Roddedeal, I. Ciudin și Al. D. Stamati. Intendent d-l Gh Bem.—Curafenea în spital este perfectă și mâncarea bolnavilor este excelentă. — Asemenea am visitat și penitenciarul din acel oraș și am găsit un număr de 27 arestanți, din care 6 la instrucție, 1 la Curtea cu juri, 16 barbați condemnați și 2 femei condemnate, și un trecător.—Director este d-l C. Casapciu, d-r este d-l Rossignon. Mâncare se dă de două ori pe ții. Localul e satisfăcător și în bună regulă ținut. AMUMCIU No. 3038. Se aduce la cunoștința generală că in ziua de 22 August a. c. se va ține licitație în camera Epitropiei generale pentru rearendarea moșiei Roaseștii din județul Fiilciu pe timp de patru ani începător de la 23 Aprilie 1892. Concurenții pentru a putea fi admiși la licitație trebue să depună o garanție de 18.000 lei în numerar sau efecte publice. Condițiunele de arendare se pot vedea în tote zilele de lucru în cancelaria Epitropiei gemerale. p. Șef serviciului, Herfurth.. Ra M Căile Ferate Române Luni, la 7 Septembrie 1891 se va începe concursul la Direcțiunea Generală a căilor Ferate Române în localul șcdlei de mișcare din gara de Nord pentru admiterea elevilor în scala specială de mișcare a drumului de fer. Cursurile regulate din acestasculit vor începe la lin Octombre stil nou. Candidații vor trimite Direcțiunei Generale din Bucuresci, până Vineri, la 23 August (4 Septembre) inclusiv, o cerere cu indicațiunea exactă a domiciliului și însoțită de actele const tsitare: a) că este român sau naturalisat; b) că a absolvit cel puțin patru clase gimnaziale, reale sau comerciale; c) că a satisfăcut cerințelor legei de recrutare; d) că are cel mult 24 ani. Candidații care vor fi absolvit în mod privat studiile prescrise la puntul b) se vor admite la examen după aprecierea Direcțiunei scalei. însușirea condițiunilor prescrise de punctele a, b c, și d, se vor justifica prin acte autentice și legale, care se vor anexa la petițiunea prin care se solicită admiterea în sculet. Aceste acte sunt urmatorele : 1) Actul de naștere, 2) Actul de studiile făcute, 3) Actul de tragere la sorți, 4) Actul de vaccinare și 5) Act de bună conduită. Candidații care vor însuși condițiunile prescrise de punctele a, b, c și d, vor fi chemați să se presinte la examenele de admitere. Acei, ale căror acte nu sunt suficiente vor fi înștiințați despre acesta, înapoindu-li-se tot d’odată și actele. Candidații cari nu locuesc in Bucuresci și cari vor Însuși condițiunile de admitere prescrise la punctele a, b, c și d, vor primi un bilet pentru călătorie gratuită, la clasa II-a, de la stațiunea 69810 18450 Publicațiile. Căilor Ferate Române cea mai apropiată de reședința lor la București și înapoi. Examenul de admitere va fi înscris și oral. La examenul înscris candidații trebue să facă în timp de o oră probleme asupra aritmetecei și o compunere asupra unui subiect luat din cunoștințele ce trebue să posede și care li se dă de comisiunea examinatore. La examenul verbal candidații trebue să respundă la chestiuni din aritmetică și sistemetrie, geometria elementară, geografia elementară și istoria țărei. Elevi admiși în scala primesc o diurnă lunara de 60 lei pe timpul cât dureza cursurile. La finele cursului, elevii care obțin note satisfâcăture vor mai primi și un ajutor de echipare pentru intrarea lor în funcțiunea ce li se va încredința. București, 29 iulie 1891. Durecțiunea generală. ÎOO fr. recompensă. Cazurile de înșelătorie ce se practică servindu-se cu marca „Zicherlin*, cu părere de reu nu lucerozi de a se ivi. Firma J. Zacher din Viena, se vede astfel silită, a face pretutindenea cunoscut, că pentru stărpirea unei asemenea falsificări, oferă o recompensă de 100 fr. imediat platibilă aceluia care va pune fabrica în pozițiune de a obține o hotărire judecatoresca contra acelui ce se servește abuziv de marca fabricei «Zacherlin»—acest escelent și pretutindenea bine cunoscut mijloc contra insectelor—nu trebue confundat cu obicinuitul praf de insecte, căci «Zacherlio este cu totul o proprie specialitate, care nu există nicăeri și niciodată altfel decât în flacane pecetluite cu marca și numele «J Zacherl*. Cine dar cere , Zacherlin"* și primește vreun praf in hârtie sau cutie,—este cu siguranță totdeauna înșelat. BURSA CURSUL BUCUREȘTI 22 Iulie 1891. Comp. Vinde 4% Rentă Amortisabilă . . 841/ 85 5% » Amortibilă . . 99 998/45% » Română perpetuă 100 101 6% Oblig, de Stat (Conv. Rur.) 100*/« 101 Va 5% » Municipale. 1883 94 948/* 5% » >, 1890 95 958/4 10 fr Oblig. Casei Pens. (SCO L.) 270 275 7°/0 Scris. Funciare Rurale . — 5% » . . 978/* 987* 7% . „ Urbane 102 103 6°/o » » » — »7, » . « - 938/4 947* 5 % » » » Iași 8572 86 Acțiuni Banca Națională . — — Aur contra argint sau bil. — — Florini Val. Austriac . . 2.15 2 17 Mărci germane .... 1.23 1.25 Bancnote franceze . . . 100 101 € italiene ... 99 100 v Ruble hârtie . . 2.90 3 NB. Cursul este socotit în aur AN ÜNG S üRI Cel mai Recomandabil pentru a fi luat pur, sau amestecat cu vin, sirop sau cognac. De vânzare in totă țara la magazinele de coloniale, droguerii și restaurante. Pentru en grosa se adresa la D. A. G. Carissv. București. Un tânăr, care cunoște compta* & Hitat ca, dorește a ocupa un post la vreo moșie. Adresa la redacția nóstra. Important pentru Doamne Avem onore a aduce la cunoștința unor. nóstre clientele și onor. public că am primit pentru sezonul de primăvară și vară un bogat asortiment in modelări de pălării pentru dame, distingându-se tote de bunul și frumosul lor gust. De aseminea am primit flori, catife și cordele pentru garnisi pălării, precum și forme de pae ultima modă. Se primește pentru reinoit și garnisit orice forme de pălării. Tóte aceste cu preț moderat. Sperăm că onor, clientelă și publicatie va onora cu comenzile, asigurându-le de calitatea bună și prețurile moderate, cu totu suma S. R. Ambos et Co. Iași, str. Golla, 46,