Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-10-26 / nr. 108

Anul al XIX-lea No. 108. PREȚU ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASST, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6 TREINATATE..................................................40 Fr.— [N8ERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Amad­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 80 b. Redacția ți Administrația 160. - Strada J De Sus.­­ ISO. IASSI Sâmbătă 26 Octombre (7 Noembre) 1891. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. (TH. BAL­AS­SAN­ FOAEA INTERESELOR GENERA CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bin­­ strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, Stubenkastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf­osse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win i ¥ r. 20 bani. C­alendarul s­e­p­t­ă,­na â. n. e i STIL _VECHIC I____5 JILA_____| PATRONUL ț­I­L­E­I­I TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ | STIL NOU | J­­I­U­A PATRONUL JI­LEI | Râs. Sorelui J Apus. Sörein Octombre _ .-------------------~~ --------===== ^^Noembre—­=­3;===­=^~—’--------------------------------------------------------------------------~ Duminică f Sf. Dem. Basarabov și Sf. M. Neator i 8 Duminica Gottfried 6—48 4~40 k­ Luni sf. Terentie și Neonila * 9 Luni Teodor 6-49 4-38 30 Meriți ^na?^.aia ?Omana La 28 Octombre. Pătraru întâia cu­­ Marți Andreiu _ 8-51 4-87 60 Mercuri Sf. Zibovig și Zinovia . 11 Mercuri Marfcni Episcoiul ® ^ **** 3„ Joi Apostolii Stahie și Amphie timp amestecat apoi zăpadă. 12 Joi Cunibert 6-53 4-35 M­oem. Vineri Sf. Cosma și Damian cei din Asia 13 Vineri Stanislas 8-55 4-34 £______ Sâmbătă Sf. Martir Akstin 14 Sâmbătă Sucund ____________________ 6-56­­ 4-33 Od­ona Tore % La 27, anul 1595, Mihaiu Bravul iea Giur­­giul și omori pe toți Turcii din cetate. La 28, anul 1877, El din Plevna primii fugari goniți de fome. La 29, anul 1877. Vie bombardare în ju­rul Plevnei. Turcii fac un atac spre a relua Muntele Verde. La 30, anul 1440­­, Huniade Corvin, Re­gele Ungariei, bate pe Turci și se face Domn al Ardelului. La 31, anul 1699, Constantin Basarab, ter­mină biserica domnască din Târgoviște. iTocna Tor. La 1, anul 1784. Horia în capul a 500 res­­culați merge contra magnaților din Transil­vania. La 2, anul 1595. Sosesc lui Mihaiu Bravul ajutorele lui Batori, spre a se bate cu Turcii. RECTIFICARE In numerul trecut al ziarului nostru, publicând lista scrisorilor Creditului ur­ban din Iași, trase la sorți în ziua de 1 Noembre st. n. a. c., din erere s’au tre­cut între scrisurile de 5000, scrisul No. 3157, numerul adevărat fiind 3156, să rectifică. Arhitect spialist si constructor, diploma­ din Viena him Reiniche Chettner lați; strada, Caro! 41. j Se recomandă pentru tote lucrările de artă și construcțiune. — Soliditatea neîn­trecută ! — Prețuri moderate ! !l Practica­ție 21 ani !! Avis Am­ânarea a înștiința onorabilul Public că de la Sf. Dumitru voi transfera Maga­­sinul meu în acel al D-nei Babette Halm continuând afacerile mele speciale de Ar­ticole Bărbătești de S­­odă în același fel și sub firma mea ca până în present. Cu stimă, Hugo Hanm­. Avantajos pentru Domnii proprietari urbani D-nul I. Cohn se angajază față ca D-nii proprietari din țară, parte a Moldo­vei, a se efectua împrumuturi la Societa­tea de Credit funciar urban din Iași cu tote cheltuelele sale și pe risicul sen. Personele interesate a se adresa la D-sa jJu Iași strada Anastasie Pana No 66. Patru cai vcr:X da vînzare. A se adresa în strada Carol No. 41, Iași. S se arendat Moșia Galbeni din județele Roman și Bacău, la 20 minute de gara Galbeni este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor A se adresa la doamna Marie Al. Ca­­targi stradela 40 de Sfinți, și la d­l Di­­mitrie Gh. Rosetti str. Bunavestire, Iași. Anunciu Pentru preparația la tote clasele gim­­nasiale Germane precum și pentru fie­care lecție particulară se recomandă : Otto Gotzmer, Profesor cu diplomă gimnasial. tf­lați, strada Fecurari casele Goldenthal. M. S. REGELE IIST­O­R TI S .A. Relație oficială : Mercuri, 16 Octombre, la orele 10 dimioața, M. S. Regele S’a dus cu un tren special la Gharllotenburg, unde se afla motaleul în care sunt depuse coșciugurile Impăratului Guillaume I și împărătesei Augusta. Majestatea Sa a dus cu Sine acolo două corone și a stat cât­va timp în acest sânt locaș. Da la Charllotenburg merse cu tră­sura la Berlin ca să ia dejunul In marele Castel regal, unde a bine­vo­­it a invita, afară de legația română, mai multe persone ce avea onorea Sa’I fie cunoscute mai de aprope. In tot percursul, publicul făcea Majestăței Sale necontenite ovații, iar când trăsura întra în curtea Castelu­lui, pe acoperișul măreței clădiri se ridica drapelul român, iar mulțimea făcea noui manifestații Suveranului. Dupa dejun, Regele a întors mai multe visite, între cari și marelui cancelar al imperiului, Exc. la Generalul de Caprivi, unde a stat cât­va timp. La orele 33/4 Suveranul nostru S’a întâlnit cu M. S. Imperatesa la gara din Potsdam, unde sosi la orele 4 și Imperatul, venind de la Potsdam. Regele purta uniforma f­iului re­giment al artileriei din gardă, fiind­că Imperatul ’L rugase în ajun de a primi să fie înscris în acest regiment, în care Majestatea Sa, acum 35 de ani, începuse cariera militară. La gară, Regele și Imperatul ur­­cându-se într’o trăsură de gală, escor­tați de un escadron din al 2-lea re­giment de ulani ai gardei, merse la cazarma regimentului l­iu de artilerie In curtea cazarmei erau așezate în pa­radă l­iul regiment de artilerie al gardei, în care era înrolat ca sub-lo­­cotenent fiul d-lui Gheorghe Gr. Can­­tacuzino, fost președinte al Camerei, și al 2-lea regiment de dragoni din gardă, corpuri in cari Majestatea Sa slujise in tota vremea cât a fost in armata prusiana. Aceată deosebită atenție din partea Imperatului, dovedea ce onore a fost pentru aceste două regimente că Re­gele României S’a premumerat in rân­durile lor, și cât preț Imperatul și armata prusiană pun pe acesta amintire. La intrarea in curtea cazarmei, mu­sics a intonat imnul național român, iar Imperatul a rugat pe Rege să treca înaintea frontului fostelor Sale regi­mente. După acesta urmă defilarea pe care Regele a primit’o având pe Im­­peratul in stânga Sa. Regimentul al doilea de dragoni din gardă defila in frunte. Când insă a venit rândul re­gimentului l­iu de artilerie se defi­leze și s’a apropiat de Rigo. Acesta, trăgând sabia din aeă, S’-i pus in ca­pul regimentului și a di­filat in fața Imperatului, care s’a repezit la Rege și ’L-a luat de mână m­ulțumindu-i. Bărbâtâscă și vrednică de văzut era atitudinea acestor doui Suverani, cari onorau armatele lor, prin aceea că știa fie­care să ’și indeplinască și datoria de Cap suprem al ostei și datoria de soldat. După acesta urmă un banchet, dat de regimentul l­iu de artilerie, la care au luat parte Majaatațile Lor , A. S. R. Principele Leopold de Ho­­henzollern, generalul de Pape, co­mandantul ținutului Brandeburgului, generalul comandant al corpului gar­dei ; ministrul de resbel; ministrul țarei la Berlin ; suita Regelui Româ­niei ; inspectorul artileriei; generalii adjutanți ai Împăratului, și alți ofi­țeri, cari au slujit cu Suveranul nos­tru in regimentul l­iu de artilerie, cum și ofițerii regimentului al 2-lea de dragoni din gardă cât și ai regi­mentului f­in­di? din gardă, peste tot 100 persone. La intrarea salei de mâncare, por­tretul M. S. Regelui era decorat cu flori, ghirlande de lauri și drapele ro­mâne și prusiane, și cu drapele verduță era împodobită și sala de mân­și care. La masă, Imperatul, ridicându-se in piciiire, închină pentru Rege, zi­când cam urmatorele: Majestatea Sa a avut grația de a primi să porte uniforma regimentului de artilerie al gardei, unde a intrat acum 35 de ani, spre a învăța, in frageda’I vârstă, arta militară. Regi­mentul de artilerie este mândru de a­­cestă distincție ce ’i s’a făcut , apoi împăratul mai adaogă, intre altele: Că, Suveranul României cunoște spi­ritul de disciplină insuflețitor al ar­matei germane și simțimântul intim de camaraderie care unește pe toți la un foc, și acestea le cunoște încă din timpul când Maiestatea Sa avu feri­cirea, sunt 25 de ani, a trăi intre noi. Un asemenea simțimânt formeza tăria armatelor, și a’l îngriji este a încorona drapelul cu isbânde. Apoi Majestatea Sa sfârși, zicând : Amândouă regimentele, in cari Ma­jestatea Vostra ați stat, ’și amintesc cu mândrie de acea­­ epocă, și sunt bucurose a Vă vedea și a Va saluta in mijlocul lor. Cu dragoste, dar, în­chin acest pahar in sănătatea Majes­­tăței Vostre. Musica, in urma toastului, imnul național român, pe care ’1 intonă as­­cultară toți in piciore, iar când musica se opri, Regele începu să grăiască ast­fel: „Sunt adânc mișcat de grațiosa a* atenție a Majestăței Vostre, care a m­­< „trupit aci aceste două regimente unde „am început cariera Mea militară, dâo­­„du-Mi ast­fel plăcutul prilej ca, după „25 ani să mă afla din nou in mij­locul unui cerc de vechi camarazi. „Cu deosebire mă simt mulțumit „de a purta uniforma acestui regi­­­ment­ru care am intrat ca tânăr o­­­fițer. Neuitat va rămânea acel fru­­­mos timp și cu recunoștință ’L pri­­n vesc, fiind­că el formeza temelia cu­noștințelor Mele militare pe care le­­„am putut pune cu folos in serviciul „tinerei mele armate. Armata Mea știe „acesta și se mândrește ; de aceea dar „ea împărtășește din totu inima sim­­„ț­mântele Mele căldurose pentru Ma­iestatea Vostru și pentru viteza Sa „oștire, și bucuros se unește cu Mine „in strigătul, să trăiască M. S. îm­păratul, capul suprem al armatei ger­mane“. Călduros au fost primite aceste două cuvântări ale amânduror Suveranilor, de către cei ce au avut fericirea a le asculta, c&ei ele cuprindea învățături scumpe adevăratei educații militare. Regele stătu după masă mult timp de vorbă cu cei de față , iar ofițerii regimentului presiitară Majestăței Sale portretul sau ce’l dăruise tot Dânsul regimentului cât­va timp mai înainte, rugându’L respectuos să bine-voască a pune pe el semnătura Sa. La plecare, Suveranul inmâna de­corația in gradul de Comandor al „Stelei României“, comandantului re­gimentului l­iu de artilerie al gardei. Apoi Regele și Imperatul ^cuindu- Se într’o trăsură de gală, escortați de un escadron de cuirasierii de gardă, au pienit la castelul cel mare din Berlin, trecând prin strada Teilor. Trăsură a mers mai mult un pas de óre­ce publicul se îmbulzea împre­jurul ei, voind să-și arate respectul și arzetarea simpatie ce o păstra Re­gelui și Imperatului, simțiminte, cari în tota vremea visită, necontenit cât a ținut această a încălzit poporul din Postdam și Berlin, căci, s’au dacă eșea singur, sau dacă eșua cu Impe­­ratul, pretutindeni aclamări entusiaste întimpinau pe Suveranul Nostru. Seara, la orele 8, o representație de gala s’a dat in teatrul de la operă, unde a’a jucat un act din Tanhau­ser și altul din Lohengrin. Majestatea Sa va veni la teatru cu Imperatul, însoțiți de un escadron de cuirasieri din gardă. Majestatea Sa Regele a intrat in loje, dând brațul împărătesei. In marea loje din mijloc se aflau: Regele, șezând intre Imperatol și îm­părăteasa, A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, A. S. R. Principele Frederic Leopold, A. S. Principele e­­reditar de Meiningen și A. S. R. Principesa, AA. S­. Principele și Principesa de Oldenberg, A. S. Prin­cipele ereditar de Hohenzollern, su­itele și inalții demnitari ai Curței. In marele salon al logei imperiale sta o parte din corpul cadeților, îm­brăcați in pagi. La această representație de gală au asistat persone anume invitate; tot ce Berlinul avea mai însemnat și mai deosebit se grăbise a veni. Par­terul era acoperit de oficieri generali și superiori, lojile de domne elegante și purtând toalete decoltate. Amba­sadorii, membrii corpului diplomatic, miniștri secretari de Stat figurau între invitați. Totä lumea se sculă in piciőre la intrarea Regelui in teatru. Spectacolul mult măgulitor pentru noi românii, căci Regelui României se aduceau a­­cestea onoruri, ce erau măsura consi­derației dobândită de Statul nostru față cu străinătatea. Intre acte au venit din teatru in salonul lojei imperiale, spre a saluta pe Majestațile Lor , înalții demnitari ai Statului, miniștrii secretari de Stat, ambasadorii și membrii corpului di­plomatic aflați in Berlin, generalii, toți acestea ce domnelc lor. Impe­­ratul a presentat Regelui pe ambasa­dori și membri corpului diplomatic, iar împărăteasa un mare număr de domne. După sfirșitul reprezentației, Re­gele și Majestatea Lor s’au dus la gară, urmați de suite, unde urcându- se intr’un tren special au pornit la Potsdam, reintrând la orele 11 ju­mătate: Regele la Castel, iar Impe­­ratul și împărăteasa la Palatul cel nou. Joi, 17 Octombre, la orele 9 di­mineața, M. S. Regele și suita Sa militară, a fost in trăsură la marea piață de exerciții din Potsdam, unde împăratul ordonase ca un batalion din n­oul regiment de gardă să facă exerciții și trupe din Postdam să ma­nevreze înaintea Regelui. In această parola pentru garni­­zana era „Grivitza“, iar in ziua so­­sirei Regelui era „Sinaia“.... dulci a­­mintiri de țară și de rezboiul neatâr­­narei nóstre, amintiri scumpe ori­carui român ca dor de Patrie. Ajungând la piața de exerciții, Ma­jestatea Sa încalecă­ împăratul ce se afla mai d­inainte pe locul unde urma să se esecute mișcările, însoțit de Impărătesa ce era asemenea călare, veni întru întâmpinarea Majestăței Sale, și merseră împreună in fața ba­talionului din regimentul l­iu din garda, d­inaintea frontului căruia Su­veranul trecu in galop. Apoi, trupa începu mișcarea armei,

Next