Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)
1891-12-08 / nr. 123
Anul al XlX-lea No. 123____________IASSI Duminecă 8 (20) Decembre 1891._____Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚU ABONAMENTULUI SANUNCIURILOR IASSI, pe 24 fr. — Pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. s disTRICTF, pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. TRÉINATATE.............................................; 40 Fr*_ ASERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 BaniITIRI LOCALE » ... 1 Fr.] [PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. ] aunduri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția si Administrația ISO. _ strada ID © Svis — 1 © 0. CURIERUL (TH. BALASSIN) FOAMA INTERESELOR GENERALE a n ÖL a r ír 1 P tm 33. e 1 STIL VECHID I g I O A P A T RJ) _N_Ü^L L E I Cuviosul Patapie Zămislirea sfintei Ana Sfinții Mina, Ermogen și Eugraf.^ Cuviosul Daniil stîlpnicul t Sf. Spiridon Sfinții Auxentie, Eustație și alții Sfinții Tirs, Mefkie și Filimon S TIMPUL DIN SFPTĂMÂNĂ La 5 Decembre. Lună plină cu timp mâinos și ploios. STIL NOU IIIUA Decembre 20 Duminică 21 Luni 22 Marți 28 Mercuri 24 Joi 25 Vineri 2l Sâmbătă CONRESPONDENȚI IN STRAINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien. I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mos^SBS^An Latte No. 8. Wien. PATRONUL^ I>ILENRĂ». Sorelui___ Apus. Sorelui Ammon Ap. Thoma Flavian Victoria Adam și Eva ft| JVasecina Domnului Sf. Stefan lemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la: fees, 166, Fleet Street, Londra, E. Cele nepublicate se vor arde. Jr. 20 bani. V Decembre 1098 11 12 13 14 Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă .__==_===_ 7—85 4-21 7-36 4-21 7—36 4-22 7—86 4-28 7—36 4—23 7—87 4—24 7—37__________4—25 3Dec .333. "for ©t La 8, anul 1388. Petre Vodă Mușat, Domul Moldovei,Judee_tractat de alianță cu Regele Poloniei. La 9, anul 1877. Mare furtună cu viscol, convoiurile cu prisonieri sunt apucate de viscol pe drum. La 10, anul 1877. M. S. Domnitorul, pornește de la Parodim spre București. La 11, anul 1862. Unirea definitivă a Principatelor Române. La 12, anul 1877. M. S. Domnitorul, visiteza răniții din Turnu-Măgurele și le acordă Virtutea Militară. La 13, anul 1812, Caragea ocupă tronul Țarei Românești. La 14, anul 1877, Osman-Pașa și o parte din Prisonierii de la Plevna, sosesc în București. D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci în caz contrariu vom fi puși în neplăcuta posițiune de a le suspenda trimiterea ziarului nostru, și a’i reclama la locul competent pentru dreptul ce ni se cuvine, precum și a le publica numele, locuința și suma cu cât ne datoresc. Tot odată aducem mulțumirile nóstre tuturor acelor domni abonați cari sunt în ^ășurent cu plata abonamentului, apreciând munca și cheltuelile ce facem cu aparițiunea regulată a acestui ziar. Administrația. Arhitect specialist și constructor, diplomat din Viena Iuliu Reiniche Chettner Iași, strada Carol 41. Se recomandă pentru tote lucrările de artă și construcțiune. — Soliditatea neîntrecută ! — Prețuri moderate ! !! Practica de 14 anr !! Se efectuiază și monumente precum și “Cavouri la cimitire. Garantai : . . Veritabil G&g Legal lesflaa&bit în barele originale câte 150 — 170 kilogr. netto franco gara Iași sau Magazia de la bariera Păcurari. Comande la D-nul D. f.Wortmann, Iași, 24, strada Vechiă 24. * Biserica și Statul Chestiunea raportelor dintre aceste duue puteri, amândouă de cea mai mare însemnătate invidța socială și politica, care de la întemeierea republicei franceze actuale, frameaza cu o deosebită rezistența vera publica a Franței, când in starea latenta și mai mult teoretica, când ascuțându-se și dând loc la lupte înverșunate între partide, — a fost adusa din nou in discuție zilele acestea in corpurile legiuitare francese. S’ar parea ca pricina care a motivat readucerea in desbatere a acestei chestii încâlcite, e mai mult incidentala, anume scrisorea cea nechibzuită și forte nepoliticosa a arhiepiscopului Goute-Soulard, adrescnța ministrului de justiție Falieres în urma scandalului petrecut la Roma in Pantheon cu prilegiul pelerioagiului francez. Dar daca^00 reamintim tote stările prin care a trecut acesta chestie, obârșia și istoricul ei, intima și necesitată ei istorire din desvoltarea politica a Franciei in cei din urma discuția 20 de ani, vom vedeca daca sa reaprins direct in urma incidentului Glouthe Soulard-Fallibres, totuși causa intima și adevărată nu trebue căutată in nepoliteța sau clericalismul înverșunat al lui Gouthe- Soulard din intrega situație politica interna a Franței. Ne ar duce prea departe dacă am vrea sa adâncim dintre punctele de vedere acesta forte însemnata chestie ,care mâine, poimâne, s’ar putea presenta pote si la noi. Un singur lucru numai asupra cărui voim sa atragem atențiunea este ca chestia separarei bisericei de stat se presintă in Franța mai mult ca in oricare alta țară unde partidele ionaintate cer acesta reforma, ca o pură chestie politică, de a cărei resolvire intr’un fel sau intr’altul, mai târziu sau mai curând atârnă consolidarea cu slăbirea republicei. Când pentru intâia dată partidele înaintate au inscris ca principiu programul lor separarea bisericei de stat, ele au facut-o mai mult și in primul rând pentru a asigura progresul neimpiedecat al liberei cugetatri și pentru a face cu putința emanciparea poporului de sub inrîurirea bisericei dușmana a propoșiiei culturale. Astăzi visa, in Franța, când auzim din gura republicanilor conservatori ca și din ziarele lor amenințări indirecte, ascunse, in anumite momente chiar fațise la adresa clerului ca dacă nu va vrea se revie pe calea legala și a recuoaște intâietatea statului, ei vor fi siliți a revizui constituția și a pune in lucrare separarea bisericei de stat—astfel cum s’a putut înțelege forte bine din discursul ținut de unări in camera franceza de d. Francinet—clar este că acesta chestie a îmbrăcat o noua forma, o noua refațișare. Anume imprietinirea republicanilor conservatori ca acesta cerința atât de mult combătută a radicalilor, arată ca nu libera cugetare a pus din nou pe tapet regularea radicala a raportelor intime dintre biserică si stat, ci desvoltarea politica a Franței care n’a primit inca o forma definitiva, forma de guvernament care n’a eșit înca din procesul ei de criistalizare. Prromițând de a mai reveni reproducem aici după „Le Temps“ discuția care s’a încins la senatul fracez, in ziua de 10 Dombrie s. v., cu privire la acesta chestie. Discuția o umple o interpelare a senatorului Dide, care aduce lumini noi la afacerea acesta. D. Dide are cuvântul. D-sa reamintește mai intâiu succesele repurtate de republică in alegerile din anii din urmă. Alegatorii cei noi au venit la rândurile republicane pentru motive puternice, neavând in fața lor decât partide îngropate. (Protestări pe băncile Drepte). Da, republica trăiește, și tot ce s’a făcut pentru a o slabi, c’a isbutit. Intre alte speranțe desamăgite, d. Dide citeza aceea a unui orecare episcop care scrise o scrisere faimasa in favorea realaurațiunei lui Henri V, scrisore pe care oratorul o citește înaintea adunarei. Voce din centru. — Cine este iscălit pe dânsa? D. Dide.—Cardinalul Lavigerie. D. Dide, după o scurtă aluzie la pelerinagiile care nu vor isbuti de a tulbura armonia necesară intre două popore, amintește ca situațiunea eclesiasticilor este regulată de Concordat. Care a fost ideea de căpetenia a autorilor Concordatului? De a stabili mai întâi unitatea de inveámént io biserica considerată ca servitorea și mărirea națională. Oratorul citază un catechism din 1810 in care legatul papei recomandă preoților ascultarea legilor, magistraților și respectul superiorilor. D-sa recomandă aceste instrucțiuni miniștrilor. Pe atunci biserica era sub ordinul statului, rațiunea bisericei rețiunei statului. D. Didelice că in timpul din urmă unul din colegii sei cei mai spirituali din drepta ’i a spus: «Cum vrei să se aplice Concordatul ?• D. Buffet (întrerupând:) «Nu ț’am zis eu asta.* (Risete) D. Dide — decând acesta eu credeam că d ta te vei numi singur. D. Buffte.—Eu nu respund la portretul cel prea măgulitor care’l faci despre minee, ci la aserțiunea d-tale. D. Dide vorbește de declarațiunea din 1882. Intemperi din drepta—Nu mai sunt galicani. D. Dide.— Mai sunt și anume preoții cari vor se devie episcopi. (Bisete și aplause pe tote băncile stângei) Oratorul adaugă că, ceva mai mult Concordatul a vrut ca biserica să nu aibă o politică externă a ei, de aici vine și obligația residenței și jurământul. Fie că puterea se chema Louis XIV, prim consul sau Republică, puterea n’a vrut ca biserica sa fie un stat in stat, și, iată ceea ce voiau puterile precedente, când astăzi un ministru reamintește in termenii cei mai politicoși, aprópe deferenți, funcționarilor datoriile lor care atârnă de la el, dv. știți cum și ce fel ’i s’a respus. Cum respecteza episcopii concodatul ! Unitatea chatechismului a inlocuit’o prin multiciplitatea catechismelor, libertatea bisericelor galicane prin ultramontanism, ascultarea legilor prin stare de restratire. Oare pote dara multă vreme acesta stare de anarhie concordatară ? D. de Dide e de pătrere că venirea atâtor alegători noi in rândurile republicanilor n’a fost numai un act de deșteptăciune din partea lor, dar și un act de recunoștinț. Și cu tote acestea, in fața acestor manifestații se vede sancționarii de stat, demnitari ai bisericei, scriind mandamente, scrisori sau, sub pretext de adesiune la republică, ei se pronunță împotriva tuturor legilor care sunt esența Republicei. In oricare alt ministeriu, s’ar pedepsi funcțiorarii care s’ar purta tot astfeliu. De ce óre eclesiasticii ar fi ei cruțați de pedepsa. Nu e decât mandamente și scrisori episcopale; mai sunt insă și catechisme electorale, și trebue văzut numai in ce stil suav plin de fățărnidă clericală ele sunt concepute. (Râsete la stânga) D Dide cileza câteva pasaje dintr’un catechism al diocesei din Meade. (La drepta, fórte bine i fórte bine! Tóta interpelația mea, d-lor, are de scop tocmai de a provoca ale dv. , fórte bine pentru pasagiile pe care le citesc la Senat. (Noi râsete). Oratorul citește numerose pasagii din aceste catechisme, unul mai cu semn in care se zice că axplicațiunea legilor școlare este causa recrudescenței asasinatelor. Aceste catechisme, zice d-sa, sunt in contrazicere cu cuvintele papei Grigore XVI, care proclama necesitatea neutralităței școllei. De ce nu vă supărați pe papa acesta ? (Râsete). După deide, cea mai bună soluțiunea ar fi separațiunea bisericei de stat, dar dacă nu ăsta, atuncea trebue cel puțin ca concordatul se fie aplicat cu stricteță după spiritul vechiului regim. In cas dacă articolele organice nu sunt suficiente, trebue făcut alte mai hotărâte mai pronunțate. In orice cas insă, nu se póte lasa se subsiste anarhia actuală, status quo. Cum, când biserica s’a înclinat înclinat înaintea lui Bonaparte, s’a aservit lui Napolen III, când ea a indrăsnit de a exalta pe 2 Decembre (la stânga : Da, da ! Aplause), noi am avea dreptul de a crede că avem. in fața no3tră resoratiți salariați ! (Aplause) Catolicii zic, vorbind de libera cugetare și de biserica: «Porțile iadului nu vor prețui nimica impotriva ei». Ea reiau cuvântul și de: «Porțile bisericei nu prețuiesc nimic față de spiritul laic al revoluțiunei francese. (Aplause vii). (Românul) TELEGRAME Paris 16 Decembre.—«Agenția Havas* neagă că guvernul bulgar a cerut pentru expulsarea d-lui Ghadonine, mijlocirea d-lui Lanel, astfel precum o pretinde Kapitulațiunile; ea adaogă că tractatele internaționale care Iagă Bulgaria au fost deci violete. Roma 16 Decembre.— Tractatele de comerț și de navigație cu Germania și Austro-Ungaria s’au distribuit azi comisiunea permanentă a vămilor Camerei a început discuția. Camera a refuzat să discute interpelarea d-lui Imbriani asupra relațiunilor cu Statele Unite și asupra chestiunei insulei Sagosta. Colonia 16 Decembre. — «Gazeta de Colonia» află din Petersburg că ministrul drumurilor și comunicațiilor, d. Hobbener, se va retrage și că va fi înlocuit probabil prin generalul Amencoff. Pe liniile drumurilor de fer meridionale se află cantități mari de grău cari nu pot fi transportate din caasa relelor disposițiuni luate, împăratul este forte iritat. Ce atinge 16 Decembre.— Guvernatorul a făcut să se aresteze 95 de rău-făcâtori, cari nu au fost urmăriți pănă acum de autoritâți. Petersburg 16 Decembre.—Un ukaz alipește corpului al 15 de armată, al cărui cuartier general este la Varșovia, a 15 a divisions de cavalerie compusă din două regimente noni de dragoni și dintr-un regiment de cazaci din Urali. O a 13-a divizie de cavalerie, care făcea parte până acum din corpul al 15, va fi supusă direct comandantului trupelor circonscripției militare din varșovia. După ziare, producătorii de petrol din Baca vor forma o asociațiune pentru vinderea în comun a petrolinlui in străinătate. Paris 16 Decembre.— «Stăcle» anunță că d. Milleroye va interpela pe d. Ribhot asupra expulsărei d-lui Chadonine din Bulgaria. Viena 16 Decembre.—In cursul discuției legei finanțelor, d. Gegr a declarat că junii cehi vor vota contra pentru că ei nu se prea încred într-un guvern care apasă pe cehi; totuși aceștia sunt credincioși împăratului. Se face totul pentru a prepara anexarea Boemiei Prusiei, acesta în necazul slavilor. Austria încheie alianțe contra naturei cu inamicul său secular ; ea se alipește de Germania și pune totul în joc, chiar existența sa. (Aplause din partea tinerilor cehi). D. Gregr este chemat la ordine pentru că ar fi adăugat că acuma se încuragiază ura contra Statului și că alegerea Regelui Boemiei în 1526 ar fi dat cu totul un alt resultat dacă strămoșii celților actuali ar fi prevăzut că limba și naționalitatea lor vor fi maltratate. D. Lienbacher, conservator independent, cere ca granițele Estului și acelea din Sud-Est să se închiză vitelor. Constantinopol 16 Decembre. Generalul Stephen Pașa, instructor al artileriei, a murit de tifos. Viena 16 Decembre.—Comisiunea Camerei continuă discuția tractatelor de comerț D. Clare consideră taxele asupra vinurilor tractatului ca Italia ca ruinatare pentru țara austriacilor vinicoli; el propune ca acest tractat se fie trimes guvernului spre a obține modificarea taxelor asupra vinarilor. D. Mauthner spera că sacrificiile impuse industriei se vor compensa tn tractatele mai favorabile ce se vor încheia cu statele din Orient. D. Tekly declară că junii cehi nu vor vota pentru tractatele cari constitue cel d’tnteiu pas către uniunea vamală ca