Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-12-08 / nr. 123

Anul al XlX-lea No. 123____________IASSI Duminecă 8 (20) Decembre 1891._____Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚU ABONAMENTULUI S­­ANUNCIURILOR IASSI, pe 24 f­r. — Pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. s­ disTRICTF, pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. TRÉINATATE.............................................; 40 Fr*_ ASERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 Bani­­ITIRI LOCALE » ... 1 Fr.] [PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. ] aund­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția si Administrația ISO. _ strada ID © Svis­ — 1 © 0. CURIERUL (T­H. BALASSIN) FOAMA INTERESELOR GENERALE a n ÖL a r ír 1 P tm 33. e 1 STIL VECHID I g I O A P A T RJ) _N_Ü^L L E I Cuviosul Patapie Zămislirea sfintei Ana Sfinții Mina, Ermogen și Eugraf.^ Cuviosul Daniil stîlpnicul t Sf. Spiridon Sfinții Auxentie, Eustație și alții Sfinții Tirs, Mefkie și Filimon S TIMPUL DIN SF­PTĂMÂNĂ La 5 Decembre. Lună plină cu timp mâinos și ploios. STIL NOU I­IIUA Decembre 20 Duminică 21 Luni 22 Marți 28 Mercuri 24 Joi 25 Vineri 2l­ Sâmbătă CONRESPONDENȚI IN STRAINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien. I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mos^SBS^An Latte No. 8. Wien. PATRONUL^ I>­I­L­E­N­­­RĂ». Sorelui__­_ Apus. Sorelui Ammon Ap. Thoma Flavian Victoria Adam și Eva ft| JVasecina Domnului Sf. Stefan l­emergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la: fees, 166, Fleet Street, Londra, E. C­­ele nepublicate se vor arde. Jr. 20 bani. V Decembre 1098 11 12 13 14 Duminică Luni Marți Mercuri J­oi Vineri Sâmbătă .__==_===_ 7—85 4-21 7-36 4-21 7—36 4-22 7—86 4-28 7—36 4—23 7—87 4—24 7—37__________4—25 3D­e­c .333. "for ©­t La 8, anul 1388. Petre Vodă Mușat, Dom­ul Moldovei,Jud­ee_tractat de alianță cu Regele­ Poloniei. La 9, anul­ 1877. Mare furtună cu viscol, convoiurile cu prisonieri sunt apucate de vis­col pe drum. La 10, anul 1877. M. S. Domnitorul, por­nește de la­ Parodim spre București. La 11, anul 1862. Unirea definitivă a Prin­cipatelor Române. La 12, anul 1877. M. S. Domnitorul, visi­­teza răniții din Turnu-Măgurele și le acordă Virtutea Militară. La 13, anul 1812, Caragea ocupă tronul Ța­rei Românești. La 14, anul 1877, Osman-Pașa și o parte din Prisonierii de la Plevna, sosesc în Bucu­rești. D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască de a achita costul abona­mentului ce d-lor au a da, căci în caz contrariu vom fi puși în neplăcuta posi­­țiune de a le suspenda trimiterea ziarului nostru, și a’i reclama la locul competent pentru dreptul ce ni se cuvine, precum și a le publica numele, locuința și suma cu cât ne datoresc. Tot o­dată aducem mulțumirile nóstre tuturor acelor domni abonați cari sunt în ^ășurent cu plata abonamentului, apreciând munca și cheltuelile ce facem cu apariți­­unea regulată a acestui ziar. Administrația. Arhitect specialist și constructor, diplomat din Viena Iuliu Reiniche Chettner Iași, strada Carol 41. Se recomandă pentru tote lucrările de artă și construcțiune. — Soliditatea neîn­trecută ! — Prețuri moderate ! !! Practica de 14 anr !! Se efectuiază și monumente precum și “Cavouri la cimitire. Garantai : . . Veritabil G&g Legal lesflaa&bit în barele originale câte 150 — 170 kilogr. netto franco gara Iași sau Magazia de la bariera Păcurari. Comande la D-nul D. f.Wortmann, Iași, 24, strada Vechiă 24. * Biserica și Statul Chestiunea raportelor dintre aceste duue puteri, amândouă de cea mai mare însemnătate in­vidța socială și politica, care de la întemeierea re­­publicei franceze actuale, frameaza cu o deosebită rezistența v­era publica a Franței, când in starea latenta și mai mult teoretica, când ascuțându-se și dând loc la lupte înverșunate între partide, — a fost adusa din nou in discuție zilele acestea in corpurile le­­giuitare francese. S’ar parea ca pri­cina care a motivat readucerea in desbatere a acestei chestii încâlcite, e mai mult incidentala, anume scrisorea cea nechibzuită și forte nepoliticosa a arh­iepiscopului Goute-Soulard, adre­scnța ministrului de justiție Falieres în urma scandalului petrecut la Roma in Pantheon cu prilegiul pelerioagiu­­lui francez. Dar daca^00 reamintim tote stările prin care a trecut acesta chestie, obârșia și istoricul ei, intima și necesitată ei istorire din desvol­­tarea politica a­ Franciei in cei din urma discuția 2­0 de ani, vom vede­ca daca sa reaprins direct in urma incidentului Glouthe Soulard-Fallibres, totuși causa intima și adevărată nu trebue căutată in nepoliteța sau cle­ricalismul înverșunat al lui Gouthe- Soulard d­­in intrega situație politica interna a Franței. Ne ar duce prea departe dacă am vrea sa adâncim din­tre punctele de vedere acesta forte însemnata chestie ,care mâine, poi­­mâne, s’ar putea presenta pote si la noi. Un singur lucru numai asupra cărui voim sa atragem atențiunea este ca chestia separarei bisericei de stat se presintă in Franța mai mult ca in ori­care alta țară unde partidele ion­­aintate cer acesta reforma, ca o pură chestie politică, de a cărei resolvir­e intr’un fel sau intr’altul, mai târziu sau mai curând atârnă consolidarea c­u slăbirea republicei. Când pentru intâia­ dată partidele înaintate au in­scris ca princip­iu programul lor se­pararea bisericei de stat, ele au fa­­cut-o mai mult și in primul rând pentru a asigura progresul neimpie­­decat al liberei­ cugetatri și pentru a face cu putința emanciparea poporu­lui de sub inrîurirea bisericei dușma­na a propoșiiei culturale. Astăzi visa, in Franța, când auzim din gura re­­publicanilor conservatori ca și din zi­arele lor amenințări indirecte, ascunse, in anumite momente chiar fațise la adresa clerului ca dacă nu va vrea se revie pe calea legala și­­ a recuoaște intâietatea statului, ei vor fi siliți a revizui constituția și a pune in lu­crare separarea bisericei de stat—ast­fel cum s’a putut înțelege forte bine din discursul ținut de ună­ri in ca­mera franceza de d. Francinet—clar este că acesta chestie a îmbrăcat o noua forma, o noua refațișare. Anume imprietinirea republicanilor conserva­tori ca acesta cerința atât de mult combătută a radicalilor, arată ca nu libera cugetare a pus din nou pe ta­pet regularea radicala a raportelor in­time dintre biserică si stat, ci des­­voltarea politica a Franței care n’a primit inca o forma definitiva, forma de guvernament care n’a eșit înca din procesul ei de criistalizare. Prromițând de a mai reveni re­producem aici după „Le Temps“ dis­cuția care s’a încins la senatul fracez, in ziua de 10 Dombrie s. v., cu pri­vire la acesta chestie. Discuția o umple o interpelare a senatorului Dide, care aduce lumini noi la afacerea acesta. D. Dide are cuvântul. D-sa reamintește mai intâiu succe­sele repurtate de republică in alege­rile din anii din urmă. Alegatorii cei noi au venit la rândurile republi­cane pentru motive puternice, nea­­vând in fața lor de­cât partide în­gropate. (Protestări pe băncile Drepte). Da, republica trăiește, și tot ce s’a făcut pentru a o slabi, c’a isbutit. Intre alte speranțe desamăgite, d. Dide citeza aceea a unui ore­care e­­piscop care scrise o scrisere faimasa in favorea realaurațiunei lui Henri V, scrisore pe care oratorul o citește în­aintea adunarei. Voce din centru. — Cine este iscă­lit pe dânsa? D. Dide.—Cardinalul Lavigerie. D. Dide, după o scurtă aluzie la pelerinagiile care nu vor isbuti de a tulbura armonia necesară intre două popore, amintește ca situațiunea ecle­­siasticilor este regulată de Concordat. Care a fost ideea de căpetenia a autorilor Concordatului? De a stabili mai întâi unitatea de inveámént io biserica considerată ca servitorea și mărirea națională. Oratorul citază un catechism din 1810 in care legatul papei recomandă preoți­lor ascultarea legilor, magistraților și res­pectul superiorilor. D-sa recomandă aceste instrucțiuni mi­niștrilor. Pe atunci biserica era sub or­dinul statului, rațiunea bisericei rețiunei statului. D. Dide­­lice că in timpul din urmă unul din colegii sei cei mai spirituali din drepta ’i a spus: «Cum vrei să se aplice Concordatul ?• D. Buffet (întrerupând:) «Nu ț’am zis eu asta.* (Risete) D. Dide — decând acesta eu­ credeam că d ta te vei numi singur. D. Buffte.—Eu nu respund la portre­tul cel prea măgulitor care’l faci despre minee, ci la aserțiunea d-tale. D. Dide vorbește de declarațiunea din 1882. Intem­peri din drepta—Nu mai sunt galicani. D. Dide.— Mai sunt și anume preoții cari vor se devie episcopi. (Bisete și a­­plause pe tote băncile stângei) Oratorul adaugă că, ceva mai mult Concordatul a vrut ca biserica să nu aibă o politică externă a ei, de aici vine și obligația residenței și jurământul. Fie­ că puterea se chema Louis XIV, prim consul sau Republică, puterea n’a vrut ca biserica sa fie un stat in stat, și, iată ceea ce voiau puterile precedente, când astăzi un ministru reamintește in termenii cei mai politicoși, aprópe de­ferenți, funcționarilor datoriile lor care atârnă de la el, d­v. știți cum și ce fel ’i s’a respus. Cum respecteza episcopii concodatul ! Unitatea chatechismului a inlocuit’o prin multiciplitatea catechismelor, libertatea bisericelor galicane prin ultramontanism, ascultarea legilor prin stare de restratire. Oare pote dara multă vreme acesta stare de anarhie concordatară ? D. de Dide e de pătrere că venirea atâtor alegători noi in rândurile repu­blicanilor n’a fost numai un act de deș­­teptăciune din partea lor, dar și un act de recunoștinț. Și cu tote acestea, in fața acestor ma­nifestații se vede sancționarii de stat, demnitari ai bisericei, scriind mandamente, scrisori sau, sub pretext de adesiune la republică, ei se pronunță împotriva tutu­­ror legilor care sunt esența Republicei. In ori­care alt ministeriu, s’ar pedepsi funcțiorarii care s’ar purta tot ast­feliu. De ce óre eclesiasticii ar fi ei cruțați de pedepsa. Nu e decât mandamente și scrisori e­­piscopale; mai sunt insă și catechisme electorale, și trebue văzut numai in ce stil suav plin de fățărnid­ă clericală ele sunt concepute. (Râsete la stânga) D Dide cileza câte­va pasaje dintr’un catechism al diocesei din Meade. (La drepta, fórte bine i fórte bine! Tóta interpelația mea, d-lor, are de scop tocmai de a provoca ale dv. , fórte bine­ pentru pasagiile pe care le citesc la Senat. (Noi râsete). Oratorul citește numerose pasagii din aceste catechisme, unul mai cu semn in care se zice că axplicațiunea legilor șco­lare este causa recrudescenței asasinatelor. Aceste catechisme, zice d-sa, sunt in contrazicere cu cuvintele papei Grigore XVI, care proclama necesitatea neutrali­­tăței școllei. De ce nu vă supărați pe papa acesta ? (Râsete). După d­eide, cea mai bună soluțiunea ar fi separațiunea bisericei de stat, dar dacă nu ăsta, atuncea trebue cel puțin ca concordatul se fie aplicat cu stricteță după spiritul vechiului regim. In cas dacă articolele organice nu sunt suficiente, trebue făcut alte mai hotărâte mai pronunțate. In ori­ce cas insă, nu se póte lasa se subsiste anarhia actuală, status quo. Cum, când biserica s’a înclinat înclinat înaintea lui Bonaparte, s’a aservit lui Na­­polen III, când ea a indrăsnit de a e­­xalta pe 2 Decembre (la stânga : Da, da ! Aplause), noi am avea dreptul de a crede că avem. in fața no3tră resoratiți sala­riați ! (Aplause) Catolicii zic, vorbind de libera­ cugeta­­re și de biserica: «Porțile iadului nu vor prețui nimica impotriva ei». Ea reiau cuvântul și de: «Porțile bi­sericei nu prețuiesc nimic față de spiri­tul laic al revoluțiunei francese. (Aplau­­se vii). (Românul) TELEGRAME Paris 16 Decembre.—«Agenția Havas* neagă că guvernul bulgar a cerut pentru expulsarea d-lui Ghadonine, mijlocirea d-lui Lanel, ast­fel precum o pretinde K­apitu­­lațiunile; ea adaogă că tractatele inter­naționale care Iagă Bulgaria au fost deci violete. Roma 16 Decembre.— Tractatele de comerț și de navigație cu Germania și Austro-Ungaria s’au distribuit­ azi comi­­siunea permanentă a vămilor Camerei a început discuția. Camera a refuzat să discute interpe­­larea d-lui Imbriani asupra relațiunilor cu Statele­ Unite și asupra chestiunei in­sulei Sagosta. Colonia 16 Decembre. — «Gazeta de Colonia» află din Petersburg că ministrul drumurilor și comunicațiilor, d. Hobbener, se va retrage și că va fi înlocuit proba­bil prin generalul Am­encoff. Pe liniile drumurilor de fer meridio­nale se află cantități mari de grău cari nu pot fi transportate din caasa relelor disposițiuni luate, împăratul este forte iritat. Ce atinge 16 Decembre.— Guvernatorul a făcut să se aresteze 95 de rău-făcâtori, cari nu au fost urmăriți pănă acum de a­utoritâți. Petersburg 16 Decembre.—Un ukaz a­­lipește corpului al 15 de armată, al că­rui cuartier­ general este la Varșovia, a 15 a divisions de cavalerie compusă din două regimente noni de dragoni și din­­tr-un regiment de cazaci din Urali. O a 13-a divizie de cavalerie, care fă­cea parte până acum din corpul al 15, va fi supusă direct comandantului trupe­lor circonscripției militare din varșovia. După ziare, producătorii de petrol din Baca vor forma o asociațiune pentru vin­derea în comun a petrolinlui in străinătate. Paris 16 Decembre.— «Stăcle» anunță că d. Milleroye va interpela pe d. Ribhot asupra expulsărei d-lui Chadonine din Bulgaria. Viena 16 Decembre.—In cursul dis­cuției legei finanțelor, d. Gegr a decla­rat că junii­ ceh­i vor vota contra pentru că ei nu se prea încred într-un guvern care apasă pe ceh­i; totuși aceștia sunt credincioși împăratului. Se face totul pen­tru a prepara anexarea Boemiei Prusiei, acesta în necazul slavilor. Austria încheie alianțe contra naturei cu inamicul său se­cular ; ea se alipește de Germania și pune totul în joc, chiar existența sa. (Aplause din partea tinerilor ceh­i). D. Gregr este chemat la ordine pen­tru că ar fi adăugat că acuma se încu­­ragiază ura contra Statului și că alegerea Regelui Boemiei în 1526 ar fi dat cu totul un alt resultat dacă strămoșii celți­lor actuali ar fi prevăzut că limba și na­ționalitatea lor vor fi maltratate. D. Lienbacher, conservator independent, cere ca granițele Estului și acelea din Sud-Est să se închiză vitelor. Constantinopol 16 Decembre.­ Gene­ralul Stephen Pașa, instructor al artile­riei, a murit de tifos. Viena 16 Decembre.—Comisiunea Ca­merei continuă discuția tractatelor de co­merț D. Clare consideră taxele asupra vinu­rilor tractatului ca Italia ca ruinatare pentru țara austriacilor vinicoli; el pro­pune ca acest tractat se fie trimes gu­vernului spre a obține modificarea taxe­lor asupra vinarilor. D. Mauthner spera că sacrificiile im­puse industriei se vor compensa tn trac­tatele mai favorabile ce se vor încheia cu statele din Orient. D. Tekly declară că junii ceh­i nu vor vota pentru tractatele cari constitue cel d’tnteiu pas către uniunea vamală ca

Next