Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-07-24 / nr. 74

Anul al XX-lea No. 74.____________IASSI Vineri 24 Iulie (5 August) 1892.__________Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR (N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. [2] DISTRICTE,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. G TREINA­TATE................................................40 Fr.— INSERTIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auunc­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 80 b. Redacția ți Administrația ISO. — Strada, 7 De Sus.­160. (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE CORRESPONDENTE ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, P’aubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Moose Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter & C­oRiemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. WJn JVr. 20 bani• 1 .......... I II ■ '■ ■ - - ---­ Oa.lezLdla.rvSl Septă­m &­n, e 1 sTIL VECHIU I PIPA 1 PATRONUL P­I­L­E 1_______| TIMPUL DIN SFIPTÃMANA | STIL NOU ! ^ I DA ! PATRONUL PILEI | Băi. Sorelui | Apus. Söreid Iu­lie I ==========================.------------= =:-----fun­g----------------------------------------------­------------------------------------------------------------------------------------------------------19 Duminică ICuv. maica Macrina și cug. Din 31 Duminică German 4-46 7-25 1 °, kuni (f) Prof. lile Teoviceanul 1 Aug. Luni Santu Ini Petru 4-47 7-24 99 .. 11 . prTM parin*ix^,M>e0n I1. La 21 Iulie, pătraru întări cu timp 2 Marți Portincula 4—48 7—22 “e­rouri Sf. Mironosiță Mana Magdalena frumos apoi plóe 3 Marcuri Eliasar 4-49 7-21 23 Jo, Mart. Trofim Teofil și alții frumos, apoi ploe. 4 Joi Dominicu 4-50 7-20 H­J“6“ “aur­d­ra Cr­ 8d­4na . . ... . 5 Vineri Osvald 4-52 7-19 25______________Sambăta 1 Adorm, sf. Ane și sf. Olimpia_______________________________________________________________________________ Sâmbătă . Schimbarea la față _______________________________4-5___________7—17 . I­u­lie La 19, anul 1848. Turcii comandați de So­­liman Pașa trec Dunărea și ocupă țara Ro­­mânască. La 20, anul 1877. Panică grosnică la Sis­­tov și Zirnicea in urma crudei înfrângeri de la Plevna. La 21, anul 1711, Sultanul Ah­med III vi­ne in Iași spre a libera pe Turcii robi închiși de Dumitrașcu-Vodă. La 22, anul 1877, Tzarul și Marele Duce Nicolae rugă pe M. S. Domnitorul a le veni în ajutor. La 23, anul 1877. Divisia II și III din armata Română pornește spre Corabia La 24, anul 1603. Domnul țarei Românești se bate în Transilvania cu Moise Secheli. La 25, anul 1877. A. S.R. Domnitorul, stră­mută cuartierul său general la Grădini, apro­­pe de Corabia. ZF’ezcava­t Joi seara am perdat pe drumul de la Hala de bere la Bancă, un lanț de aur, cu un medalion in formă de inimă ,având pe covertă doui îngerași un email. Găsi­torul este rugat al aduce la Bancă unde va primi o recompensă de 80 lei. L. Spacu. Noul Institut primar D. D. PASTIA Iași strada Ba­nu No 10. Studii conform programei statutului pentru scalele primare de băetci. Limbele: franceza și germană obli­gatorii. Să primesc interni, semi-interni și externi. Cursurile Încep la 1 Septembrie. STUDENȚII UNIVERSITARI DIN­­ ROMÂNIA Sub acest titlu, d. cavaler Raf­­faele Tarenteli, președintele Acade­miei regale „La Stella d’Italia“ din Ghieu­ provincia Istonia, a publicat in lâna Maia, in fliarul „letonia“, care apare in Vasto, un foarte interesant studiu asupra cestiunei române. Mulțumind d-lui cavaler Raffael Tarantelli pentru simpatiele ce are pentru Români și recunoscători de studiul ce a făcut, ne facem o plă­cută datorie d’a împărtăși cititorilor noștri acest articol, care merită toată atențianea din partea Românilor. Ea câ acum acel articol, uiui „A apărut nu de mult un meniu­­surprinzător al studenților u­­niversitari din România, privitor la situațiunea Românilor din Transilva­nia și din Ungaria, care e scris intr’o forte bună limbă italiană. Știm, ca acei valoroși tineri, ia ale căror vine curge sângele anticilor Romani, au tradus in toate limbele de căpetenie ale lumei acest memoriu, de care se poate spune, ca este strigatul celui mai solemn patriotism, care a găsit edicu ia mintea și in inima colegi­lor lor a celor­lalte națiuni civilizate. De­oare­ce Abruzii cu anticele sale popoare: Matrncioi, Marsi, Peligni, Vestini, Trezani, Istoni, loteranini au fost nervii mărirei romane și pe câmpii de bătălie și in­coperirile dreptului, de aceea se cuvine in acest­­ jiar din Abruzzia, de a vorbi de acest memo­riu al puternicei și nobilei tinerim ro­mâne, care e un coeficent sigur a ma­­rirei morale, civile și politice a mult iubitei lor patrii, care e surioară a binecuvântatei Italie. Memoriul incepe cu aceste nalte cuvinte, in privința cunoașterei carac­terului și conștiinței lumei, care pă­șește glorios pe calea Naționalistrei, pentru a realiza înfrățirea socială a tuturor popoarelor de pe pământ: „Acea solidaritate de interese, Care „leagă lumea modernă și nu virtutea „careea un desechilibru parțial poate „causa un desequilibru general, ne „împinge astăzi de a releva societaței „europene o anomalie, ce merită o „serioasă afențiune pentru ori­cine se „interesează de progresul social al „continentului nostru“. Anomalia privește un conflict, care s’a ridicat in sinul monarc­iei aus­­tro-ungare intre direcțiunea culturală română care e cu totul modernă, prin umanitărismul și liberalismul său, și intre direcțiunea maghiară, susțioută cu totul opus, prin urmare ea este cu totul străină de temperamentul eu­ropean. Din acest conflict, după spusele a­­celei prea inteligente tinerimi, poate resulta complicațiuni de o importanța și de o gravitate mare, ce­ nu se pote măsura acuma. Memoriul, cât se poate de interesat, se adresează către scriitori și publi­ciști și la toți se interesează de ac­tualele cestiuni sociale, pentru a le arăta lor Grul încurcat și obscuri al evenimentelor, ce se desfășură intre călise intre micile state ale Orientu­lui și iată ce se zic acei tineri: „Noi aparținem acestei populațiuni orientale și ca Români avem dreptul de a lua cuvântul viritntea celor­lalte.“ Ei nu se îndreaptă către sforile o­­ficiale la diplomația europeană de­ore­ce aceștia sunt representanții popoa­relor, iar nu patronii lor, dar se a­­dreseaza la acei ce pot vorbi și lucra intr’un mod liber, deci la presă și la junimea studioasa, care va fi Europa de oatioe, după cum e a fi Parla­mentul măreț al inteligenței. Țelul entusiastic întrebuințat de acei tineri interesează foarte mult, și ca discipoli ai Occidentului, către dân­sul își îndreaptă raționamentele lor, de dânsul voiesc ei a fi judecați și fac să se mișce inim­a Italienilor mai cu seamă pe când intră adânc in min­tea tuturor cele mai puternice argu­mente pentru apărarea și susținerea Românilor or unde aceștia respiră impreuna cu aerul și numele Romei și a lui Traian, ce e gravat in piep­tul lor! Ei refac istoria glorioasă a Româ­nilor, cu via lumină a științei, a ve­derei istorice generoasa și politica în­semnată la solemnul principiu al bi­nelui general al popoarelor și in par­ticular al mult iubitei lor patrie, de­clarată provincie română ia 106 d. Chr. Deci vorbesc de învingerea de­săvârșită a Dacilor. Ei vorbesc de cultura romăna a acelor timpuri și de iubirea pe care Roma a avut’o pentru noua provinție. Este de așa fel frumusețea istorică a acestui memoriu, in­cât este bro­șură ce trebuie citita și care nu póte fi espusă intr’un articol sucint de­­ jiar. Elementul român strălucește in a­­ceste pagine prin patriotismul abne­­gațiunea sa, și lupta susținută de ei ca atâtea popoare a format, așa pi­când, partea aurită a liberalismului. Eroii săi sunt demni de invidiat și Își atraserâ amiciția Persiei și a Ve­neției, in secolii al XIV și XV, așa că Românii găsiră intrâoșii sprijinul puternic la cai de forță majoră, când patria era in pericol, contra atâtor i­­nimici și mai ales contra Turcilor. Ei demonstrează peripețiile și vicisi­tudinile culture­ latine pe teritoriul român și afirmă că renașterea țarei­lor a avut loc, când, in secolul al XVI­, se sustrasera de la influența culturală slavă și funciară literatura română. Aceasta literatura, spunem noi, a­­vu și are pe savanții sei și se ridică din an io­an la inălțimea imaginei nou popor antic, care se afirmă mare și va triumfa nepătat in glorioasele lupte ale civilisațiunei moderne. Ar trebui să fie citit intreg memoriul, pentru a se convinge cineva de aceste fapte, care de­sigur va avea realiza­­rea sa, și România va fi o națiune demnă de invidiat, sprijinită pe va­loarea tinerimei sale plină de enta­­siasm, la care se resimte sufletul și inima anticilor Români. Ar­e rang de a repeta, când s’a întâmplat e­­poca de eclipsă a vieței politice Românilor, care a durat peste 100­­ de ani, când adică seraiul Sultanului oumia pe principii lor, aventurieri ri­­dicoli,’cari se aliau când ca Turcii, când cu Rușii după propriele lor interese. In timpul acestei epoce, tinerimea română din patria mamă, voia să re­­siste la influențele streine. Românii din Transilvania primiră cultura oc­cidentala in Vienaț­ai la Roma,și o propagară către gurile Dunărei. In fața Universităței din Bucuresci se vede inălțata statua lui George Lazar, carele, in filele nefaste ale Românismului, cu tovarășii lui ținu sus steagul naționalismului și a civi­­lisațiunei române. Junimea română să fie sigură ori­unde vorbesce o memorie română ca­re să aibă fundament in istorie și element in sânge, că inima e mare și învinge in­tot­dea­una. După cum dreptul roman se ridica suprapunându-se peste drepturile Lon­­gobarzilor, Normanilor și Suevilor etc., dupa cum din cenușă flacăra reia din nou putere, tot ast­fel Românismului in România va trebui să triumfe, îi va trebui să continue pentru a nu mai decădea nici odată, după cum nu va muri vre-o­dată dreptul propagat de pe rîpa Tarpea, de pe Capitoliu, pe care șade astăzi Umberto I, după cum la Bucuresci șade Carol I, io­­cor,jurat de iubirea poporului seu. Dacă România din causa pos țtei sale geografice, a fost o regiune forte agitată și astăzi e liberia, ea se asea­mănă cu Italia in privința aceasta pentru aceeași impunătoare rațiune. o Acuma se poate afirma, că Italia de parte și România de altă parte știu să probeze, cum trebue să res­­coale patria și să o facă indepen­dentă. Istoria țarei voastre e frumoaa, ti­nerime română, căci după atâtea sa­crificii, mai mari de cât insiși victo­riile, astăzi ia fine toată lumea știe, că exista un mic regat, care nu se va eclipsa nici o dată de aci. Și de altmintrerea regatele nu se măsoară după mărimea lor: inteligența, amo­rul de patrie, un braț tare și piept a­­uoai popor erou, valorează mult mai mult de­cât granițele vastei Frumos este acest period al me­moriului. „In mijlocul ruinelor ale nenoroci­ților noștrii vecini de alte timpuri, singuri numai noi Românii am râmas in picioare și poate peste puțin le vom aridica unicul monument, care să aducă aminte popoarelor, etiosa lor mărime de altă dată.“ Te Saiur­i Saiuti are o tiperme ro­­mână, și voi ați spus’o ia memoriul vostru, că sunteți tocâ­tari: „Împăratul Traian ne-a condus aci pe noi, ca să fim sentinela de căpe­tenie a imperiului contra barbarilor de nord și de răsărit; astăzi, după 18 secole, misiunea noastră remâne âneri aceeași.“ Acest entusiasm al vostru probează, intr’adeva, că Italia și Ro­mânia sunt surori și că voi nu puteți să nu fiți adevarați copii ai Romei. Re­gatul României nu cuprinde de­cât o mică parte din poporul român, cele­lalte părți fiind împărțite intre Sârbi, Bulgari, Ruși (Basarabia, Bu­covina), Austria Macedonia, Greci, dar mai mult de­cât ori­unde, Transilva­nia intre Maghiari și Dacia occiden­tală, idem. (Crișiana și Banatul Te­­misiavei). Memoriul la trebuință are și o cartă etnografica foarte frumoasă, și cugetarea acelei tinerimi se găsește in trasele patriotice ce se rostesc și in sălile universității și in acele unde se agita lumea civilă pentru recon­­stituțiunea naționalităților, așa in­cât diversele popoare să nu fie lipsite de beneficiile fluviilor și mărilor, căci fie­care popor e fratele marei familii a umanitatei. Se vorbește in lucrarea aurita a memoriului despre modul de a fi in România liberă, centrul cul­turei naționale și se tratează la el de modul cum se desvolta și progresează, picând stăpânitorilor celor­lalte po­poare române, cu un curagiu plin de conștiința, ca ei trebuesc sa le resem­neze, gândind că Românii vor fi mai accesibili culturei ce se propagă la Bucuresci, de­cât aceleia din ori­care altă parte ar fi. Aci e­xodul memoriului, adecă el spune cumca e contra influenței stră­ine asupra culturei Românilor sub­jugați. Nu se teme memoriul de influența care intaresce mai mult uodul națio­­nalitatei, dar se revolta Contra vio­lențelor numai! Ast­fel se plânge tinerimea română contra cederii acelora cari impun prin pro­­forțare și neumane altă cul­tură fraților lor din Transilvania și Ungaria (Dacie)! Aci memoriul devine impunător, puternic, serios, fără nici o pasiune și este oglinda credinciosă a unei ti­nerimi intr’adevĕr puternicâ și gentilă. Ungurii veesc a maghiarisa, înce­pând cu copii din leagăn, pe toți su­­pușii lor români, cu o specie de ata­vism, ce se manifestă in toată bru­tala lor splendoare. Din această ca­­usa aceea tinerime 'și îndreaptă pri­virile către Europa cultă spre a avea răspunsul ei. Presa din toate țerile î-îl­.A­n! MMn!T vnn în manfti-aă |% A­K­O­O Uitat ți pivniciu «ivunvtu u ma­bruziei puternică și gentilă să spună tot­ d’a­ Una cuvântul seu, spre a re­proba faptul, ca prin secolul al XIX-le, acela pe care Marius ’i a învins o­­dinioară, voesc ioca a-și arăta și afli barbarul și anticul lor instinct. Memoriul tratează cu seriositate despre apăsările, pe cari Ungurii le exercita asupra Românilor intr’un mod înspăimântător și oribil și in biserici și in administrațiunii și in justiție și

Next