Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)
1892-07-24 / nr. 74
Anul al XX-lea No. 74.____________IASSI Vineri 24 Iulie (5 August) 1892.__________Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR (N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. [2] DISTRICTE,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. G TREINATATE................................................40 Fr.— INSERTIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auuncuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 80 b. Redacția ți Administrația ISO. — Strada, 7 De Sus.160. (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE CORRESPONDENTE ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, P’aubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Moose Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter & CoRiemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. WJn JVr. 20 bani• 1 .......... I II ■ '■ ■ - - --- Oa.lezLdla.rvSl Septăm &n, e 1 sTIL VECHIU I PIPA 1 PATRONUL PILE 1_______| TIMPUL DIN SFIPTÃMANA | STIL NOU ! ^ I DA ! PATRONUL PILEI | Băi. Sorelui | Apus. Söreid Iulie I ==========================.------------= =:-----fung----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------19 Duminică ICuv. maica Macrina și cug. Din 31 Duminică German 4-46 7-25 1 °, kuni (f) Prof. lile Teoviceanul 1 Aug. Luni Santu Ini Petru 4-47 7-24 99 .. 11 . prTM parin*ix^,M>e0n I1. La 21 Iulie, pătraru întări cu timp 2 Marți Portincula 4—48 7—22 “erouri Sf. Mironosiță Mana Magdalena frumos apoi plóe 3 Marcuri Eliasar 4-49 7-21 23 Jo, Mart. Trofim Teofil și alții frumos, apoi ploe. 4 Joi Dominicu 4-50 7-20 HJ“6“ “aurdra Cr 8d4na . . ... . 5 Vineri Osvald 4-52 7-19 25______________Sambăta 1 Adorm, sf. Ane și sf. Olimpia_______________________________________________________________________________ Sâmbătă . Schimbarea la față _______________________________4-5___________7—17 . Iulie La 19, anul 1848. Turcii comandați de Soliman Pașa trec Dunărea și ocupă țara Românască. La 20, anul 1877. Panică grosnică la Sistov și Zirnicea in urma crudei înfrângeri de la Plevna. La 21, anul 1711, Sultanul Ahmed III vine in Iași spre a libera pe Turcii robi închiși de Dumitrașcu-Vodă. La 22, anul 1877, Tzarul și Marele Duce Nicolae rugă pe M. S. Domnitorul a le veni în ajutor. La 23, anul 1877. Divisia II și III din armata Română pornește spre Corabia La 24, anul 1603. Domnul țarei Românești se bate în Transilvania cu Moise Secheli. La 25, anul 1877. A. S.R. Domnitorul, strămută cuartierul său general la Grădini, aprope de Corabia. ZF’ezcavat Joi seara am perdat pe drumul de la Hala de bere la Bancă, un lanț de aur, cu un medalion in formă de inimă ,având pe covertă doui îngerași un email. Găsitorul este rugat al aduce la Bancă unde va primi o recompensă de 80 lei. L. Spacu. Noul Institut primar D. D. PASTIA Iași strada Banu No 10. Studii conform programei statutului pentru scalele primare de băetci. Limbele: franceza și germană obligatorii. Să primesc interni, semi-interni și externi. Cursurile Încep la 1 Septembrie. STUDENȚII UNIVERSITARI DIN ROMÂNIA Sub acest titlu, d. cavaler Raffaele Tarenteli, președintele Academiei regale „La Stella d’Italia“ din Ghieu provincia Istonia, a publicat in lâna Maia, in fliarul „letonia“, care apare in Vasto, un foarte interesant studiu asupra cestiunei române. Mulțumind d-lui cavaler Raffael Tarantelli pentru simpatiele ce are pentru Români și recunoscători de studiul ce a făcut, ne facem o plăcută datorie d’a împărtăși cititorilor noștri acest articol, care merită toată atențianea din partea Românilor. Ea câ acum acel articol, uiui „A apărut nu de mult un meniusurprinzător al studenților universitari din România, privitor la situațiunea Românilor din Transilvania și din Ungaria, care e scris intr’o forte bună limbă italiană. Știm, ca acei valoroși tineri, ia ale căror vine curge sângele anticilor Romani, au tradus in toate limbele de căpetenie ale lumei acest memoriu, de care se poate spune, ca este strigatul celui mai solemn patriotism, care a găsit edicu ia mintea și in inima colegilor lor a celorlalte națiuni civilizate. Deoarece Abruzii cu anticele sale popoare: Matrncioi, Marsi, Peligni, Vestini, Trezani, Istoni, loteranini au fost nervii mărirei romane și pe câmpii de bătălie și incoperirile dreptului, de aceea se cuvine in acest jiar din Abruzzia, de a vorbi de acest memoriu al puternicei și nobilei tinerim române, care e un coeficent sigur a marirei morale, civile și politice a mult iubitei lor patrii, care e surioară a binecuvântatei Italie. Memoriul incepe cu aceste nalte cuvinte, in privința cunoașterei caracterului și conștiinței lumei, care pășește glorios pe calea Naționalistrei, pentru a realiza înfrățirea socială a tuturor popoarelor de pe pământ: „Acea solidaritate de interese, Care „leagă lumea modernă și nu virtutea „careea un desechilibru parțial poate „causa un desequilibru general, ne „împinge astăzi de a releva societaței „europene o anomalie, ce merită o „serioasă afențiune pentru oricine se „interesează de progresul social al „continentului nostru“. Anomalia privește un conflict, care s’a ridicat in sinul monarciei austro-ungare intre direcțiunea culturală română care e cu totul modernă, prin umanitărismul și liberalismul său, și intre direcțiunea maghiară, susțioută cu totul opus, prin urmare ea este cu totul străină de temperamentul european. Din acest conflict, după spusele acelei prea inteligente tinerimi, poate resulta complicațiuni de o importanța și de o gravitate mare, ce nu se pote măsura acuma. Memoriul, cât se poate de interesat, se adresează către scriitori și publiciști și la toți se interesează de actualele cestiuni sociale, pentru a le arăta lor Grul încurcat și obscuri al evenimentelor, ce se desfășură intre călise intre micile state ale Orientului și iată ce se zic acei tineri: „Noi aparținem acestei populațiuni orientale și ca Români avem dreptul de a lua cuvântul viritntea celorlalte.“ Ei nu se îndreaptă către sforile oficiale la diplomația europeană deorece aceștia sunt representanții popoarelor, iar nu patronii lor, dar se adreseaza la acei ce pot vorbi și lucra intr’un mod liber, deci la presă și la junimea studioasa, care va fi Europa de oatioe, după cum e a fi Parlamentul măreț al inteligenței. Țelul entusiastic întrebuințat de acei tineri interesează foarte mult, și ca discipoli ai Occidentului, către dânsul își îndreaptă raționamentele lor, de dânsul voiesc ei a fi judecați și fac să se mișce inima Italienilor mai cu seamă pe când intră adânc in mintea tuturor cele mai puternice argumente pentru apărarea și susținerea Românilor or unde aceștia respiră impreuna cu aerul și numele Romei și a lui Traian, ce e gravat in pieptul lor! Ei refac istoria glorioasă a Românilor, cu via lumină a științei, a vederei istorice generoasa și politica însemnată la solemnul principiu al binelui general al popoarelor și in particular al mult iubitei lor patrie, declarată provincie română ia 106 d. Chr. Deci vorbesc de învingerea desăvârșită a Dacilor. Ei vorbesc de cultura romăna a acelor timpuri și de iubirea pe care Roma a avut’o pentru noua provinție. Este de așa fel frumusețea istorică a acestui memoriu, incât este broșură ce trebuie citita și care nu póte fi espusă intr’un articol sucint de jiar. Elementul român strălucește in aceste pagine prin patriotismul abnegațiunea sa, și lupta susținută de ei ca atâtea popoare a format, așa picând, partea aurită a liberalismului. Eroii săi sunt demni de invidiat și Își atraserâ amiciția Persiei și a Veneției, in secolii al XIV și XV, așa că Românii găsiră intrâoșii sprijinul puternic la cai de forță majoră, când patria era in pericol, contra atâtor inimici și mai ales contra Turcilor. Ei demonstrează peripețiile și vicisitudinile culture latine pe teritoriul român și afirmă că renașterea țareilor a avut loc, când, in secolul al XVI, se sustrasera de la influența culturală slavă și funciară literatura română. Aceasta literatura, spunem noi, avu și are pe savanții sei și se ridică din an ioan la inălțimea imaginei nou popor antic, care se afirmă mare și va triumfa nepătat in glorioasele lupte ale civilisațiunei moderne. Ar trebui să fie citit intreg memoriul, pentru a se convinge cineva de aceste fapte, care desigur va avea realizarea sa, și România va fi o națiune demnă de invidiat, sprijinită pe valoarea tinerimei sale plină de entasiasm, la care se resimte sufletul și inima anticilor Români. Are rang de a repeta, când s’a întâmplat epoca de eclipsă a vieței politice Românilor, care a durat peste 100 de ani, când adică seraiul Sultanului oumia pe principii lor, aventurieri ridicoli,’cari se aliau când ca Turcii, când cu Rușii după propriele lor interese. In timpul acestei epoce, tinerimea română din patria mamă, voia să resiste la influențele streine. Românii din Transilvania primiră cultura occidentala in Vienațai la Roma,și o propagară către gurile Dunărei. In fața Universităței din Bucuresci se vede inălțata statua lui George Lazar, carele, in filele nefaste ale Românismului, cu tovarășii lui ținu sus steagul naționalismului și a civilisațiunei române. Junimea română să fie sigură oriunde vorbesce o memorie română care să aibă fundament in istorie și element in sânge, că inima e mare și învinge intotdeauna. După cum dreptul roman se ridica suprapunându-se peste drepturile Longobarzilor, Normanilor și Suevilor etc., dupa cum din cenușă flacăra reia din nou putere, tot astfel Românismului in România va trebui să triumfe, îi va trebui să continue pentru a nu mai decădea nici odată, după cum nu va muri vre-odată dreptul propagat de pe rîpa Tarpea, de pe Capitoliu, pe care șade astăzi Umberto I, după cum la Bucuresci șade Carol I, iocor,jurat de iubirea poporului seu. Dacă România din causa pos țtei sale geografice, a fost o regiune forte agitată și astăzi e liberia, ea se aseamănă cu Italia in privința aceasta pentru aceeași impunătoare rațiune. o Acuma se poate afirma, că Italia de parte și România de altă parte știu să probeze, cum trebue să rescoale patria și să o facă independentă. Istoria țarei voastre e frumoaa, tinerime română, căci după atâtea sacrificii, mai mari de cât insiși victoriile, astăzi ia fine toată lumea știe, că exista un mic regat, care nu se va eclipsa nici o dată de aci. Și de altmintrerea regatele nu se măsoară după mărimea lor: inteligența, amorul de patrie, un braț tare și piept auoai popor erou, valorează mult mai mult decât granițele vastei Frumos este acest period al memoriului. „In mijlocul ruinelor ale nenorociților noștrii vecini de alte timpuri, singuri numai noi Românii am râmas in picioare și poate peste puțin le vom aridica unicul monument, care să aducă aminte popoarelor, etiosa lor mărime de altă dată.“ Te Saiuri Saiuti are o tiperme română, și voi ați spus’o ia memoriul vostru, că sunteți tocâtari: „Împăratul Traian ne-a condus aci pe noi, ca să fim sentinela de căpetenie a imperiului contra barbarilor de nord și de răsărit; astăzi, după 18 secole, misiunea noastră remâne âneri aceeași.“ Acest entusiasm al vostru probează, intr’adeva, că Italia și România sunt surori și că voi nu puteți să nu fiți adevarați copii ai Romei. Regatul României nu cuprinde decât o mică parte din poporul român, celelalte părți fiind împărțite intre Sârbi, Bulgari, Ruși (Basarabia, Bucovina), Austria Macedonia, Greci, dar mai mult decât oriunde, Transilvania intre Maghiari și Dacia occidentală, idem. (Crișiana și Banatul Temisiavei). Memoriul la trebuință are și o cartă etnografica foarte frumoasă, și cugetarea acelei tinerimi se găsește in trasele patriotice ce se rostesc și in sălile universității și in acele unde se agita lumea civilă pentru reconstituțiunea naționalităților, așa incât diversele popoare să nu fie lipsite de beneficiile fluviilor și mărilor, căci fiecare popor e fratele marei familii a umanitatei. Se vorbește in lucrarea aurita a memoriului despre modul de a fi in România liberă, centrul culturei naționale și se tratează la el de modul cum se desvolta și progresează, picând stăpânitorilor celorlalte popoare române, cu un curagiu plin de conștiința, ca ei trebuesc sa le resemneze, gândind că Românii vor fi mai accesibili culturei ce se propagă la Bucuresci, decât aceleia din oricare altă parte ar fi. Aci exodul memoriului, adecă el spune cumca e contra influenței străine asupra culturei Românilor subjugați. Nu se teme memoriul de influența care intaresce mai mult uodul naționalitatei, dar se revolta Contra violențelor numai! Astfel se plânge tinerimea română contra cederii acelora cari impun prin proforțare și neumane altă cultură fraților lor din Transilvania și Ungaria (Dacie)! Aci memoriul devine impunător, puternic, serios, fără nici o pasiune și este oglinda credinciosă a unei tinerimi intr’adevĕr puternicâ și gentilă. Ungurii veesc a maghiarisa, începând cu copii din leagăn, pe toți supușii lor români, cu o specie de atavism, ce se manifestă in toată brutala lor splendoare. Din această causa aceea tinerime 'și îndreaptă privirile către Europa cultă spre a avea răspunsul ei. Presa din toate țerile î-îl.An! MMn!T vnn în manfti-aă |% AKOO Uitat ți pivniciu «ivunvtu u mabruziei puternică și gentilă să spună tot d’a Una cuvântul seu, spre a reproba faptul, ca prin secolul al XIX-le, acela pe care Marius ’i a învins odinioară, voesc ioca a-și arăta și afli barbarul și anticul lor instinct. Memoriul tratează cu seriositate despre apăsările, pe cari Ungurii le exercita asupra Românilor intr’un mod înspăimântător și oribil și in biserici și in administrațiunii și in justiție și