Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)

1893-01-15 / nr. 3

r y y­ir­sferat in aceiași calitate la plasa Hârșo­­va, același județ, in local vacant. __ j­­G Cernescu, actual ajutor al sub prefectului plășei Tulcea, este înaintat in funcțiunea de sub-prefect al plășei T­ul­cea, din județul Tulcea, in locul vacant. D. Ștefan Buznea este numit in func­­țiunea de comisar polițienesc al gărei Băr­boși din județul Covurluiu, in locul d-lui Andronic Gotcu. Corpurile legiuitoare CIHER4 Ședința de la 11 ianuarie 1893. Ședința sa deschide la ora 1 jum. p. m. sub prezidenția d-lui general Mucu. Prezenți 115 d-nn deputați. D. general Manu comunică Camerei mă­­gulitorea primire ce i s’a făcut la Sig­­maringen unde a avut loc căsătoria prin­țului Ferdinand D. general Manu comu­nică asemenea Camerei mulțumirile prin­cipesei Manu pentru” felicitările ce i-au fost adresate și termină z când că in cu­rând țara va avea fericirea sa primesca in sâpul ei pe prințul și principesa moș­teni­tore. D. C. C. Dobrescu comunică Camerei și ministrului de interne abuzurile și in­gerințele la care se dedă cu nerușinare administrația județului Prahova, in vederea alegerei unui deputat in colegiul al II lea remas vacant prin mortea regretatului Dumitru Brâtianu și anunță o interpelare in acesta privință. D. Caton Lecca cere d-lui ministru al lucrărilor publice să-i pne la disposiție ta­blouri despre căte vagane intră și el din atelierile căilor ferate și condice despre accidentele de pe aceste linii. D. Nicu Albu cere dosarul anchetei fă­cută la Monastirea Neamțu, pentru a a­nunța o interpelare. Consultându-se Camera, se decide a se pune in discuție convenția comercială cu Anglia. D. Porumbaru cere să se amăe pe mâine discutarea acestei convențiuni, de­ore­ce de abia azi s’a distribuit­­ deputaților tex­tul acestei convențiuni. D. Al. Lahovari sstiunea e fórte cunoscută și cei o discuție a acestei convențiuni. Cererea de amânat­oge. D. Scarlat Vârnav aportul și textul convențiunei in Anglia. D. Mihăescu Por­rotesteaza contra grabei pusă in a­­guinea acestei convenții. D-sa arată că convenția s’a pre­­sentat Camerei fără ca ministrul să arate ce l’a făcut să se depărteze de politica e­conomică inaugurată de tariful autonom, fără să se comunice Camerei coresponden­ța diplomatică urmată pentru incheiarea acestei convențiuni, fără să se comunice datele statistice necesare pentru a se ve­dea nevoia ce țara o are de o asemenea convenție, chiar expunerea de motive a ministrului nu s’a comunicat Camerei,­ și’n aceste condițiuni se cere Camerei ca să voteze in necunoștința de cauză o aseme­nea convenție importantă. D. Porumbaru arată contra­zicerile in cari au cer­ut d nni.Carp și Lahovari cari la 1891 votau tariful autonom și decla­rau că nu vor mai încheia convențiuni co­merciale. D-sa cere să i se arăte, ce a făcut pe guvern să părăsască­ acastă po­litică de autonomie1’vamală ? D. Porumbaru mai arată că din textul convențiunei nu reiese de loc necesitatea încheerei acestei convențiuni, căci părțile contracte își păstrează situațiunea care­ o are și azi. Nu cum­va, d­hce d-sa, acastă convenție ca Anglia este, după cum zicea Kogâlniceanu, cavaleria ușoiră, după care va veni grosul armatei, cele­lalte conven­țiuni ce aveți de gând a încheia ? D. Porumbaru susține că­ incheerea a­­cestei convențiuni nu era cerută nici de protegiarea industriei nostre născânde, nici de asigurarea exportului productelor nos­­tre agricole. Din contra, acastă conven­țiune aduce o mare vătămare intereselor industriei nóstre, acordând Angliei trata­mentul națiunei celei mai favorisate pe un termen nelimitat. (D. ministru­­l Lahovari conversază cu mai mulți deputați). D. Porumbaru protestază contra nea­tenției ministrului de externe dându’i o bu­nă lecție de bună-cuviința parlamentară D. Al Lahovari. — Nu primesc nici o lecție. V’am ascultat și vé voia respunde. D. Porumbaru arată cât de funest este acest nenorocit sistem al acțiuției celei mai favorizate de care regimul liberal a reușit să se scape la 1886 și pe care as­tă­zi conservatorii îl introduc din nou, cu tote relele ce el a cauzat țezei in trecut. D-sa zice aceste lucruri in contra conven­ției încheiate cu Anglia, care nu póte a­­duce mici râu in contra principiului din a­cesta convenție, pe baza căruia se va în­cheia in curând convențiuni cu Germania și Austria. Că se urmaza tratațiuni in a­­castă privință e absolut sigur, cu tote că d-sa nu crede că d Al. Lahovari s’a dus la Berlin și Viena pentru a negocia în­­thieri de convențiuni, căci ministrul nu are drept de a face ast­fel de negocieri. Ședința de la 12 ianuar Ședința se deschide la 2 ore sub pre­­ședința d-lui general Manu, cu 95 domni deputați presenți. D. Crupenschi depune un proect de le­ge pentru regularea pensiunei funcționa­rilor comunali și județeni. D. D. Sturza cere ca să se spuie din nainte când va fi pus la ordinea zilei pro­iectul pentru reforma clerului. D. președinte Miniu respunde că nu pote face acesta, de vreme ce proectul se afli la comitetul delegaților. D. Ștefanescu-Goga întrabă pe guvern dacă aderă la proectul depus pentru pen­siile funcționarilor comunali și județeni, sau dacă are de gând să vie el cu un proect. D. L. Catargiu respunde că a cerut in­formații asupra stărei acestei cestiuni și despre tot ce s’a făcut in privința ei de la 1­864 vncóce. Unele comuni au făcut case de pensiuni, altele n’a a făcut. Materialul pentru pregătirea unui proect de lege e acum adunat și trebue să se studieze. Lu­crarea a și început, când studiile vor fi gata, guvernul va veni cu un proiect de lege. D. Epureanu ruga pe biurou să mulțu­mască la adresa trimisa Camerei de că­tre Societatea păcii din Milan, in fruntea căreia se găsesc ómeni iluștri ca Lombro­­so, Moneta, etc. Camiera aprobă. Se pune din nou la vot convenția cu Anglia și se primește cu 70 bile albe con­­tra 2 negre. D. I. Lupulescu citește raportul con­vențiunei dintre România și Italia. Luarea in considerație se primește fără nici o discuție, convenția se voteză cu 62 bile albe contra 6 negre. Se mai votază câte­va credite mici. Ședința se ridică la 3 ore juni. Ședința de la 13 ianuar Ședința­­ se deschide la ora 2 fără 5 min. sub preșidenția d-lui G. Manu. Presenți 95 deputați. Se fac formalitățile obicinuite. D­l. Ressu cere ca ordinea de zi a ședințelor să se a­șeze in ajun diminața Președintele respunde că după regulament la sfârșitul fie­cărei ședințe se afișază or­dinea ședinței următore. Se votază imprumutul de 200.000 lei cerut de județul Dolj. Se recunosce calitatea de cetățân­i­lor Apostol Nicolaid și Stefan Boantei, se vo­tâza indigenatul d-lui Herdan. Camera trece apoi in secții până la ora 5. SENATUL Ședința de la 11 Ianuarie 1893 Ședința se deschide la ora 2 și 55 m. sub preșidenția d-lui G. Gr. Cantacuzino. Pe banca ministeriala, d-nii Lascar Ca­­targiu, generalul I. Lahovari, P. Carp. Presecți 72 d­oi senatori. Se fac formalitățile obicinuite, după care se acordă­ mai multe concediuri, și se nunaicrază câte­va cereri de indigenare. Dl Președinte arată Senatului că a luat parte la celebrarea căsătoriei principelui Ferdinand împreună cu principesa Maria ,l-au însărcinat a aduce­ Senatului mulțu­miri pentru felicitări ce li s’au trimis. Misiunea română a fost primită in mod stră­lucit. La ordinea zilei votări de indigenare, după care trecemi in secțiuni. Ședința de la 12 ianuar Presenți 78 doi, senatori. D. Vernescu cere să i se comunice do­sarul puțurilor arteziane din Ialomița, spre a vedea dacă este loc a adresa ministru­­lui domeniilor, o interpelare in acestă privința. Senatul trece in secțiuni. CURIERUL TH. BALASAR D. V. A. Urechiă, insircinat de mai mulți deputați și senatori ai Conferinței inter-parlamentare pentru arbitragiu și pace, face d-lui ministru da externe mai multe întrebări interpelare. D. Vernescu arată ca eate însărcinat de mai mulți membrii ai Senatului se îna­inteze in protest iscălit­ele dânșii contra proectului de lege pentru organizațiunea sanitara. D. Urdarenu cere mai multe acte pe cari studiindu-le ssi desvolte mai multe interpelări. La ora 2 și jum. Senatul trece in sec­țiuni. Ședința de la 13 ianuar Ședința se deschide la ora 2 și 20 m. sub preșidenția d-lui G Gr. Cantacuzino. Pe banca ministerială, d-l general I. . Lahovary. Presenți 70 d­in Senatori. Se fac formalitățile, obicinuite, după­­ care se acordă mai multe concediuri. ISTORIA ROMÂNILOR de D. V. A. Urechiă D. Urechiă a­i un un an și ceva nu mai j­ari volume din­ «lat­ria Rot­a, pe lângă alte" două iarăși­­ una Cultu­re»*, pe lingă a iom­ate le­gende, da care < iasm a vor­bit publicului poetul Vlahuță, și pe lingă zeci de memorii și comunicări făcute Vi­nerile si Academie...... Mai țineți seamă de cursul ce d. Urechiă face la universi­tate, curs urmat de ce mai seriosá și stu­­d 0să parte a studențim­ei ; mai puneți la socePé la pârtoșia ce­ia d-lui Urechiă, la atâtea conferinți patriotice, la atâtea societăți culturale, apoi ori cât de puțină iubire ar avea pentru politică, nu mai pu­țin senatul absorbe d-lui Urechiă timp destul.... Suma totală: o activitate extra­ordinară pentru o vîrsta chiar tânără, ne cum pen­tru anii la care a ajuns neobositul profe­sor carele—să nu uităm—este incă con­valescent după greaua bala de care a pătimit in vara trecută, Cn încheierea anului 1892 d. Urechiă a inceput a împărți abonaților sei volu­mul II-lea complet al «Istoriei Românilor» care remăsese in urmă, fiind distribuit deja înainte al III-lea. Sute de documen­te inedite cuprinde acest volum, destinat a sprijini in mod nereritabil afirmațiunile istorice ale d-lui Urechii din primul volum. Ce ne posede volumul I, se va folosi mult procurându-și acest al doilea volum din seria de la 1774—1786. Peste câte­va zile va apărea volumul IV complect, cuprinzind istoria anilor 1792 — 1800. Cu desevârșire sunt înlătu­rate prin lucrarea d-lui Urechiă tate cu­­noștințile de pănă astâ­zi asupra istoriei finitului secolului al XVIII-lea ! O­amenii noștri de stat nu pot să nu citească și mult să invețe din lucrarea cea mare a bătrânului profesor. Ce se mai spunem și de noul volum (al 2-lea) al «Istoriei Școlelor» ? El duce Istoria culturei române intre anii 1838 — 1848. Lupta zilnică a școllei, contra re­­acțiunei boerești și fanariotice este docu­mentată minunat. Nu avem noi cești de față idee de groaznica acastă luptă susți­­nută de generațiunile din arma !... Volumul al 2-lea din «Istoria Școilelor publică și promite a da in volumele de a­­nexe, sute de documente relative la cul­tura națională, documente cari nu trebue să nu le cum s­­­­u a se ocupa cu reor âne. Volumul e atare la autor, strain iu ori­ce dimineță. Se pote cere direct prin car^ă­postola, când se va expedia îndată chiar la adresa doritorului. «Lupta*: aruncate pe uscat, 2 șlupuri rusești cu petrol de asemenea au fost aruncate pe uscat. Eri și azi tota noptea au lucrat sute de omeni in port pentru a scăpa mărfu­rile, ómenii și vasele. Dacă 5 minute incă ghiața să­nu’și ar fi făcut drum era pe­ricol mare pentru tóte vaporele și șlepu­rile românești și tot ce se afla in port mărfuri, vapore și vase de zeci de mi­­lione. Baia Traian, și 2 mori ce lucrau vara pe Dunăre, trase la iernatic s’au făcut in bucăți, cu un cuvânt era să fie un de­­sastru mare și o jale in portul Severin dacă ghiața nu-’și făcea drum. Pagubile actuale se pot urca la câte­va sute mii lei. In urmă plaie cu uinsare și pericolul este pentru moment înlăturat. Un vapor românesc,­­Petra Rareșian, condus cu multă dibăcie de inspectorul Franasovici și vaporul Austriac Schlick, lucrează spăr­gând ghiața și să evite un nou pericol; prin forța vaporelor ghiața e tacată in bucăți spre a se libera cele­l­alte vase. Ambasadorul Angliei și d. N. Filipescu sunt închiși la Vârciorova din causa ma­rei zăpezi. A plecat un tren numai din Severin la Craiova, «Lupta». O mare catastrofă la Severin se scrie din Severin . Dunărea la Severin n’a înghețat din 1863. Săptămâna trecută insă a fost un frig teribil aici și M»rți­muindu­se puțin timpul și a rupt ghiața la porțile de fier. In portul Levens, unde sunt sute de șlepuri și zeci de vapore, venind ghiața cu o mare presiune a fărâmat 6 șlepuri Austriace cu mărfuri din care 2 au fost cu zahăr și chibrituri și altele cu cereale. Vaporul Tissa a fost sfărâmat complect, altor vapore­li sau efuz­at păgubi simți­­tore. Șlepurile grecesc cu cureate au fost CRONICA EXTERNA IMPACAREA "REGELUI MILAN c­a REGINA NATALIA Știrea despre împăcarea regelui Milan ca regina Natalia este astă­zi ca și con­firmată. Nu in mod oficial,­după cum ne spune o depeșă din Belgrad,—dar in ca­pitala Serbiei ea e considerată de tota lumea ca un fapt împlinit sau iminent. «Acest eveniment,—adaogă depeșa nostra, —e primit in general ca satisfacțiune*. Sâmbătă vara Belgradul a fost iluminat. După o altă depeșă ce priimim din Pa­ris, iată in ce chip ziarul «le Gaulois» povestește cum s’a făcut împăcarea . De mai mult timp sosise la Paris un colonel sârb, însărcinat de regele Alexan­dru cu o misiune secretă pe lângă tatăl sâu. Colonelul a avut mai multe intreve­deri cu Regele Milan. In urmă, la 10 ia­nuarie, colonelul a plecat la Biarritz, un­de se află regina Natalia. Regele Milan a plecat și el, peste doua zile, adică la 12 ianuarie, la Biarritz. Se zicea că de aci avea sa se intorest la Paris dimpreu­nă cu regina Natalia. Dar s’a întors singur. «Le Gaulois mai adaogă că și d. de Mohrenheim intervenise deja pe lângă re­gele Milan pentru o împăcare cu regina Natalia. Ș­irile ziarului «Neue Freie Presse» spun că regele Milan a sosit fără veste la Biarritz și s-a anunțat la regina Na­talia, la care a stat apoi o jumatate de oră. «Era forte palid și abătut intrând in salonul fostei sale soții». In urma vi­zitei, regele Milan a telegrafiat din Biar­ritz la Belgrad Corespondentul ziarului vienez n’a putut afla ce conținea și cui era adresată telegrama. (Timpul). CRONICA LOCALA *% (Pl­ecat). Mercuri 13 ianuar­i, înalt Prea Sf. Arhiepiscop și Mitropolit Moldovei și Sucevei D. D. Iosif Naniescu, cu trenul accelerat de la orele 7.50 m sara, a plecat spre București pentru a lua parte la lucrările lnaltului Corp al Sena­tului. La plecarea din Palatul Mitropoli­tan­­ și-a luat remas ban de la tot perso­­nalul Bisericei și Cancelariei sf. Mitropo­lii, povâțuind pe fie­care cum sân și vatra de datoria sa, și însoțit de Prea Cuvioșia Sa Părintele Arhimandrit Ierofteia Maxi­­mescu, a pornit spre gară, având ca es­cortă un numar de Gendarmi călări, și de mai mulți preoți.­­ Ajungând la gară, a fost întimpinat de Prea Sf. Arhierei Ie­rtară Galațanul și Dosotei Botoșeneanul, de directorul Prefecturei Poliției nóstre d. Al. Zdrobici, cam și de mai toți preoții din urba Iași, aci stând cam vr’o 20 mi­­nute, a convorbit cu preoții, povâțuindu’i cum trebue sa se porte atât in Biserică, cât și’n Societate.— După aceia la orele sus d.șe I. P. S. Sa a pornit însoțit de d. dr. Dragomir Demetrescu, directorul Cancelariei sf. Mitropolii. (Plecare). Afli Vineri 15 Ianu­­ar curent, cu trenul accelerat de la orele 7.50 m. sara, va pleca de aici d. C. P. Balș prefectul poliției nóstre, la București pentru afacere de serviciu îi urăm drum bun. (Celebrare de căsătorie). Duminică in 17 curent, se va celebra in biserica sf. Nicolae din Brăila, căsătoria amicului nostru d. dr. E. Pușcariu cu gen­tila d­e ură Veturia Eremie, fiica d lui A­­lexe I. Eremie, din acea localitate.—Tri­metem­ tote urările nóstre de fericire, vii­­torei tinere pârecbi. *** (Teatru Național). Dumi­nică in 17 Ianuarie, se va juca de către Societatea Dramatică de aici, in benefi­ciul d-nei Aglaia Pruteanu, piesa «Crima și Pedeapsa*, Dramă in 5 acte și 8 ta­blouri. Inceputul la 8 ore sara. (Recrutarea). Consiliul de re­­viste pentru recrutarea tinerilor, ce au a forma contigentul anului 1893, cari și-a început lucrările sale de la 1 Dec. trecut, și așii Vineri 15 Ianuarie curent, vor fî terminate. *% (Convocare). Membrii corpu­lui didactic din localitate, sunt convocați zilele acestea in localul Universităției nós­tre, pentru a discuta proiectul de memoriu lucrat de comisiunea alesă in chestiunea proiectului d-lui Tache Ionescu. (Viață lungă). Duminică in 10 ianuar curent, a încetat din viață lăuta­rul Gh Barbu din orașul nostru, se zice că era in vrâstă de 103 ani El a fost fiul lui Barbu Lăutarul, pe care l-a cân­tat nemuritorul V. Alexandri și care a uimit pe marele artist Fr. Liszt, prin ga­­nini seu musical.­ Asemenea a mai Înce­tat din viață Duminică 20 Dec. trecut la corn Sarinasuf din jud. Tulcea, locuitorul Ilie Tabacaru in etate de 104 ani. Fie­le terna ușoră. M­OSSN­T70L Între invențiunele făcute în medicină, atra­gem atențiunea asupra Morrhuolului Chapo­­teaut, și după cum chiar numele M arată, Morrhuolul conține principiile active ale ule­iului de ficat de morun, separate de materia grasă. El se pregătește sub formă de mici capsule, fie­care conținând cinci grame de u­­leiu de ficat de morun. Experiențele făcute in Ospitaluri, au probat, că sub influența Mor­ricuolului copiii molăi, symphatici, lipsiți de apetit, supuși la gnturaiuri, se întăresc și sporesc în greutate. Q­UI­NINA PELLETIER 1892-93. Dacă la Începutul unui guturaiu ești răcit, dacă îți vine tremur, un început de friguri, dacă îți lipsește apetitul, trebuie să iei cap­sule de a lui PELLETIER, celebrul inventa­tor al quininei ; o mică capsulă de mărimea unei matere e de ajuns pentru a reînvia pu­terile și a face să dispară tóte aceste acci­dente. ANUNCIURI STEFAN G. THEODOR AVOCAT Fost Prim Procuror Trib­­lassy s'a mutat în Strada Busdugan, No. 1. Consultațiuni în ori­ ce zi de la 8—11. A apărut de sub tipar in editura Theo­dor Balassan, urmatorele cărți după Mo­nitorul oficial, Legea Cumulului CODUL SILVIC (Prețul 1 frâne). LEGEA ȘI REGULAMENTUL pentru PENSIUNILE MILITARE

Next