Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)
1893-01-15 / nr. 3
r y yirsferat in aceiași calitate la plasa Hârșova, același județ, in local vacant. __ jG Cernescu, actual ajutor al sub prefectului plășei Tulcea, este înaintat in funcțiunea de sub-prefect al plășei Tulcea, din județul Tulcea, in locul vacant. D. Ștefan Buznea este numit in funcțiunea de comisar polițienesc al gărei Bărboși din județul Covurluiu, in locul d-lui Andronic Gotcu. Corpurile legiuitoare CIHER4 Ședința de la 11 ianuarie 1893. Ședința sa deschide la ora 1 jum. p. m. sub prezidenția d-lui general Mucu. Prezenți 115 d-nn deputați. D. general Manu comunică Camerei măgulitorea primire ce i s’a făcut la Sigmaringen unde a avut loc căsătoria prințului Ferdinand D. general Manu comunică asemenea Camerei mulțumirile principesei Manu pentru” felicitările ce i-au fost adresate și termină z când că in curând țara va avea fericirea sa primesca in sâpul ei pe prințul și principesa moștenitore. D. C. C. Dobrescu comunică Camerei și ministrului de interne abuzurile și ingerințele la care se dedă cu nerușinare administrația județului Prahova, in vederea alegerei unui deputat in colegiul al II lea remas vacant prin mortea regretatului Dumitru Brâtianu și anunță o interpelare in acesta privință. D. Caton Lecca cere d-lui ministru al lucrărilor publice să-i pne la disposiție tablouri despre căte vagane intră și el din atelierile căilor ferate și condice despre accidentele de pe aceste linii. D. Nicu Albu cere dosarul anchetei făcută la Monastirea Neamțu, pentru a anunța o interpelare. Consultându-se Camera, se decide a se pune in discuție convenția comercială cu Anglia. D. Porumbaru cere să se amăe pe mâine discutarea acestei convențiuni, deorece de abia azi s’a distribuit deputaților textul acestei convențiuni. D. Al. Lahovari sstiunea e fórte cunoscută și cei o discuție a acestei convențiuni. Cererea de amânatoge. D. Scarlat Vârnav aportul și textul convențiunei in Anglia. D. Mihăescu Porrotesteaza contra grabei pusă in aguinea acestei convenții. D-sa arată că convenția s’a presentat Camerei fără ca ministrul să arate ce l’a făcut să se depărteze de politica economică inaugurată de tariful autonom, fără să se comunice Camerei corespondența diplomatică urmată pentru incheiarea acestei convențiuni, fără să se comunice datele statistice necesare pentru a se vedea nevoia ce țara o are de o asemenea convenție, chiar expunerea de motive a ministrului nu s’a comunicat Camerei, și’n aceste condițiuni se cere Camerei ca să voteze in necunoștința de cauză o asemenea convenție importantă. D. Porumbaru arată contrazicerile in cari au cerut d nni.Carp și Lahovari cari la 1891 votau tariful autonom și declarau că nu vor mai încheia convențiuni comerciale. D-sa cere să i se arăte, ce a făcut pe guvern să părăsască acastă politică de autonomie1’vamală ? D. Porumbaru mai arată că din textul convențiunei nu reiese de loc necesitatea încheerei acestei convențiuni, căci părțile contracte își păstrează situațiunea care o are și azi. Nu cumva, dhce d-sa, acastă convenție ca Anglia este, după cum zicea Kogâlniceanu, cavaleria ușoiră, după care va veni grosul armatei, celelalte convențiuni ce aveți de gând a încheia ? D. Porumbaru susține că incheerea acestei convențiuni nu era cerută nici de protegiarea industriei nostre născânde, nici de asigurarea exportului productelor nostre agricole. Din contra, acastă convențiune aduce o mare vătămare intereselor industriei nóstre, acordând Angliei tratamentul națiunei celei mai favorisate pe un termen nelimitat. (D. ministrul Lahovari conversază cu mai mulți deputați). D. Porumbaru protestază contra neatenției ministrului de externe dându’i o bună lecție de bună-cuviința parlamentară D. Al Lahovari. — Nu primesc nici o lecție. V’am ascultat și vé voia respunde. D. Porumbaru arată cât de funest este acest nenorocit sistem al acțiuției celei mai favorizate de care regimul liberal a reușit să se scape la 1886 și pe care astăzi conservatorii îl introduc din nou, cu tote relele ce el a cauzat țezei in trecut. D-sa zice aceste lucruri in contra convenției încheiate cu Anglia, care nu póte aduce mici râu in contra principiului din acesta convenție, pe baza căruia se va încheia in curând convențiuni cu Germania și Austria. Că se urmaza tratațiuni in acastă privință e absolut sigur, cu tote că d-sa nu crede că d Al. Lahovari s’a dus la Berlin și Viena pentru a negocia înthieri de convențiuni, căci ministrul nu are drept de a face astfel de negocieri. Ședința de la 12 ianuar Ședința se deschide la 2 ore sub președința d-lui general Manu, cu 95 domni deputați presenți. D. Crupenschi depune un proect de lege pentru regularea pensiunei funcționarilor comunali și județeni. D. D. Sturza cere ca să se spuie din nainte când va fi pus la ordinea zilei proiectul pentru reforma clerului. D. președinte Miniu respunde că nu pote face acesta, de vreme ce proectul se afli la comitetul delegaților. D. Ștefanescu-Goga întrabă pe guvern dacă aderă la proectul depus pentru pensiile funcționarilor comunali și județeni, sau dacă are de gând să vie el cu un proect. D. L. Catargiu respunde că a cerut informații asupra stărei acestei cestiuni și despre tot ce s’a făcut in privința ei de la 1864 vncóce. Unele comuni au făcut case de pensiuni, altele n’a a făcut. Materialul pentru pregătirea unui proect de lege e acum adunat și trebue să se studieze. Lucrarea a și început, când studiile vor fi gata, guvernul va veni cu un proiect de lege. D. Epureanu ruga pe biurou să mulțumască la adresa trimisa Camerei de către Societatea păcii din Milan, in fruntea căreia se găsesc ómeni iluștri ca Lombroso, Moneta, etc. Camiera aprobă. Se pune din nou la vot convenția cu Anglia și se primește cu 70 bile albe contra 2 negre. D. I. Lupulescu citește raportul convențiunei dintre România și Italia. Luarea in considerație se primește fără nici o discuție, convenția se voteză cu 62 bile albe contra 6 negre. Se mai votază câteva credite mici. Ședința se ridică la 3 ore juni. Ședința de la 13 ianuar Ședința se deschide la ora 2 fără 5 min. sub preșidenția d-lui G. Manu. Presenți 95 deputați. Se fac formalitățile obicinuite. Dl. Ressu cere ca ordinea de zi a ședințelor să se așeze in ajun diminața Președintele respunde că după regulament la sfârșitul fiecărei ședințe se afișază ordinea ședinței următore. Se votază imprumutul de 200.000 lei cerut de județul Dolj. Se recunosce calitatea de cetățânilor Apostol Nicolaid și Stefan Boantei, se votâza indigenatul d-lui Herdan. Camera trece apoi in secții până la ora 5. SENATUL Ședința de la 11 Ianuarie 1893 Ședința se deschide la ora 2 și 55 m. sub preșidenția d-lui G. Gr. Cantacuzino. Pe banca ministeriala, d-nii Lascar Catargiu, generalul I. Lahovari, P. Carp. Presecți 72 doi senatori. Se fac formalitățile obicinuite, după care se acordă mai multe concediuri, și se nunaicrază câteva cereri de indigenare. Dl Președinte arată Senatului că a luat parte la celebrarea căsătoriei principelui Ferdinand împreună cu principesa Maria ,l-au însărcinat a aduce Senatului mulțumiri pentru felicitări ce li s’au trimis. Misiunea română a fost primită in mod strălucit. La ordinea zilei votări de indigenare, după care trecemi in secțiuni. Ședința de la 12 ianuar Presenți 78 doi, senatori. D. Vernescu cere să i se comunice dosarul puțurilor arteziane din Ialomița, spre a vedea dacă este loc a adresa ministrului domeniilor, o interpelare in acestă privința. Senatul trece in secțiuni. CURIERUL TH. BALASAR D. V. A. Urechiă, insircinat de mai mulți deputați și senatori ai Conferinței inter-parlamentare pentru arbitragiu și pace, face d-lui ministru da externe mai multe întrebări interpelare. D. Vernescu arată ca eate însărcinat de mai mulți membrii ai Senatului se înainteze in protest iscălitele dânșii contra proectului de lege pentru organizațiunea sanitara. D. Urdarenu cere mai multe acte pe cari studiindu-le ssi desvolte mai multe interpelări. La ora 2 și jum. Senatul trece in secțiuni. Ședința de la 13 ianuar Ședința se deschide la ora 2 și 20 m. sub preșidenția d-lui G Gr. Cantacuzino. Pe banca ministerială, d-l general I. . Lahovary. Presenți 70 din Senatori. Se fac formalitățile, obicinuite, după care se acordă mai multe concediuri. ISTORIA ROMÂNILOR de D. V. A. Urechiă D. Urechiă ai un un an și ceva nu mai jari volume din «latria Rota, pe lângă alte" două iarăși una Culture»*, pe lingă a iomate legende, da care < iasm a vorbit publicului poetul Vlahuță, și pe lingă zeci de memorii și comunicări făcute Vinerile si Academie...... Mai țineți seamă de cursul ce d. Urechiă face la universitate, curs urmat de ce mai seriosá și stud 0să parte a studențimei ; mai puneți la socePé la pârtoșia ceia d-lui Urechiă, la atâtea conferinți patriotice, la atâtea societăți culturale, apoi ori cât de puțină iubire ar avea pentru politică, nu mai puțin senatul absorbe d-lui Urechiă timp destul.... Suma totală: o activitate extraordinară pentru o vîrsta chiar tânără, ne cum pentru anii la care a ajuns neobositul profesor carele—să nu uităm—este incă convalescent după greaua bala de care a pătimit in vara trecută, Cn încheierea anului 1892 d. Urechiă a inceput a împărți abonaților sei volumul II-lea complet al «Istoriei Românilor» care remăsese in urmă, fiind distribuit deja înainte al III-lea. Sute de documente inedite cuprinde acest volum, destinat a sprijini in mod nereritabil afirmațiunile istorice ale d-lui Urechii din primul volum. Ce ne posede volumul I, se va folosi mult procurându-și acest al doilea volum din seria de la 1774—1786. Peste câteva zile va apărea volumul IV complect, cuprinzind istoria anilor 1792 — 1800. Cu desevârșire sunt înlăturate prin lucrarea d-lui Urechiă tate cunoștințile de pănă astâzi asupra istoriei finitului secolului al XVIII-lea ! Oamenii noștri de stat nu pot să nu citească și mult să invețe din lucrarea cea mare a bătrânului profesor. Ce se mai spunem și de noul volum (al 2-lea) al «Istoriei Școlelor» ? El duce Istoria culturei române intre anii 1838 — 1848. Lupta zilnică a școllei, contra reacțiunei boerești și fanariotice este documentată minunat. Nu avem noi cești de față idee de groaznica acastă luptă susținută de generațiunile din arma !... Volumul al 2-lea din «Istoria Școilelor publică și promite a da in volumele de anexe, sute de documente relative la cultura națională, documente cari nu trebue să nu le cum su a se ocupa cu reor âne. Volumul e atare la autor, strain iu orice dimineță. Se pote cere direct prin car^ăpostola, când se va expedia îndată chiar la adresa doritorului. «Lupta*: aruncate pe uscat, 2 șlupuri rusești cu petrol de asemenea au fost aruncate pe uscat. Eri și azi tota noptea au lucrat sute de omeni in port pentru a scăpa mărfurile, ómenii și vasele. Dacă 5 minute incă ghiața sănu’și ar fi făcut drum era pericol mare pentru tóte vaporele și șlepurile românești și tot ce se afla in port mărfuri, vapore și vase de zeci de milione. Baia Traian, și 2 mori ce lucrau vara pe Dunăre, trase la iernatic s’au făcut in bucăți, cu un cuvânt era să fie un desastru mare și o jale in portul Severin dacă ghiața nu-’și făcea drum. Pagubile actuale se pot urca la câteva sute mii lei. In urmă plaie cu uinsare și pericolul este pentru moment înlăturat. Un vapor românesc,Petra Rareșian, condus cu multă dibăcie de inspectorul Franasovici și vaporul Austriac Schlick, lucrează spărgând ghiața și să evite un nou pericol; prin forța vaporelor ghiața e tacată in bucăți spre a se libera celelalte vase. Ambasadorul Angliei și d. N. Filipescu sunt închiși la Vârciorova din causa marei zăpezi. A plecat un tren numai din Severin la Craiova, «Lupta». O mare catastrofă la Severin se scrie din Severin . Dunărea la Severin n’a înghețat din 1863. Săptămâna trecută insă a fost un frig teribil aici și M»rțimuinduse puțin timpul și a rupt ghiața la porțile de fier. In portul Levens, unde sunt sute de șlepuri și zeci de vapore, venind ghiața cu o mare presiune a fărâmat 6 șlepuri Austriace cu mărfuri din care 2 au fost cu zahăr și chibrituri și altele cu cereale. Vaporul Tissa a fost sfărâmat complect, altor vaporeli sau efuzat păgubi simțitore. Șlepurile grecesc cu cureate au fost CRONICA EXTERNA IMPACAREA "REGELUI MILAN ca REGINA NATALIA Știrea despre împăcarea regelui Milan ca regina Natalia este astăzi ca și confirmată. Nu in mod oficial,după cum ne spune o depeșă din Belgrad,—dar in capitala Serbiei ea e considerată de tota lumea ca un fapt împlinit sau iminent. «Acest eveniment,—adaogă depeșa nostra, —e primit in general ca satisfacțiune*. Sâmbătă vara Belgradul a fost iluminat. După o altă depeșă ce priimim din Paris, iată in ce chip ziarul «le Gaulois» povestește cum s’a făcut împăcarea . De mai mult timp sosise la Paris un colonel sârb, însărcinat de regele Alexandru cu o misiune secretă pe lângă tatăl sâu. Colonelul a avut mai multe intrevederi cu Regele Milan. In urmă, la 10 ianuarie, colonelul a plecat la Biarritz, unde se află regina Natalia. Regele Milan a plecat și el, peste doua zile, adică la 12 ianuarie, la Biarritz. Se zicea că de aci avea sa se intorest la Paris dimpreună cu regina Natalia. Dar s’a întors singur. «Le Gaulois mai adaogă că și d. de Mohrenheim intervenise deja pe lângă regele Milan pentru o împăcare cu regina Natalia. Șirile ziarului «Neue Freie Presse» spun că regele Milan a sosit fără veste la Biarritz și s-a anunțat la regina Natalia, la care a stat apoi o jumatate de oră. «Era forte palid și abătut intrând in salonul fostei sale soții». In urma vizitei, regele Milan a telegrafiat din Biarritz la Belgrad Corespondentul ziarului vienez n’a putut afla ce conținea și cui era adresată telegrama. (Timpul). CRONICA LOCALA *% (Plecat). Mercuri 13 ianuari, înalt Prea Sf. Arhiepiscop și Mitropolit Moldovei și Sucevei D. D. Iosif Naniescu, cu trenul accelerat de la orele 7.50 m sara, a plecat spre București pentru a lua parte la lucrările lnaltului Corp al Senatului. La plecarea din Palatul Mitropolitan și-a luat remas ban de la tot personalul Bisericei și Cancelariei sf. Mitropolii, povâțuind pe fiecare cum sân și vatra de datoria sa, și însoțit de Prea Cuvioșia Sa Părintele Arhimandrit Ierofteia Maximescu, a pornit spre gară, având ca escortă un numar de Gendarmi călări, și de mai mulți preoți. Ajungând la gară, a fost întimpinat de Prea Sf. Arhierei Iertară Galațanul și Dosotei Botoșeneanul, de directorul Prefecturei Poliției nóstre d. Al. Zdrobici, cam și de mai toți preoții din urba Iași, aci stând cam vr’o 20 minute, a convorbit cu preoții, povâțuindu’i cum trebue sa se porte atât in Biserică, cât și’n Societate.— După aceia la orele sus d.șe I. P. S. Sa a pornit însoțit de d. dr. Dragomir Demetrescu, directorul Cancelariei sf. Mitropolii. (Plecare). Afli Vineri 15 Ianuar curent, cu trenul accelerat de la orele 7.50 m. sara, va pleca de aici d. C. P. Balș prefectul poliției nóstre, la București pentru afacere de serviciu îi urăm drum bun. (Celebrare de căsătorie). Duminică in 17 curent, se va celebra in biserica sf. Nicolae din Brăila, căsătoria amicului nostru d. dr. E. Pușcariu cu gentila de ură Veturia Eremie, fiica d lui Alexe I. Eremie, din acea localitate.—Trimetem tote urările nóstre de fericire, viitorei tinere pârecbi. *** (Teatru Național). Duminică in 17 Ianuarie, se va juca de către Societatea Dramatică de aici, in beneficiul d-nei Aglaia Pruteanu, piesa «Crima și Pedeapsa*, Dramă in 5 acte și 8 tablouri. Inceputul la 8 ore sara. (Recrutarea). Consiliul de reviste pentru recrutarea tinerilor, ce au a forma contigentul anului 1893, cari și-a început lucrările sale de la 1 Dec. trecut, și așii Vineri 15 Ianuarie curent, vor fî terminate. *% (Convocare). Membrii corpului didactic din localitate, sunt convocați zilele acestea in localul Universităției nóstre, pentru a discuta proiectul de memoriu lucrat de comisiunea alesă in chestiunea proiectului d-lui Tache Ionescu. (Viață lungă). Duminică in 10 ianuar curent, a încetat din viață lăutarul Gh Barbu din orașul nostru, se zice că era in vrâstă de 103 ani El a fost fiul lui Barbu Lăutarul, pe care l-a cântat nemuritorul V. Alexandri și care a uimit pe marele artist Fr. Liszt, prin ganini seu musical. Asemenea a mai Încetat din viață Duminică 20 Dec. trecut la corn Sarinasuf din jud. Tulcea, locuitorul Ilie Tabacaru in etate de 104 ani. Fiele terna ușoră. MOSSNT70L Între invențiunele făcute în medicină, atragem atențiunea asupra Morrhuolului Chapoteaut, și după cum chiar numele M arată, Morrhuolul conține principiile active ale uleiului de ficat de morun, separate de materia grasă. El se pregătește sub formă de mici capsule, fiecare conținând cinci grame de uleiu de ficat de morun. Experiențele făcute in Ospitaluri, au probat, că sub influența Morricuolului copiii molăi, symphatici, lipsiți de apetit, supuși la gnturaiuri, se întăresc și sporesc în greutate. QUININA PELLETIER 1892-93. Dacă la Începutul unui guturaiu ești răcit, dacă îți vine tremur, un început de friguri, dacă îți lipsește apetitul, trebuie să iei capsule de a lui PELLETIER, celebrul inventator al quininei ; o mică capsulă de mărimea unei matere e de ajuns pentru a reînvia puterile și a face să dispară tóte aceste accidente. ANUNCIURI STEFAN G. THEODOR AVOCAT Fost Prim Procuror Triblassy s'a mutat în Strada Busdugan, No. 1. Consultațiuni în ori ce zi de la 8—11. A apărut de sub tipar in editura Theodor Balassan, urmatorele cărți după Monitorul oficial, Legea Cumulului CODUL SILVIC (Prețul 1 frâne). LEGEA ȘI REGULAMENTUL pentru PENSIUNILE MILITARE