Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)

1893-06-11 / nr. 58

Anguștii vîsîtatori cercetară pe rând diferitele pavilione, făcând ca dărnicie mai multe cumpărări de obiecte pe cari le im­­părțiau, cu însăși mânile Lor, copiilor din tote treptele societăței, cari se aflau in grădină, pricinuindu-le ast­fel o bucurie generală. La orele 6 și jun. Majestatea Sa și Altețe­lor Regale se rnterse la Palat. «Monitorul oficial» publică instrucțiu­nile privitore la uniforma personalului că­ilor ferate române. După aceste instrucțiuni uniforma aces­tui personal este cu totul modificată. Intre altele șefii de gară,­­ I, II, și III, sânt datori a fi in mare ținută, și la însoțirea sau primirea trenurilor regale să porte spadă. Acestă spadă are lamă de oțel draptă, mânerul de corn de bivol negru cu sârmă galbenă, toca negră. M. S. Regele și AA. L­. RR. Prin­cipii Moștenitori au plecat Marți diminață la Sinaia, spre a lua reședința de vară in castelul Peleș. La gară se sfhu d. L. Catargi, pre­ședintele consiliului, impreună cu d na Ca­targi, d. Al. Lahovari, ministrul afacerilor streine, d. Al. Marghiloman, ministrul jus­tiției, d. Take Ionescu, ministrul cultelor, impreună cu d-na Ionescu, d. M. Germani, ministrul financelor, d-na Barty , dd. ge­nerali Dona și Vlădescu, impreună cu tote casa militară, d. N. Filipescu primarul capitalei, d. Ghica-Brigadir, secretarul ge­neral al ministerului afacerilor streine, d. N. Manu, directorul regiei monopolurilor tutunului, d. Băleana, prefectul județului d. Paraschivescu prim-procuror și o mul­țime de persone de distiucțiune. La orele II și 20 sosește M. S. Re­gele impreună cu Altețele Lor Regale. D-nele Catargiu, Take Ionescu și Rasty oferă fie­care câte un buchet A. S. R. Principesei Maria. M. S. Regele se întreține câte­va mi­nute cu personele prestute și apoi se urcă in vagon. M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdinand purtau uniformă. A. S. R. Prin­cipesa Maria purta o rocie berie cu o ja­chetă și o pălărie de paie albă. I.­a 11 și 30 trenul regal se puse in mișcare și ajunse la Sinaia la 2 și 30, unde a fost primit de o companie din ba­talionul I de vină­tori, ca muzică și dra­pel, și toți ofițerii batalionului. M. S. Regele este insoțit de d-nii colo­nel Gandiano-Popescu și colonel Robescu. • Legea pentru organisarea invățămîntu­­lui profesional, care urmeză a se pune in aplicare cu începerea anului școlar 1894 —1895, prevede înființarea unei școle speciale de silvicultură, situată la pădurile satului din ocolul Brănești, iar pentru admiterea in școală se cere candidaților sa fi făcut mai intăi practică de silvicultură, in timp de un an, ca asistent la un șef de ocol. Pentru știința acelor cari doresc a urma cursurile zisei școlle, se face cunoscut că anul de practică va incepe la 1 August 1893, și pentru a fi admiși candidații tre­­bue să brodeze : a) . Că sunt sănătoși ; b) . Că au terminat cel puțin 4 clase gimnasiale, clasice ori reale, sau un alt curs echivalent, întreținerea, in cursul anului de prac­tică silvică, cade in sarcina candidatului, ministerul dându-i numai locuința. Numărul practicanților se fixeză la 15, cari vor fi apoi primiți la școlă (anul in­tăi) fără concurs. Când insă vor fi mai mulți aspiranți care au făcut practica de silvicultură de­cât 15, câți se vor admite in școilă in anul intăi, se va ține concurs intre ei, după un program ce se va stabili. Fiii de silvicultori cari vor întruni con­­dițiunile arătate mai sus, vor fi preferați la note egale. In școllu, elevii vor fi interni, bursieri ai statului când vor fi români și naturali­­sați ; și solvenți când vor fi străini. Durata cursurilor va fi de 3 și jum. ani, din care : doi ani de studiu teoretic și un an și jum. ca stagiari pentru apli­cările sistematice de cultură și exploatări de păduri. Numai după facerea acestui stagiu se va libera diploma de absolvire. Acei ce vor vor a fi admiși ca practi­canți, pe ziua de 16 August viitor, vor adresa cererile lor ministerului (divisia agriculturei, industriei și comerciului), cel mult până la 5 August, însoțite de actele doveditore că întrunesc condițiunile cerute, arătate mai sus. —— și­ CURIERUL TH. BALASAN Siretului de pe teritoriile județelor Doro­­hoiu, Botoșani și Suceava. Se zice, că pes­te 1800 fălci de popușoiu de pe margi­nea Siretului și ale Moldovei sunt cu de­săvârșire mâlite. M. S. Regele a primit o scrisore din partea M. S. Regelui Italiei, ca respans la felicitările ce Augustul nostru Suveran ’s a adresat cu ocazia a 25 a aniversări a căsătoriei sale. In unele județe ca Vlașca, Roman, Bu­zău, Ilfov și Ialomița, de­și recolta a a­­vut să sufere din cauza ploilor căzute, totuși acum in urma timpului cald a în­ceput a se îndrepta și promite a fi abun­dentă. Chiar și in județul Botoșani recolta grâului a inceput a se îndrepta. Mercuri 9 Iunie, cu trenul de 6 și trei sferturi a plecat la Adam Klissi și Con­stanța d, Gr. G. Tocilescu insoțit de 6 studenți, D-sa s’a dus pentru a visu­i lucrările făcute și a hotărî tot de­odată și traseul excursiunei ce vor face studenții la tomnă, Ministerul de resboiu va pune la dis­poziția studenților pentru excursiunea pro­iectată incrucișâtorul «Elisabeta», care va lua pe studenți din Sulina și i va duce la insula Șerpilor și Constanța. Studenții vor vizita cu toții Adam-Klissi, iar de aci vor pleca la Mangalia-Varna-Constan­­tinopol-Troia. La intorcere vor vizita Athena. Musica elevilor din Sulina îi va însoți pe studenți până la Constantinopol, unde va remâne la unul din chioșcurile Sulta­nului. Pentru adunarea fondului necesar stu­denții vor organiza serbări și liste de subscripții, iar ministerul cultelor le va veni in ajutor cu o sumă hotârită. la ziua de 10 August viitor se va ține la ministerul domeniilor licitație pentru darea in intreprindere a construirii loca­­lului atelierelor școllei, atelierelor de apli­cație, locuințelor personalului, muzeului și magaziilor școllei de arte și meserii din Iași. Valorea acestor lucrări este aproxima­tiv de 300.000 lei. Comisiunea care face recensămîntul ti­nerilor pentru armată in capitală va ter­mina lucrările la sfârșitul lunei. M­S, Regele a bine-voit a conferi ge­neralului de brigadă din armata franceză Du Parc de Locmaria ordinul «Corotina României in gradul de mare ofițer. Ace­lași ordin in gradul de comandor a fost conferit d­lui locot.-colonel Courtés-h­a­peyrat din cavaleria aceleiași armate. «Curierul Român» anunță că starea se­mănăturilor in partea de sus a Moldovei este bună, cu tote ploile ce nu mai in­­cetază. Pagubele causate de revărsarea apelor, in agricultura părților de sus ale țerei, se resimt mai cu osebire pe șesul Jijiei din jud. Dorohoiu și Botoșani și pe șesul «Lupta» află că in ziua de 3 Iunie s. n. a fost la Cleveland, America de Sud, o furtună ingrozitare, însoțită de o plőe torențială. întreg orașul și mai cu sema părțile jose au fost inundate ; coperișuri au fost luate și distruse, 56 persone au fost o­­morâte și mai multe rănite. După încetarea furtunei, au fost strânși toți morții, s’a celebrat un serviciu divin și apoi au fost înmormântați câte 5 intr’o gropa. Apoi s’a dat o masă de către pri­măria locală pentru răposați, la care au luat parte un număr forte mare de per­sone. La acestă masă au luat cuvântul primarul și alții, recomandând venirea din partea guvernului in ajutorul victimelor. Tóte musicile din oraș, fiind chemate, au cântat cu acesta ocasie. O circulara a ministerului elitelor D. Take Ionescu, ministrul instrucțiunii publice, a adresat directorilor de școlle ur­mătdrea circulară cu privire la examene: Domnule Director, Ministerul fiind incunoștiințat, că forte mulți membri ai invățământului secundar ai Statului se află ca profesori, ca direc­tori de institute sau ca directori de studii, și unii incă in capul unor școli de prepa­­rațiune a elevilor ce freqventă chiar­­casa Statului, pe lângă care sunt profesori, crede necesar a va face cunoscut, că până la o nouă și definitivă hotărâre sâ vă pune in vedere următorele : Pentru a evita numerosele reclamațiuni și bănueli, ce pot să aibă loc din acești situațiune, examenul elevilor preparați de profesori in particular in școlele de repe­­tițiune, sau ai școlelor in care se află ca directori ai învățământului sau ai institu­­țiunei, se vor face precum urmază : Profesorii directori de institute sau în­sărcinați cu direcțiunea studiilor nu vor putea cu nici un chip interoga la școlla Statului pe copiii din aceste institute. In acest caz dv., veți însărcina din oficiu pe cel mai competente din cei­l­alți profesori ai școllei spre a face acest examen, la care veți lua și dv., parte. Profesorii care dau lecțiuni particulare sau la alte școli pot să asculte pe elevii lor, fiind asistați însă de d­v . care aveți dreptul a interveni la darea notei. Pentru corecta îndeplinire a acestora ministerul vă face direct responsabili pe d­v. Pentru ca d­v., să puteți asista la tote aceste examene, ministerul vă dă dreptul a schimba crariul și zilele de examene cum veți crede de cuviință, putând chiar a le amâna in parte la finele examenelor generale, pentru ca d­v., să puteți a vS afla față neapărat tot timpul la trecerea lor. Primiți etc. Se anunță «Tribunei» din Sibiu de că­­tră d. C Lucaci, fratele d­iiii V. Lu­­caci, că martirul Românismului, închis in temnița ordinară din Satu-Mare, este bol­nav din causa aerului pestilențial al ce­lulei in care e închis impreună cu un con­­dem­nat pe 30 ani. Mâncarea ce i se dă Doctorului Lucaci­e infectă, și i s’a oprit din ordinul ministerului justiției d’a fi trat alt­fel de cu­ criminalii cei mai vaj­nici. Ce imfamie ! Tot din Sibiu se anunță că 40 stu­denți români de la universitățile din Vie­na, Gratz, Buda­pesta și Cluj, autorii ce­lebrei «Replice», sunt dați in judecată de către guvernul unguresc pentru crimă de tradare de patri (? !!). DOAMNELE ELEGANTE din Paris, Londra, New­ York­ întrebuințezi de pre­ferință produsele Parfumeriei Diafană și mai cu stimă Diafana Pudră Sarah-Bernhardt, pudră de orez prin excelență, care se vinde sub 4 nuanțe și 4 parfumuri armonisându-se ast­fel cu tóte culorile și cu tóte gus­turile, aderentă și invisibilă, lipsită de ori­ce produs vătămător, ea își datorează renumele marei trage­­diane care o întrebuințezi în­tot­d’a­una și care gra­ție aceștia este tot­dea­una tînără și irestibilă. Excursiunea studenților de la faculta­tea de litere Anul acesta studenții facultăței de li­tere și anume secțiunea istorică, termi­­nănd cursurile la Binele lunei Maiu, au hotărît să încheie anul școlărea o extur­­siane, care să le procure ocaziunea de a vizita mai multe locuri importante pentru specialitatea lor. Ministerul cultelor punându le la dispo­­zițiune biletele de liber parcurs, 50 de studenți și 6 studente au părăsit Luni 31 Mari, capitala, însoțiți de profesorul lor de epigrafie și arh­eologie istorică d. Gr. Tocilescu, pentru a merge la R­ Vâl­cea. In trecerea lor au fost întâmpinați de profesorii gimnaziilor din Pitești și Sla­tina la gările respective, dintre cari ului i-au însoțit și in excursiune. La Drăgășani au fost intâmpinați de d. Simulescu, fost prefect, care a oferit stu­denților un frumos butoiași cu 5 decali­­tri de renumitul său vin de Tămâiasă. De aci studenții au plecat spre Râm­­nicu Vâlcea, unde au ajuns la orele 6 sara. Cu tote că plaia începuse să cadă, la gară au fost intâmpinați de primarul o­­raș [UNK]­lui, însoțit de mai multe persone mar­cante din oraș. Sara primarul a oferit un banchet stu­denților, la care au luat parte tote auto­ritățile civile și militare. Banchetul a ți­nut până la ora 12 și veselia a fost ge­­nerală. A doua zi studenții au plecat cu tră­suri la Călimănești și de aci la Intruși, dacă Oltul n’ar fi fost eșit din matcă, e­­rau să tracă la lagărul din Bivolari. Timpul fiind unât studenții au fost ne­voiți ca a 3-a zi de la sosire să plece spre Pitești, iar de aci cu trăsnicile la Curtea de Argeș. Aci au vizitat frumosul monument al lui Neagoe-Vodă, renumita mănăstire a Argeșului, și de la mănăstire au plecat la Poenari unde au vizitat cetatea lui Țepeș. Sara revenind in Curtea de Argeș, Mi­tropolitul Primat le-a oferit un banchet. A doua zi studenții au vizitat biserica Curtea­ Domnescă și tote urmele ramase de la Negru Vodă și urmașii sai. Au vi­zitat apoi și școlele din localitate, unde au fost intâmpinați de elevi cu . Deștep­­tăte române*. La școla de fete li s’au o­­ferit flori. Și cu atesta studenții terminându și ex­­cursiunea, au plecat spre București, unde au sosit Vineri sara. Cu acastă ocaziune s’a văzut că semi­narul istoric o epigrafie își dă rudele do­rite, căci elevii au citit inscripțiuni și au cercetat să puo in practică știința teore­tică. A­n V f­oileton. DE VICONTELE D’ARLENCURT. 5 PUSTNICUL RONAN ISTORIC. Traduoere de Mihail Tledmen (Urmare) Ludovic XI, era cel mai viclean om, și arata mâ­nia sa, când nu era in stare a face ca să ie tema de dânsul. Cu cât vorbea mai mult prietenește, cu atât mai tare întipărea ază in inima sa. Invidios și înșălător, el nu cruța pe cei puternici. Fiind iubitor de sine, călcător de jurământuri, neînsetat vărsător de sânge, el râdea de toți acei ca sentimente nobile și cugeta numai la râu. Pe când Carol, tânărul tovarăș a lui Ludovic, era din natură generos și sincer la inimă, entusiast și cu mărime de suflet, însă fără cruțare se supunea pasionilor. Incă din copilărie el se arata un oștean înfocat, un rege neastâmpărat, pe care istoria a tre­buit sa’l numescá: înfricoșatul, strașnicul și în­drăznețul. După mortea lui F­ilip cel bun, Carol fâcând a se duce Burgoniei, s’a dedat cu totul aprinsului său ca­racter, și bazându-se pe strălucita sa vitejie, nu mai putea să’și mărginescă iubirea sa de glorie. Impo­­vorând pe supușii seren­dări noua pentru întreține­rea oștirilor, și după ce a cucerit și alte țări, a voit să supună și pe Lorena, intrând cu armata sa in Alsacia, cu speranța de a întinde stăpânirea sa pănă in Germania, de a înființa împărăția Belgiei și a sili pe însăși împaratul Maximilian de a’l încorona rege. Contele Sent-Maur, soțul surorei baronului Gher­­stal și tatul Elodiei, fiind împovorat de avuție și de onoruri, petrecea pururea la curtea regelui seu, a­­vând tata încrederea poporului și a armatei, a în­drăznit a se împotrivi la întreprinderile beligerante ale regelui seu. Ludovic XI îngrijindu-se de întin­derea Burgoniei a semănat discordii între oștirile lm Carol, și tulburări prin țările stăpânite de dânsul. Sent Maur a crezut câ’i un drept de a da sfaturi e­­roului creat de dânsul, punându’i in vedere perico­lul la care se expunea și proorocea biruitorului ne­norociri : ,Măria ta! a­­les contele, având de mult «timp onerea de a comanda armata Măriei Tale, «m’am învrednicit de a câștiga și încrederea Voistră; «iar dacă acuma, sfaturile mele v’au adus nemulțe «miri, dați-mi voe să mĕ depărtez de la curtea re­­gesco, fiind­că eu nu pot sta acolo unde nu sunt «folositor.» — Destul, response regele cu asprime, poți se te retragi. Sent-Maur, fiind cu totul credincios regelui seu, a eșit forte scârbit și se duse cu pași rari din pa­latul regesc, Carol nu-și luă ochii de la dânsul, cu­getând la tote serviciile însemnate ce-i făcuse acest brav și b­al oștean, pe când el nu era încă spaima lamei. Carol voia deja să recheme pe vechiul seu amic, când de­odată aude o grozavă tulburare in curte. Revolta a isbucnit­ norodul înarmat și cu răc­nete sălbate ce a năvălit la palatul unde locuia re­gele la mulțimea vacelor se auzea aceste cuvinte: «Să trăiască Sent-Maur !» Garda regelui in zadar se silea de a împrăștia pe năvălitori; între denșii se încinse o mare vărsare de sânge. Carol luând sabia și urmat de vr’o câți­va din ostașii sei, s’a dus asupra tulburătorilor. In acel moment s’a întâlnit cu dânsul Sent-Maur, care îngrijindu-se de viața regelui seu, a vrut să’l o­­presca. — Fugi tradatorule ! i-a zis Carol înfuriat—Să trăiască Sent-Maur! a strigat norodul in depărtare. Carol, întorcându-se către oștenii lui a­­ici. Acesta’i capul revoltei, să curmăm serbarea lui­ Sent-Maur, înconjurat din tote părțile, a căptat scăldat in sângele lui; toți p Lceau cum că prințul l’ar fi omorât. Carol a intrat in mijlocul luptători­lor, înfățoșarea și bravura sa, a împrăștiat la mo­ment pe resculptori. Toți cădeau și fugeau de lovi­turile lui, iar pe șefii complotului i-au prins robi. Prințul s’a întors in palatul biruitor și se desfata acuma de mulțumirea învingerei sale, când de­ odată vén u scoțând corpul lui Sent-Maur din palat, s’a cu­tremurat. O Domne! tot într’o­­ zi s’a făcut și viteaz și ucigaș. După o faptă rea, armeta și alta, Carol a proclamat pe contele Sent-Maur norodului de vîn­­­tător de patrie. El a fost omorât,­­licea el, chiar in acel timp, când se ducea se primescá comanda tulburătorilor care-l așteptau, regatul a scapat acuma de cel mai mare inamic al seii. Neînsuflețitul corp al presupusului conspirator, s’a dat furiei norodului. Nenumărata avuție a neferici­tei victime, s’a luat pentru regele, văduva lui Sent- Maur s’a ascuns in munții Helveției, luând cu dânsa din tóte ce ea avea mai scump, numai pe sărmana Underlichului, fiica sa. Gherstal trăia atunci pe malul lacului Moratului și nu departe de monastirea căreia după evenimen­tele săvârșite, el se făcuse stăpân. Contesa Sent- Maur, care­ a fost așa de crud lovită de forte, că- ■<­­lase greu bolnavă, și’n curând mama Elodiei se a­­flă la ușa mormântului, înainte de a muri, neferi­cita se adresă către fratele seu și’I­­lise : «Gherstaf, îți încredințez pe fiica mea, și te rog «dacă va fi cu putință, ca ea se remâie pentru tot­­«dea­una iu acastă vale liniștită, pentru ca ea să nu «cunască nici­odată mărimea lumei, și cât costă de «mult pentru acei care-o cunosc! Dacă m’ași fi năs­­«cut intr’un bordeiu al vre­unui locuitor din munte, «nenorocirea ar fi putut să mă întristeze numai ca «curgerea unei ape, căci după trecerea ei, ea m’ași­­ fi bucurat de­­ Lie fericire! O frate! crește pe E­­rodia într’o simplicitate absolută, nu’i vorbi de prinți» «de curțile lor, pentru că aceste tóte sunt stânci in «apa oceanului, de care trebue să se apropie numai «acei mai îndrăzneți marinari». Baronul a îngropat pe contesa in biserica monas­­tirei, împlinid cea de pe urmă a ei dorință, și fiind­că și el era lovit de sarcina nefericirei, s’a depăr­tat pentru tot­dea­una de lume, jertfindu-se cu to­­totul pentru creșterea sermanei orfane. (Va urma).

Next