Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)
1893-06-11 / nr. 58
Anguștii vîsîtatori cercetară pe rând diferitele pavilione, făcând ca dărnicie mai multe cumpărări de obiecte pe cari le impărțiau, cu însăși mânile Lor, copiilor din tote treptele societăței, cari se aflau in grădină, pricinuindu-le astfel o bucurie generală. La orele 6 și jun. Majestatea Sa și Altețelor Regale se rnterse la Palat. «Monitorul oficial» publică instrucțiunile privitore la uniforma personalului căilor ferate române. După aceste instrucțiuni uniforma acestui personal este cu totul modificată. Intre altele șefii de gară, I, II, și III, sânt datori a fi in mare ținută, și la însoțirea sau primirea trenurilor regale să porte spadă. Acestă spadă are lamă de oțel draptă, mânerul de corn de bivol negru cu sârmă galbenă, toca negră. M. S. Regele și AA. L. RR. Principii Moștenitori au plecat Marți diminață la Sinaia, spre a lua reședința de vară in castelul Peleș. La gară se sfhu d. L. Catargi, președintele consiliului, impreună cu d na Catargi, d. Al. Lahovari, ministrul afacerilor streine, d. Al. Marghiloman, ministrul justiției, d. Take Ionescu, ministrul cultelor, impreună cu d-na Ionescu, d. M. Germani, ministrul financelor, d-na Barty , dd. generali Dona și Vlădescu, impreună cu tote casa militară, d. N. Filipescu primarul capitalei, d. Ghica-Brigadir, secretarul general al ministerului afacerilor streine, d. N. Manu, directorul regiei monopolurilor tutunului, d. Băleana, prefectul județului d. Paraschivescu prim-procuror și o mulțime de persone de distiucțiune. La orele II și 20 sosește M. S. Regele impreună cu Altețele Lor Regale. D-nele Catargiu, Take Ionescu și Rasty oferă fiecare câte un buchet A. S. R. Principesei Maria. M. S. Regele se întreține câteva minute cu personele prestute și apoi se urcă in vagon. M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdinand purtau uniformă. A. S. R. Principesa Maria purta o rocie berie cu o jachetă și o pălărie de paie albă. I.a 11 și 30 trenul regal se puse in mișcare și ajunse la Sinaia la 2 și 30, unde a fost primit de o companie din batalionul I de vinători, ca muzică și drapel, și toți ofițerii batalionului. M. S. Regele este insoțit de d-nii colonel Gandiano-Popescu și colonel Robescu. • Legea pentru organisarea invățămîntului profesional, care urmeză a se pune in aplicare cu începerea anului școlar 1894 —1895, prevede înființarea unei școle speciale de silvicultură, situată la pădurile satului din ocolul Brănești, iar pentru admiterea in școală se cere candidaților sa fi făcut mai intăi practică de silvicultură, in timp de un an, ca asistent la un șef de ocol. Pentru știința acelor cari doresc a urma cursurile zisei școlle, se face cunoscut că anul de practică va incepe la 1 August 1893, și pentru a fi admiși candidații trebue să brodeze : a) . Că sunt sănătoși ; b) . Că au terminat cel puțin 4 clase gimnasiale, clasice ori reale, sau un alt curs echivalent, întreținerea, in cursul anului de practică silvică, cade in sarcina candidatului, ministerul dându-i numai locuința. Numărul practicanților se fixeză la 15, cari vor fi apoi primiți la școlă (anul intăi) fără concurs. Când insă vor fi mai mulți aspiranți care au făcut practica de silvicultură decât 15, câți se vor admite in școilă in anul intăi, se va ține concurs intre ei, după un program ce se va stabili. Fiii de silvicultori cari vor întruni condițiunile arătate mai sus, vor fi preferați la note egale. In școllu, elevii vor fi interni, bursieri ai statului când vor fi români și naturalisați ; și solvenți când vor fi străini. Durata cursurilor va fi de 3 și jum. ani, din care : doi ani de studiu teoretic și un an și jum. ca stagiari pentru aplicările sistematice de cultură și exploatări de păduri. Numai după facerea acestui stagiu se va libera diploma de absolvire. Acei ce vor vor a fi admiși ca practicanți, pe ziua de 16 August viitor, vor adresa cererile lor ministerului (divisia agriculturei, industriei și comerciului), cel mult până la 5 August, însoțite de actele doveditore că întrunesc condițiunile cerute, arătate mai sus. —— și CURIERUL TH. BALASAN Siretului de pe teritoriile județelor Dorohoiu, Botoșani și Suceava. Se zice, că peste 1800 fălci de popușoiu de pe marginea Siretului și ale Moldovei sunt cu desăvârșire mâlite. M. S. Regele a primit o scrisore din partea M. S. Regelui Italiei, ca respans la felicitările ce Augustul nostru Suveran ’s a adresat cu ocazia a 25 a aniversări a căsătoriei sale. In unele județe ca Vlașca, Roman, Buzău, Ilfov și Ialomița, deși recolta a avut să sufere din cauza ploilor căzute, totuși acum in urma timpului cald a început a se îndrepta și promite a fi abundentă. Chiar și in județul Botoșani recolta grâului a inceput a se îndrepta. Mercuri 9 Iunie, cu trenul de 6 și trei sferturi a plecat la Adam Klissi și Constanța d, Gr. G. Tocilescu insoțit de 6 studenți, D-sa s’a dus pentru a visui lucrările făcute și a hotărî tot deodată și traseul excursiunei ce vor face studenții la tomnă, Ministerul de resboiu va pune la dispoziția studenților pentru excursiunea proiectată incrucișâtorul «Elisabeta», care va lua pe studenți din Sulina și i va duce la insula Șerpilor și Constanța. Studenții vor vizita cu toții Adam-Klissi, iar de aci vor pleca la Mangalia-Varna-Constantinopol-Troia. La intorcere vor vizita Athena. Musica elevilor din Sulina îi va însoți pe studenți până la Constantinopol, unde va remâne la unul din chioșcurile Sultanului. Pentru adunarea fondului necesar studenții vor organiza serbări și liste de subscripții, iar ministerul cultelor le va veni in ajutor cu o sumă hotârită. la ziua de 10 August viitor se va ține la ministerul domeniilor licitație pentru darea in intreprindere a construirii localului atelierelor școllei, atelierelor de aplicație, locuințelor personalului, muzeului și magaziilor școllei de arte și meserii din Iași. Valorea acestor lucrări este aproximativ de 300.000 lei. Comisiunea care face recensămîntul tinerilor pentru armată in capitală va termina lucrările la sfârșitul lunei. MS, Regele a bine-voit a conferi generalului de brigadă din armata franceză Du Parc de Locmaria ordinul «Corotina României in gradul de mare ofițer. Același ordin in gradul de comandor a fost conferit dlui locot.-colonel Courtés-hapeyrat din cavaleria aceleiași armate. «Curierul Român» anunță că starea semănăturilor in partea de sus a Moldovei este bună, cu tote ploile ce nu mai incetază. Pagubele causate de revărsarea apelor, in agricultura părților de sus ale țerei, se resimt mai cu osebire pe șesul Jijiei din jud. Dorohoiu și Botoșani și pe șesul «Lupta» află că in ziua de 3 Iunie s. n. a fost la Cleveland, America de Sud, o furtună ingrozitare, însoțită de o plőe torențială. întreg orașul și mai cu sema părțile jose au fost inundate ; coperișuri au fost luate și distruse, 56 persone au fost omorâte și mai multe rănite. După încetarea furtunei, au fost strânși toți morții, s’a celebrat un serviciu divin și apoi au fost înmormântați câte 5 intr’o gropa. Apoi s’a dat o masă de către primăria locală pentru răposați, la care au luat parte un număr forte mare de persone. La acestă masă au luat cuvântul primarul și alții, recomandând venirea din partea guvernului in ajutorul victimelor. Tóte musicile din oraș, fiind chemate, au cântat cu acesta ocasie. O circulara a ministerului elitelor D. Take Ionescu, ministrul instrucțiunii publice, a adresat directorilor de școlle următdrea circulară cu privire la examene: Domnule Director, Ministerul fiind incunoștiințat, că forte mulți membri ai invățământului secundar ai Statului se află ca profesori, ca directori de institute sau ca directori de studii, și unii incă in capul unor școli de preparațiune a elevilor ce freqventă chiarcasa Statului, pe lângă care sunt profesori, crede necesar a va face cunoscut, că până la o nouă și definitivă hotărâre sâ vă pune in vedere următorele : Pentru a evita numerosele reclamațiuni și bănueli, ce pot să aibă loc din acești situațiune, examenul elevilor preparați de profesori in particular in școlele de repetițiune, sau ai școlelor in care se află ca directori ai învățământului sau ai instituțiunei, se vor face precum urmază : Profesorii directori de institute sau însărcinați cu direcțiunea studiilor nu vor putea cu nici un chip interoga la școlla Statului pe copiii din aceste institute. In acest caz dv., veți însărcina din oficiu pe cel mai competente din ceilalți profesori ai școllei spre a face acest examen, la care veți lua și dv., parte. Profesorii care dau lecțiuni particulare sau la alte școli pot să asculte pe elevii lor, fiind asistați însă de dv . care aveți dreptul a interveni la darea notei. Pentru corecta îndeplinire a acestora ministerul vă face direct responsabili pe dv. Pentru ca dv., să puteți asista la tote aceste examene, ministerul vă dă dreptul a schimba crariul și zilele de examene cum veți crede de cuviință, putând chiar a le amâna in parte la finele examenelor generale, pentru ca dv., să puteți a vS afla față neapărat tot timpul la trecerea lor. Primiți etc. Se anunță «Tribunei» din Sibiu de cătră d. C Lucaci, fratele diiii V. Lucaci, că martirul Românismului, închis in temnița ordinară din Satu-Mare, este bolnav din causa aerului pestilențial al celulei in care e închis impreună cu un condemnat pe 30 ani. Mâncarea ce i se dă Doctorului Lucacie infectă, și i s’a oprit din ordinul ministerului justiției d’a fi trat altfel de cu criminalii cei mai vajnici. Ce imfamie ! Tot din Sibiu se anunță că 40 studenți români de la universitățile din Viena, Gratz, Budapesta și Cluj, autorii celebrei «Replice», sunt dați in judecată de către guvernul unguresc pentru crimă de tradare de patri (? !!). DOAMNELE ELEGANTE din Paris, Londra, New York întrebuințezi de preferință produsele Parfumeriei Diafană și mai cu stimă Diafana Pudră Sarah-Bernhardt, pudră de orez prin excelență, care se vinde sub 4 nuanțe și 4 parfumuri armonisându-se astfel cu tóte culorile și cu tóte gusturile, aderentă și invisibilă, lipsită de orice produs vătămător, ea își datorează renumele marei tragediane care o întrebuințezi întotd’auna și care grație aceștia este totdeauna tînără și irestibilă. Excursiunea studenților de la facultatea de litere Anul acesta studenții facultăței de litere și anume secțiunea istorică, terminănd cursurile la Binele lunei Maiu, au hotărît să încheie anul școlărea o extursiane, care să le procure ocaziunea de a vizita mai multe locuri importante pentru specialitatea lor. Ministerul cultelor punându le la dispozițiune biletele de liber parcurs, 50 de studenți și 6 studente au părăsit Luni 31 Mari, capitala, însoțiți de profesorul lor de epigrafie și arheologie istorică d. Gr. Tocilescu, pentru a merge la R Vâlcea. In trecerea lor au fost întâmpinați de profesorii gimnaziilor din Pitești și Slatina la gările respective, dintre cari ului i-au însoțit și in excursiune. La Drăgășani au fost intâmpinați de d. Simulescu, fost prefect, care a oferit studenților un frumos butoiași cu 5 decalitri de renumitul său vin de Tămâiasă. De aci studenții au plecat spre Râmnicu Vâlcea, unde au ajuns la orele 6 sara. Cu tote că plaia începuse să cadă, la gară au fost intâmpinați de primarul oraș [UNK]lui, însoțit de mai multe persone marcante din oraș. Sara primarul a oferit un banchet studenților, la care au luat parte tote autoritățile civile și militare. Banchetul a ținut până la ora 12 și veselia a fost generală. A doua zi studenții au plecat cu trăsuri la Călimănești și de aci la Intruși, dacă Oltul n’ar fi fost eșit din matcă, erau să tracă la lagărul din Bivolari. Timpul fiind unât studenții au fost nevoiți ca a 3-a zi de la sosire să plece spre Pitești, iar de aci cu trăsnicile la Curtea de Argeș. Aci au vizitat frumosul monument al lui Neagoe-Vodă, renumita mănăstire a Argeșului, și de la mănăstire au plecat la Poenari unde au vizitat cetatea lui Țepeș. Sara revenind in Curtea de Argeș, Mitropolitul Primat le-a oferit un banchet. A doua zi studenții au vizitat biserica Curtea Domnescă și tote urmele ramase de la Negru Vodă și urmașii sai. Au vizitat apoi și școlele din localitate, unde au fost intâmpinați de elevi cu . Deșteptăte române*. La școla de fete li s’au oferit flori. Și cu atesta studenții terminându și excursiunea, au plecat spre București, unde au sosit Vineri sara. Cu acastă ocaziune s’a văzut că seminarul istoric o epigrafie își dă rudele dorite, căci elevii au citit inscripțiuni și au cercetat să puo in practică știința teoretică. An V foileton. DE VICONTELE D’ARLENCURT. 5 PUSTNICUL RONAN ISTORIC. Traduoere de Mihail Tledmen (Urmare) Ludovic XI, era cel mai viclean om, și arata mânia sa, când nu era in stare a face ca să ie tema de dânsul. Cu cât vorbea mai mult prietenește, cu atât mai tare întipărea ază in inima sa. Invidios și înșălător, el nu cruța pe cei puternici. Fiind iubitor de sine, călcător de jurământuri, neînsetat vărsător de sânge, el râdea de toți acei ca sentimente nobile și cugeta numai la râu. Pe când Carol, tânărul tovarăș a lui Ludovic, era din natură generos și sincer la inimă, entusiast și cu mărime de suflet, însă fără cruțare se supunea pasionilor. Incă din copilărie el se arata un oștean înfocat, un rege neastâmpărat, pe care istoria a trebuit sa’l numescá: înfricoșatul, strașnicul și îndrăznețul. După mortea lui Filip cel bun, Carol fâcând a se duce Burgoniei, s’a dedat cu totul aprinsului său caracter, și bazându-se pe strălucita sa vitejie, nu mai putea să’și mărginescă iubirea sa de glorie. Impovorând pe supușii serendări noua pentru întreținerea oștirilor, și după ce a cucerit și alte țări, a voit să supună și pe Lorena, intrând cu armata sa in Alsacia, cu speranța de a întinde stăpânirea sa pănă in Germania, de a înființa împărăția Belgiei și a sili pe însăși împaratul Maximilian de a’l încorona rege. Contele Sent-Maur, soțul surorei baronului Gherstal și tatul Elodiei, fiind împovorat de avuție și de onoruri, petrecea pururea la curtea regelui seu, având tata încrederea poporului și a armatei, a îndrăznit a se împotrivi la întreprinderile beligerante ale regelui seu. Ludovic XI îngrijindu-se de întinderea Burgoniei a semănat discordii între oștirile lm Carol, și tulburări prin țările stăpânite de dânsul. Sent Maur a crezut câ’i un drept de a da sfaturi eroului creat de dânsul, punându’i in vedere pericolul la care se expunea și proorocea biruitorului nenorociri : ,Măria ta! ales contele, având de mult «timp onerea de a comanda armata Măriei Tale, «m’am învrednicit de a câștiga și încrederea Voistră; «iar dacă acuma, sfaturile mele v’au adus nemulțe «miri, dați-mi voe să mĕ depărtez de la curtea regesco, fiindcă eu nu pot sta acolo unde nu sunt «folositor.» — Destul, response regele cu asprime, poți se te retragi. Sent-Maur, fiind cu totul credincios regelui seu, a eșit forte scârbit și se duse cu pași rari din palatul regesc, Carol nu-și luă ochii de la dânsul, cugetând la tote serviciile însemnate ce-i făcuse acest brav și bal oștean, pe când el nu era încă spaima lamei. Carol voia deja să recheme pe vechiul seu amic, când deodată aude o grozavă tulburare in curte. Revolta a isbucnit norodul înarmat și cu răcnete sălbate ce a năvălit la palatul unde locuia regele la mulțimea vacelor se auzea aceste cuvinte: «Să trăiască Sent-Maur !» Garda regelui in zadar se silea de a împrăștia pe năvălitori; între denșii se încinse o mare vărsare de sânge. Carol luând sabia și urmat de vr’o câțiva din ostașii sei, s’a dus asupra tulburătorilor. In acel moment s’a întâlnit cu dânsul Sent-Maur, care îngrijindu-se de viața regelui seu, a vrut să’l opresca. — Fugi tradatorule ! i-a zis Carol înfuriat—Să trăiască Sent-Maur! a strigat norodul in depărtare. Carol, întorcându-se către oștenii lui aici. Acesta’i capul revoltei, să curmăm serbarea lui Sent-Maur, înconjurat din tote părțile, a căptat scăldat in sângele lui; toți p Lceau cum că prințul l’ar fi omorât. Carol a intrat in mijlocul luptătorilor, înfățoșarea și bravura sa, a împrăștiat la moment pe resculptori. Toți cădeau și fugeau de loviturile lui, iar pe șefii complotului i-au prins robi. Prințul s’a întors in palatul biruitor și se desfata acuma de mulțumirea învingerei sale, când de odată vén u scoțând corpul lui Sent-Maur din palat, s’a cutremurat. O Domne! tot într’o zi s’a făcut și viteaz și ucigaș. După o faptă rea, armeta și alta, Carol a proclamat pe contele Sent-Maur norodului de vîntător de patrie. El a fost omorât,licea el, chiar in acel timp, când se ducea se primescá comanda tulburătorilor care-l așteptau, regatul a scapat acuma de cel mai mare inamic al seii. Neînsuflețitul corp al presupusului conspirator, s’a dat furiei norodului. Nenumărata avuție a nefericitei victime, s’a luat pentru regele, văduva lui Sent- Maur s’a ascuns in munții Helveției, luând cu dânsa din tóte ce ea avea mai scump, numai pe sărmana Underlichului, fiica sa. Gherstal trăia atunci pe malul lacului Moratului și nu departe de monastirea căreia după evenimentele săvârșite, el se făcuse stăpân. Contesa Sent- Maur, care a fost așa de crud lovită de forte, că- ■<lase greu bolnavă, și’n curând mama Elodiei se află la ușa mormântului, înainte de a muri, nefericita se adresă către fratele seu și’Ilise : «Gherstaf, îți încredințez pe fiica mea, și te rog «dacă va fi cu putință, ca ea se remâie pentru tot«deauna iu acastă vale liniștită, pentru ca ea să nu «cunască niciodată mărimea lumei, și cât costă de «mult pentru acei care-o cunosc! Dacă m’ași fi năs«cut intr’un bordeiu al vreunui locuitor din munte, «nenorocirea ar fi putut să mă întristeze numai ca «curgerea unei ape, căci după trecerea ei, ea m’ași fi bucurat de Lie fericire! O frate! crește pe Erodia într’o simplicitate absolută, nu’i vorbi de prinți» «de curțile lor, pentru că aceste tóte sunt stânci in «apa oceanului, de care trebue să se apropie numai «acei mai îndrăzneți marinari». Baronul a îngropat pe contesa in biserica monastirei, împlinid cea de pe urmă a ei dorință, și fiindcă și el era lovit de sarcina nefericirei, s’a depărtat pentru totdeauna de lume, jertfindu-se cu tototul pentru creșterea sermanei orfane. (Va urma).