Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-10-14 / nr. 41

De data aceasta am selectat din fişele trimise de cititorii din satele ju­deţelor Constanţa şi Bacău. Am ales din fişe două­­întrebări cu răspunsurile respective. CONSTANŢA Marcela Bîzdacă, clasa a IV-a, Cumpăna. Ce vrei să fii in anul 2000? — învăţătoare. Te-ai gîndit vreodată să faci o invenţie? La ce anume te-ai gîndit? — Aş vrea să scriu cărţi pentru viitorii mei elevi. Sandu Irimia, clasa a Vl-a, Ţepeş Vodă. Ce vrei să fii in anul 2000? — Aş vrea să-mi dedic toate forţele pentru ca în lume să domnească pacea şi prietenia, pentru ca ştiinţa să facă mereu progrese. Te-ai gîndit vreodată să faci o invenție? La ce anume te-ai gîndit? — Nu m-am gindit. O să mă gîndesc. Mariana Babei, clasa a Vl-a, Vadu. Ce vrei să fii în anul 2000? — Reporter la televiziune. Te-ai gîndit vreodată să faci o invenție? La ce anume te-ai gîndit? — O maşină electronică, în stare să execute multiple munci agricole, uşurînd munca omului. Luminiţa Manolache,clasa a Vlll-a, comuna Nicolae Bălcescu. Ce vrei să fii în anul 2000 — Un om folositor patriei mele şi societăţii omeneşti. Te-ai gîndit la o invenţie? La ce anume te-ai gîndit? — Un aparat pentru depistarea cancerului. H Didina Cioran, clasa a IX-a, Liceul agricol Constanţa Ce vrei să fii în anul 2000? — Veterinar. Te-ai gîndit la o invenţie? La ce anume te-ai gîndit? ■ să ne ajute în munca de îngrijire a animalelor BACAU Constantin C. Vartolomei, clasa a Vlll-a, Cucuieţi. ■ Un aparat care Ce vrei să fii în anul 2000? — Mecanic de locomotivă. Te-a­ gîndit vreodată să faci o invenţie? La ce anume te-ai gîndit? O m­aşină zburătoare foarte simplă şi ieftină, pentru o singură persoană Maria V. Stoica, clasa a Vlll-a, Scorţeni. Ce vrei să fii în anul 2000?­­ Chimistă, şi să fac cercetări în acest domeniu. Te-ai gîndit vreodată să faci o invenţie? La ce anume te-ai gîndit Aş vrea să descopăr nişte elemente chimice care,introduse în atmosferă, s producă ploaie ori de cîte ori avem nevoie. Vasile V. Popovici, Bogdăneşti, clasa a VII-a Ce vrei să f­i în anul 2000? — Inginer electronist. Te-ai gîndit deodată să faci vreo invenţie? La ce anume te-ai gîndit? O maşină care ь î meargă în văzduh, în apă şi pe uscat Cârmii Gh. Sarea, clasa a Vll-a, Mărgineni. Ce vrei să fii în anul 2000? — Proiectant în construcţia maşinilor de calcul Te-ai gîndit vreodată să faci o invenţie? La ce anume te-ai gîndit? O maşină de calcul, dar de un tip cum nu mai există. » CUTEZĂTORII SERVICE • OVIDIU TANASESCU, Bucureşti 7, car­­tierul Militari, str. Conduct­ei, nr. 05, Ы. 60, ap. 3, îi lipsesc din colecţia revistei «Cute­zătorii» numerele 2/1967, 10 şi 28 din 1968; pune la dispoziţie celor interesaţi numere­le 33/1968, 4 şi 14/1970, 17 din 1971. CĂTĂLIN TEODORESCU, Bucureşti 4, str. Plutei, nr. 2, Ы. 33 B, sc. A, et 10, ap. 41, colecţionează şi face schimb de timbre, şerveţele de masă, ilustrate, monede, fo­tografii de maşini. E amator şi de şah prin corespondenţă, ca de altfel şi NICOLAE N. URLUESCU din Rădăcineşti-Betrislă­­veşti Judeţul Vâlcea. VREŢI SĂ CORESPONDAŢ! PE TE­ME DE MUZICA? In acest caz, notaţi ur­mătoarele adrese: LUCICA CĂLIN (13 ani), satul Potcoava, Judeţul Ialomiţa; ELENA CALOTĂ, clasa a Vlll-a, comuna Nicolae Bălcescu, Judeţul Ilfov; GEORGETA V ALEXA, clasa a Vlll-a, satul Burleşti, co­muna Unteni, Judeţul Botoşani. Sunt copii cărora le place şi cartea, dar mai ales să asculte şi muzică frumoasă, atât popular cit şi cultă. ÎN ATENŢIA IUBITORILOR LITERA­TURUI CORNELIA CIUHUREANU şi DOINA PO­PA, clasa a V-a, Bacău, cartierul Corniş I, bloc 4, et 8 şi 9, ap. 33 şi, respectiv, ap. 31 DUMITRU MUŞAT (13 ani), comun Urleasca, Judeţul Brăila, IOANA IVAN clasa a VI-a, comuna Germăneşti, Judeţ­ Brăila, doresc să corespondeze despr cărţi, despre activitatea cercurilor literar pioniereşti. ANUŢA CIOLOCA, clasa a VI-a, sat­ Vrăniţ, nr. 22, comuna Răcăjdia, judeţ­ Caraş-Severin; Daniela Funieru, clasa V-a, Valea Călugărească, str. Valea Popii judeţul Prahova; AURELIA ANGHEI satul Valea Popii, nr. 40, judeţul Prahova AURELIA ANGHEL, satul Vîrteju nr. 20, comuna Măgurele, Bucureşti, sector 6 sunt trei fetiţe care colecţionează şerve­tete de masă, şi doresc să facă schimb cu colegele lor. OSTROVUL EXTRAORDINARELE PERIPEŢII ALE 51 ALE PRIETEN CAPITOLUL VII Apoi, intr-un duduit puternic, trepidant, motorul bărcii se opri brusc. Scatiul şi Babuşca auziră forfota unor paşi deasupra lor şi scîrţîitul uşii de la intrarea în sala maşinilor. îşi lipiră şi mai mult urechile de conducta rece şi lucioasă de fier. — Bună seara! auziră ei prin conductă o voce puternică, frumos tim­brată. Mă bucur că vă găsesc pe amîndoi ca scoşi din cutie... şi înarmaţi pînă în dinţi. înseamnă că «alimentele» pe care vi le-am trimis v-au prins bine... Unde sînt cei doi eroi? — I-am legat şi i-am închis jos, în magazia de scule, sosi pe conductă răspunsul Chiorului. Scatiul şi Babuşcă înţeleseră că cel care sosise era «domnul Fridrich». — l-aţi legat? răsună din nou in conlucta vocea lui. In ce scop, domnii mei? Vă este teamă de doi copii sau există o fereastră acolo? — Fereastra este prea sus ca s-ajungă la ea, răspunse Chiorul. Le-ar trebui o scară. — Și atunci? — Nu-i cunoaşteţi încă, domnule Fridrich, continuă Chiorul. în Dunăre să-i arunci cu cîte o piatră legată de gît şi tot nu poţi fi sigur că peste ROMAN FOILETON o clipă nu răsar ca din pămînt şi ţi se aruncă în spate.­­’-Ha... ha... ha... izbucni într-un rîs vesel domnul Fridrich. Trebuie să fie doi puşti nostimi. Cred că am să mă înțeleg bine cu ei. Dar ce-i cu tără­boiul acesta? Undeva, sus, se auzeau lovituri îndepărtate. — Am închis-o pe ingineră şi pe cei trei mecanici sus, în dormitorul comun, explică Chiorul. Vor să spargă uşa. Auziţi-i. — Pesemne că nu înţeleg situaţia, spuse pe acelaşi ton amuzat domnul Fridrich. Dacă vor continua, va trebui să-i răcorim cu un duş. Slavă domnu­lui, avem şi apă, şi destule pompe pe-aici! — Să vi-i aduc pe băieţi? se interesă Chiorul. — Da, şi încă repede, spuse domnul Fridrich. în timp ce mă îndreptam spre voi m-am întîlnit cu o vedetă rapidă plină cu miliţieni. S-ar putea să ne trezim cu ei pe-aici. Scatiul şi Babuşcă auziră nişte paşi care se îndepărtau în grabă, înţeleseră că unul dintre cei doi bandiţi vin spre ei. Se îndepărtară de lîngă conductă şi se sprijiniră cu spatele de unul din pereţii umezi şi vîscoşi ai magaziei cu scule. Scatiul îşi aruncă privirea spre ferăstruica ce se deschi­dea în zid, sub tavan, şi prin al cărui geam prăfuit se vedeau licărind afară, undeva, deasupra pădurii de sălcii, primele stele. — La noapte o ștergem dе-acolo, Babuşcă, îi șopti el prietenului, întor­­cînd capul spre el prin întuneric. Și ne oprim tocmai la tovarăşul colonel Vlad, în Tulcea... Babuşcă oftă din greu: — Pe fereastră? Ne-ar trebui niște aripi să zburăm pînă acolo sus... — O să z­burăm, ai să vezi! răspunse cu dîrzenie Scatiul. — La noapte... Dar acum ce facem? suspină Babuşcă. — Acum? Facem pe prostii. Nu ştim nimic, Babuşcă, da? Paşii se apropiau plescăind puternic pe culoarul inundat. Apoi cheia se răsuci în broască şi uşa se deschise. — Hei, voi de acolo! strigă Chiorul din pragul uşii, făcîndu-le semn cu pistolul-mitralieră pe care îl ţinea în mînă. Ieşiţi afară şi urmaţi-mă! După ce îl urmară pe Chioru, pe culoarul inundat, Scatiul şi Babuşcă urcară scara de beton şi pătrunseră în sala maşinilor. Domnul Fridrich îi aştepta. Era un bărbat de vreo patruzeci de ani, cu fața măslinie, cu părul uşor încărunţit la tîmple, cu ochi cenușii, cu o strălucire rece, aproape metalică în ei. Purta pantaloni scurţi, albi, şi o bluză albă, cu talia strînsă într-un cordon lat, prevăzut cu o cataramă uriaşă de argint. Pe cap avea o pălărie colonială. — Deci voi sînteţi! spuse domnul Fridrich, după ce îi cîntări din priviri cîteva clipe. Apoi, făcînd un semn Ciupitului, adăugă: Taie-le legăturile! Omul cu faţa vînătă şi ciupită de vărsat rezemă puşca de vînătoare de o ţeavă şi, scoţînd un briceag din buzunar, le tăie legăturile. Domnul Fridrich se apropie de cei doi băieți.

Next