Cutezatorii, 1972 (Anul 6, nr. 1-52)

1972-12-14 / nr. 50

popor de-a fi liber, independent şi suveran, înţele­­gind prin aceasta suprimarea oricărei tiranii dină­untru ori din afară. Versurile lui Petöfi sînt adeseori profetice. Noi, cei care-l citim în original, nu o dată revenim la opera sa ca la un izvor de apă vie, din care sorbind simţi mai puternic legătura cu trecutul, dar şi mai puternic aceea cu viitorul, aceea a libertăţii lumii, de care­ vorbeşte cu atita patos Petöfi In faimoasa sa rapsodie «Un gind mă bîntuie», prevestindu-şi sfirşitul, dar proiectind o lumină de bun augur asupra destinului uman. Traducerile acestei rapsodii In româneşte sînt multe. Pe toţi poeţii care o cunosc Ti ispiteşte. A lui Goga e din cele mai reuşite. Dar fiecare poet se simte dator s-o-ncerce şi el. Oare numai atît? Sînt atîtea şi atîtea poezii care pe noi ne urmăresc şi le ştim pe de rost Fireşte,tre­buie să amintesc, în traducere brută, aceste versuri care m-au urmărit toată viaţa: «Al tău sînt, patrie, a ta e Această inimă şi suflet Pe cine aş iubi de nu pe tine Eu te-aş iubi? Ideea de a exprima incandescent în poezie dra­gostea de patrie m-a frămîntat mult şi de aceea mi-au revenit adeseori în minte versurile lui Petöfi. Cred că dintre poeţii noştri, Goga are satisfacţia de-a o fi găsit în măreţul său poem «Oltul» — indis­cutabil unul din acele pe care poezia românească îl poate trece în categoria restrinsă a capodoperelor sale — una dintre cele mai fierbinţi expresii a dra­gostei de ţară. Peteu — căzut pe pămînt românesc pentru liber­tatea lumii — este şi pentru noi steag al eternei lupte pentru fericirea popoarelor eliberate de exploatarea muncii omului de către om. Aşa ne desăvîrşim prin marii poeţi. E . Poezia a fost tradusă de poetul Eugen Jebeleanu cu titlul: «Mă chinuia amar un gind». Casa de la Coltău, în care Petöfi a cunos­cut multe clipe fericite, alături de iubita lui sofie, frumoasa Julia. INTERVIUL NOSTRU VACANTA IN PROIECTELE ACTIVELOR PIONIERESTI Zile de decembrie pe meleaguri teleormănene. Ne aflăm la Consiliul judeţean al Organizaţiei pionierilor, Alexandria, unde tovarăşul vicepre­şedinte Ovidiu Stan ne împărtăşeşte citeva din proiectele activităţilor pio­niereşti care se vor desfăşura în vacanţa de iarnă. REPORTER: Ştim că după perioada febrilă a Încheierii primului trimestru, vacanţa de iarnă este aşteptată cu nerăbdare de toţi pionierii. Cum işi vor petrece ei timpul liber ? OVIDIU STAN: Organizaţia jude­ţeană, conducerile şcolilor şi co­mandamentele pionierilor au acor­dat multă atenţie conţinutului edu­cativ şi distractiv al programului de vacanţă şi au creat bune condiţii materiale pentru odihnă şi recreere în toate şcolile vor fi înfiinţate clu­buri ale pionierilor, unde aceştia vor participa la medalioane literare, la concursuri «Cine ştie, răspunde» sau la jocuri distractive. Tot aici pentru pionierii şi şcolarii mai mici se vor organiza dimineţi de basm şi concursuri de ghicitori. — Cred că n-aţi uitat să treceţi în programul de activităţi jocurile specifice anotimpului alb? — Fără îndoială, copiii îndrăgesc mult sporturile de iarnă, de aceea, din planurile întocmite de ei, nu vor lipsi patinajul şi întrecerile de săniu­ţe. Astfel, concursul «Săniuţa zbu­rătoare» se va desfăşura in mai multe faze, pe detaşamente şi unităţi pio­niereşti. De asemenea, In tradiţionalele orăşele ale copiilor, serbarea pomu­lui de iarnă va fi Inttmpinată de pio­nieri prin «Carnavalul fulgilor de nea» şi «Carnavalul zăpezii», înso­ţite de bogate programe artistice. — Văd că aveţi un program variat şi atractiv; ce aduceţi nou faţă de vacanţele de iarnă precedente? — Pe lingă exerciţiile aplicative din cadrul activităţilor de pregătire pentru apărarea patriei, pionierii vor fi prezenţi şi la un interesant con­curs de orientare intitulat «Urme pe zăpadă»; la acesta vor participa mai multe echipaje care vor trebui să identifice, in împrejurimile oraşu­lui Alexandria (prin păduri, pe cîm­­puri) diferite urme lăsate pe zăpadă de animale şi păsări. O altă acţiune inedită, organizată la propunerea activelor pioniereşti, este şi aceea intitulată «Florile prie­teniei», care va reprezenta un fruc­tuos schimb de opinii între pionierii comandanţi de unităţi privitor la prezenţa iniţiativei pioniereşti în gru­pele şi detaşamentele lor. — Ne aflăm in pragul aniversar­ii Republicii, vorbiţi-ne despre activi­tăţile pioniereşti care se vor organiza cu prilejul acestui eveniment. — De fapt, aproape toate activi­­pioniereşti vor fi dedicate aces­­tori sărbători. In fiecare şcoală din judeţ, vor avea loc serbări, vor fi amenajate expoziţii cu fotografii oglindind aspecte din viaţa pionieri­lor, sub titlul «Mulţumim din inimă partidului pentru copilăria noastră fericită!» Se va organiza, de ase­menea, un spectacol festiv — «Sînt al patriei vlăstar!». — Vă mulţumim, tovarăşe vice­preşedinte şi urâm pionierilor din judeţul Teleorman şi colegilor lor din toată ţara, vacanţă plăcută. MIOARA DOROFTEI Pioniera MARIA ULICIUC, de la Şcoala generală din co­muna Bistriţa, locţiitor al preşedintelui Consiliului ju­deţean Neamţ al Organizaţiei pionierilor, ne transmite: „ In judeţul nostru, ca şi pe întreg cuprinsul ţării, pionierii şi şcolarii de la sate au muncit cu hărnicie la strîngerea recoltei. De aceea, pe lîngă numeroasele concursuri de schi,săniuţe, con­strucţii din zăpadă şi alte acţiuni prevăzute pentru vacanţa de iarnă, în judeţul Neamţ s-a ho­ALEXANDRU MUŞAT, din clasa a V-a, Şcoala generală nr. 42, comuna Voluntari, municipiul Bucureşti, deţi­nător al premiului I , meda­lia de aur la cea de a V-a edi­ţie a concursului Minitehni­­cus, ne-a declarat următoa­rele: Anul acesta am participat la concursul Minitehnicus, la sec­ţia machete, cu miniatura «Ca­sei Scînteii», construită din 48 000 de beţe de chibrituri, pen­tru care am şi fost premiat. La următoarea ediţie vreau să particip cu o construcţie la fel de grandioasă: «Hotelul In­tercontinental». Probabil că voi folosi un număr tot atît de mare de bete de chibrituri. Deci, pe lingă distracţiile va­canţei, pentru că am de gînd să mă şi joc, voi începe construcţia mea. Totul e pregătit, urmează doar să fac o schiţă a marelui hotel, schiţă după care mă voi orienta. tărît ca cei mai harnici dintre aceşti pionieri să fie răsplătiţi. Astfel, 3 000 de pionieri de la sate vor vizita în această vacan­ţă, Capitala ţării, vor vedea mu­zee, monumente, unităţi indus­triale. Pe lîngă aceasta mai este prevăzută încă o excursie pe Valea Prahovei, cu un popas l­­ muzeul Doftana. De peste tot, pionierii vor a­­duna cu bucurie numeroase im­presii şi imagini fotografice de­spre noul chip al patriei făurit în anii Republicii. 3 000 d­e pionieri în excursie prin ţară Stop-cadru. Filmul vacanţei începe? la 05

Next