Cutezatorii, 1972 (Anul 6, nr. 1-52)
1972-12-14 / nr. 50
popor de-a fi liber, independent şi suveran, înţelegind prin aceasta suprimarea oricărei tiranii dinăuntru ori din afară. Versurile lui Petöfi sînt adeseori profetice. Noi, cei care-l citim în original, nu o dată revenim la opera sa ca la un izvor de apă vie, din care sorbind simţi mai puternic legătura cu trecutul, dar şi mai puternic aceea cu viitorul, aceea a libertăţii lumii, de care vorbeşte cu atita patos Petöfi In faimoasa sa rapsodie «Un gind mă bîntuie», prevestindu-şi sfirşitul, dar proiectind o lumină de bun augur asupra destinului uman. Traducerile acestei rapsodii In româneşte sînt multe. Pe toţi poeţii care o cunosc Ti ispiteşte. A lui Goga e din cele mai reuşite. Dar fiecare poet se simte dator s-o-ncerce şi el. Oare numai atît? Sînt atîtea şi atîtea poezii care pe noi ne urmăresc şi le ştim pe de rost Fireşte,trebuie să amintesc, în traducere brută, aceste versuri care m-au urmărit toată viaţa: «Al tău sînt, patrie, a ta e Această inimă şi suflet Pe cine aş iubi de nu pe tine Eu te-aş iubi? Ideea de a exprima incandescent în poezie dragostea de patrie m-a frămîntat mult şi de aceea mi-au revenit adeseori în minte versurile lui Petöfi. Cred că dintre poeţii noştri, Goga are satisfacţia de-a o fi găsit în măreţul său poem «Oltul» — indiscutabil unul din acele pe care poezia românească îl poate trece în categoria restrinsă a capodoperelor sale — una dintre cele mai fierbinţi expresii a dragostei de ţară. Peteu — căzut pe pămînt românesc pentru libertatea lumii — este şi pentru noi steag al eternei lupte pentru fericirea popoarelor eliberate de exploatarea muncii omului de către om. Aşa ne desăvîrşim prin marii poeţi. E . Poezia a fost tradusă de poetul Eugen Jebeleanu cu titlul: «Mă chinuia amar un gind». Casa de la Coltău, în care Petöfi a cunoscut multe clipe fericite, alături de iubita lui sofie, frumoasa Julia. INTERVIUL NOSTRU VACANTA IN PROIECTELE ACTIVELOR PIONIERESTI Zile de decembrie pe meleaguri teleormănene. Ne aflăm la Consiliul judeţean al Organizaţiei pionierilor, Alexandria, unde tovarăşul vicepreşedinte Ovidiu Stan ne împărtăşeşte citeva din proiectele activităţilor pioniereşti care se vor desfăşura în vacanţa de iarnă. REPORTER: Ştim că după perioada febrilă a Încheierii primului trimestru, vacanţa de iarnă este aşteptată cu nerăbdare de toţi pionierii. Cum işi vor petrece ei timpul liber ? OVIDIU STAN: Organizaţia judeţeană, conducerile şcolilor şi comandamentele pionierilor au acordat multă atenţie conţinutului educativ şi distractiv al programului de vacanţă şi au creat bune condiţii materiale pentru odihnă şi recreere în toate şcolile vor fi înfiinţate cluburi ale pionierilor, unde aceştia vor participa la medalioane literare, la concursuri «Cine ştie, răspunde» sau la jocuri distractive. Tot aici pentru pionierii şi şcolarii mai mici se vor organiza dimineţi de basm şi concursuri de ghicitori. — Cred că n-aţi uitat să treceţi în programul de activităţi jocurile specifice anotimpului alb? — Fără îndoială, copiii îndrăgesc mult sporturile de iarnă, de aceea, din planurile întocmite de ei, nu vor lipsi patinajul şi întrecerile de săniuţe. Astfel, concursul «Săniuţa zburătoare» se va desfăşura in mai multe faze, pe detaşamente şi unităţi pioniereşti. De asemenea, In tradiţionalele orăşele ale copiilor, serbarea pomului de iarnă va fi Inttmpinată de pionieri prin «Carnavalul fulgilor de nea» şi «Carnavalul zăpezii», însoţite de bogate programe artistice. — Văd că aveţi un program variat şi atractiv; ce aduceţi nou faţă de vacanţele de iarnă precedente? — Pe lingă exerciţiile aplicative din cadrul activităţilor de pregătire pentru apărarea patriei, pionierii vor fi prezenţi şi la un interesant concurs de orientare intitulat «Urme pe zăpadă»; la acesta vor participa mai multe echipaje care vor trebui să identifice, in împrejurimile oraşului Alexandria (prin păduri, pe cîmpuri) diferite urme lăsate pe zăpadă de animale şi păsări. O altă acţiune inedită, organizată la propunerea activelor pioniereşti, este şi aceea intitulată «Florile prieteniei», care va reprezenta un fructuos schimb de opinii între pionierii comandanţi de unităţi privitor la prezenţa iniţiativei pioniereşti în grupele şi detaşamentele lor. — Ne aflăm in pragul aniversarii Republicii, vorbiţi-ne despre activităţile pioniereşti care se vor organiza cu prilejul acestui eveniment. — De fapt, aproape toate activipioniereşti vor fi dedicate acestori sărbători. In fiecare şcoală din judeţ, vor avea loc serbări, vor fi amenajate expoziţii cu fotografii oglindind aspecte din viaţa pionierilor, sub titlul «Mulţumim din inimă partidului pentru copilăria noastră fericită!» Se va organiza, de asemenea, un spectacol festiv — «Sînt al patriei vlăstar!». — Vă mulţumim, tovarăşe vicepreşedinte şi urâm pionierilor din judeţul Teleorman şi colegilor lor din toată ţara, vacanţă plăcută. MIOARA DOROFTEI Pioniera MARIA ULICIUC, de la Şcoala generală din comuna Bistriţa, locţiitor al preşedintelui Consiliului judeţean Neamţ al Organizaţiei pionierilor, ne transmite: „ In judeţul nostru, ca şi pe întreg cuprinsul ţării, pionierii şi şcolarii de la sate au muncit cu hărnicie la strîngerea recoltei. De aceea, pe lîngă numeroasele concursuri de schi,săniuţe, construcţii din zăpadă şi alte acţiuni prevăzute pentru vacanţa de iarnă, în judeţul Neamţ s-a hoALEXANDRU MUŞAT, din clasa a V-a, Şcoala generală nr. 42, comuna Voluntari, municipiul Bucureşti, deţinător al premiului I , medalia de aur la cea de a V-a ediţie a concursului Minitehnicus, ne-a declarat următoarele: Anul acesta am participat la concursul Minitehnicus, la secţia machete, cu miniatura «Casei Scînteii», construită din 48 000 de beţe de chibrituri, pentru care am şi fost premiat. La următoarea ediţie vreau să particip cu o construcţie la fel de grandioasă: «Hotelul Intercontinental». Probabil că voi folosi un număr tot atît de mare de bete de chibrituri. Deci, pe lingă distracţiile vacanţei, pentru că am de gînd să mă şi joc, voi începe construcţia mea. Totul e pregătit, urmează doar să fac o schiţă a marelui hotel, schiţă după care mă voi orienta. tărît ca cei mai harnici dintre aceşti pionieri să fie răsplătiţi. Astfel, 3 000 de pionieri de la sate vor vizita în această vacanţă, Capitala ţării, vor vedea muzee, monumente, unităţi industriale. Pe lîngă aceasta mai este prevăzută încă o excursie pe Valea Prahovei, cu un popas l muzeul Doftana. De peste tot, pionierii vor aduna cu bucurie numeroase impresii şi imagini fotografice despre noul chip al patriei făurit în anii Republicii. 3 000 de pionieri în excursie prin ţară Stop-cadru. Filmul vacanţei începe? la 05