Cuvîntul Liber, ianuarie-martie 1990 (Anul 2, nr. 1-67)
1990-01-28 / nr. 22
CUVÎNTUL LIBER COTIDIAN DEMOCRATIC MUREȘEAN * Cuvântarea domnului Ion Iliescu la Radioteleviziunea Română Liberă Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, domnul Ion Iliescu, a rostit, joi seara, la Radioteleviziunea Română Liberă, următoarea cuvîntare: Stimaţi compatrioţi, La ultima sa reuniune, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a adoptat decizia privind participarea Frontului la viitoarele alegeri. Au fost prezentate pe larg şi la televiziune şi în presă raţiunile acestei decizii. Ecourile sunt în cea mai mare parte pozitive, cei mai mulţi salutînd înlăturarea echivocului care plana în această chestiune, mai ales ca urmare a presiunii unor cercuri interesate în neparticiparea frontului în alegeri, care au şi alimentat numeroase confuzii şi inexactităţi. Intîi, trebuie să facem o precizare. Niciodată, conducerea Frontului Salvării Naţionale nu a afirmat că nu va participa la alegeri. Am întirziat să dezbatem în consiliu această problemă, întrucît nu problemele campaniei electorale ne-au preocupat in toată această perioadă, ci probleme mult mai presante ale vieţii noastre economice şi sociale. Insă, ar fi fost absurd aşa cum au subliniat numeroşi cetăţeni, ca Frontul, motor al stabilizării şi refacerii naţionale, să absenteze de la alegeri. In nici o clipă, Frontul Salvării Naţionale nu a sugerat şi, cu atât mai puţin, nu a acţionat în direcţia sufocării altor formaţiuni politice, a eliminării lor din arena poltică. Dimpotrivă, apariţia partidelor este rezultatul unui proces de democratizare la care frontul a subscris. Ne-a surprins, cu atât mai mult, modul în care comunicatul publicat, în numele partidelor Naţional Ţărănesc, Naţional Liberal Social-Democrat pune în discuţie de o manieră violentă şi agresivă decizia Consiliului Frontului Salvării Naţionale de a participa la alegeri. I se reproşează, acum, consiliului că a hotărît aceasta cu de la sine putere, fără a se consulta cu exponenţii opiniei publice. Este un mod cel puţin straniu de a pune problema. Orice grupare politică are dreptul să decidă de sine stătător asupra participării sale la alegeri. Insă, frontului i se contestă de către semnatari acest drept. De unde pînă unde această discriminare? Ce are aceasta comun cu spiritul democratic al viitoarelor alegeri? Un argument al autorilor este că, fiind la putere, Frontul dispune de avantaje faţă de celelalte formaţiuni politice. Este oare acesta un argument raţional? Care partid sau grupare politică aflată la putere se rezumă doar să organizeze alegeri, renunţînd să participe la ele? Au avut sus-amintitele partide în istoria lor o asemenea experienţă? Sau există undeva în lume un astfel de precedent? întrebarea firească ar trebui să fie alta. Cum de se poate pune în discuţie dreptul Frontului de a se prezenta la alegeri, singura forţă reală, născută în focul Revoluţiei, în ziua de 22 decembrie 1989, care şi-a asumat întreaga răspundere de a se situa în frintea mişcării revoluţionare, de a conduce, în strinsă colaborare cu armata, lupta pentru înfrîngerea detaşamentelor speciale ale securităţii şi ale teroriştilor şi, apoi, riscul de a conduce destinele ţării, într-o perioadă de criză profundă? Pentru că este un veritabil risc politic sarcina pe care şi-a asumat-o Frontul în aceste zile. Nu este vorba de a ne atribui merite, dar Consiliul Frontului şi guvernul au depus eforturi uriaşe în această lună, în condiţii deosebit de grele, rezolvînd, în acelaşi timp, probleme vitale ale societăţii noastre, ale oamenilor. Pentru prima oară în istoria României, miniştrii care răspund de diferite domenii au venit în faţa camerelor de luat veden pentru a informa cinstit şi deschis poporul asupra situaţiei reale. Situaţia rămîne, în continuare, încordată şi grea. Obiectivele platformei-program a Frontului privind salvarea naţională, care au întrunit adeziunea largă a poporului, nu se epuizează in următoarele luni, odată cu alegerile. Cum ar putea Frontul, care s-a angajat în faţa ţării să înfăptuiască platforma-program, să promoveze o veritabilă democraţie în viaţa ţării, să abdice deodată de la răspunderile asumate? Nu ar însemna retragerea sa un nou vid în viaţa politică a ţării? Chemarea partidelor istorice, ca şi unele opinii similare in unele articole apărute în presă de a răsturna sau destabiliza Frontul, reprezintă un mare pericol pentru soarta ţării. Aşa cum este el, cu slăbiciunile şi lipsurile sale, Frontul Salvării Naţionale este singura structură, încă foarte fragilă, care duce greul pe umerii săi. Prăbuşirea acestui edificiu înseamnă împingerea ţării în haos. Partidele politice nu pot fi absolvite de răspunderea ce le revine pentru stabilitatea ţării în această perioadă de tranziţie. Facem apel la ele să treacă peste pasiunile politice şi ambiţiile electorale şi să colaboreze loial la consolidarea stabilităţii ţării, condiţie necesară inclusiv pentru asigurarea unor alegeri libere, civilizate. . Noi nu am abdicat şi nu abdicăm de la platforma-program de a promova pluralismul politic. Frontul s-a arătat deschis şi receptiv la cererea expresă a partidelor. Am amînat data alegerilor Proiectul Legii electorale, elaborat de un grup de jurişti, specialişti în drept constituţional, a fost difuzat şi partidelor politice Doi jurişti din partea Partidului Naţional Ţărănesc au colaborat cu Comisia legislativă încă din perioada de elaborare. Sîmbătă, urmează să aibă loc o întîlnire comună pentru a colecta observaţiile tuturor, urmînd ca, apoi, ele să fie date publicităţii şi supuse dezbaterii publice. Am oferit posibilitatea colaborării concrete cu Consiliul Frontului. Cîteva partide s-au arătat interesate să intre în componența Consiliului. Domnul Nicu Stăncescu, din partea Partidului Unităţii Democratice conduce, ca membru al Consiliului, Comisia naţională pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor celor care au fost victimele dictaturii. In guvern a fost inclus un ministru din partea Partidului Naţional Liberal, domnul Mihnea Mancelin, ministrul muncii, două personalităţi independente — domnul Mihail Şora la învăţămînt şi domnul Stoicescu Nicolae la culte, un consilier al primului ministru, domnul Grigorescu Nicolae, este, de asemenea, reprezentantul Partidului Naţional Liberal. Am lăsat porţile deschise pentru lărgirea unei astfel de colaborări şi angajarea altor partide în gestiunea ţării pe această perioadă. Se afirmă că la alegeri nu pot participa decât partide politice. Dacă frontul vrea să participe, se spune, ar trebui să se transforme în partid politic şi să-şi declare, deci, coloratura. Am arătat că aceasta e o prejudecată şi e o confuzie întreţinută artificial, lipsa unei structuri rigide de partid şi existența unei plat(Continuare in pag. a 2-a) In pag. a 3-a: ■ PUNCT ŞI CONTRAPUNCT: — Flori pentru mirii Revoluţiei — „Mult e dulce şi frumoasă../7 Cale libera gîndirii tehnico-ştiinţifice In această perioadă de mari prefaceri democratice şi de restructurare economică, industria judeţului nostru, ca de altfel a întregii ţări, se confruntă cu două obiective majore deosebite. Primul şi cel mai urgent este, fără îndoială, reluarea producţiei la cei mai înalţi parametri, avîndu-se în vedere că numai pe această cale se poate asigura bunul mers al vieţii, aprovizionarea populaţiei cu alimente şi alte produse de larg consum, cooperarea atît de necesară între întreprinderi şi, un lucru de asemenea foarte important, susţinerea exportului cu produse industriale. Al doilea obiectiv caretrebuie să recunoaştem a fost mult neglijat pînă acum, dar de importanţă vitală pentru viitorul nostru este restructurarea din mers a fabricaţiei, prin asimilarea cu putere a tehnologiilor şi a produselor competitive şi de un înalt nivel tehnic şi calitativ. Este o realitate vie faptul că la noi s-a vorbit foarte mult, de sus şi pînă jos, de necesitatea introducerii pe scară largă a celor mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice. S-a afirmat chiar că noi ne dezvoltăm economia prioritar pe această bază. S-a vorbit mult, dar s-a făcut destul de puţin, pentru că în ciuda marilor investiţii realizate, a ratei înalte a acumulărilor, dar a eficienţei scăzute (cea mai mare din Europa: 36,3 la sută din totalul venitului naţional în cincinalul 1976—1980), industria grosieră, mare consumatoare de materii prime şi de energie, ocupă un loc central în structura ramurilor sale. Şi, pentru a nu răspune doar la afirmaţii teoretice, arătăm că în 1978 (este ultima cifră oficială de care dispunem) România avea cel mai mic consum energetic pe cap de locuitor, dar cel mai mare din Europa pe unitatea de produs naţional brut. De altfel, această stare de lucruri a fost simţită de fiecare dintre noi. Dacă pînă acum am trecut pe lîngă revoluţia tehnico-ştiinţifică, neglijînd-o în parte, (cu ce preţ!), de acum încolo va trebui să ne implicăm cu întreaga pricepere, folosind-o cu chibzuinţă, în interesul modernizării cu adevărat a structurilor noastre economice, pentru sporirea competitivităţii industriei. Marele nostru avantaj este că dispunem de un puternic detaşament de specialiști bine IOAN CISMAȘ (Continuare în pag. a 2-a) UR 13 TIRIUMURb5____ „Urmele noastre nu se vor şterge, c-am străbătut veşnicia pe jos“ Foto: HORATIO CHIŢAN Anul II Nr. 22 (30) Duminică 28 ianuarie 1990 4 pagini 50 de bani Se pun bazele producţiei viitoare Acum, cînd întreaga viaţă economico-socială se aşază pe baze noi, satele trec şi ele prin importante etape de reorganizare a muncii şi vieţii libere. La Cooperativa agricolă din Ungheni şi la nivelul fiecărei ferme au fost constituite noile structuri organizatorice şi de conducere democratice care să asigure desfăşurarea în bune condiţii a întregii activităţi. Acestea au în vedere acum, priintr-o muncă mai atentă din partea specialiştilor şi a îngrijitorilor, ca întregul program din zootehnie să decurgă normal, ca producţia de lapte să cunoască, pe cit posibil, o creştere continuă. Producţia nu a scăzut ca în alte ierni, în prezent livrîndu-se zilnic întreprinderii de industrializare aproape 1.800 de litri de lapte. Ţinînd seama de condiţiile existente aici producţia nu e mare, dar oricum e superioară anilor trecuţi. Continuă, de asemenea, transportul şi administrarea îngrăşămintelor naturale pe 35 ha de teren pe care s-au făcut în toamnă lucrări de îmbunătăţiri funciare cît şi efectuarea ogoarelor pe aceste suprafeţe. Desigur, activitatea din unitate e mult mai complexă avînd în vedere că primăvara nu e prea departe şi că declanşarea lucrărilor agricole se cere făcută la timp, ceea ce presupune efectuarea cu toată răspunderea a pregătirilor necesare în acest scop. Se are în vedere asigurarea seminţelor, erbicidelor, îngrăşămintelor, insectofurgicidelor, pregătirea mijloacelor mecanice etc. care să ducă efectiv, în noue condiţii de organizare şi desfăşurare a muncii, la creşterea producţiilor. Pentru zootehnie se urmăreşte îmbunătăţirea structurii bazai furajere prin „mnărirea suprafeţei destinate acesteia, cît şi prin creşterea ponderii leguminoaselor şi a producţiilor la hectar. Avind în vedere faptul că zootehnia trecea în timpul verii prin mari dificultăţi datorită lipsei păşunilor, începînd de anul trecut s-a reînfiinţat unele păşuni şi acţiunea va continua şi în acest an în adunarea generală din această saptămînă s-a discutat dezarondarea unităţii, unificată în 1987 cu CAP Cerghid şi Vidrasău, hotărîndu-se dezlipirea şi reînfiinţarea CAP Vidrasău, ceilalţi cooperatori din Ungheni, Moreşti, Şăuşa, Cerghid şi Cerghizel rămînînd să lucreze în continuare împreună. Pe parcursul mai multor zile s-a Inventariat forta de V ORZA (Continuare in pag. a 2 a) Domnul Attila Palfalvy a fost eliberat din funcţia de adjunct al ministrului învăţământului Avînd în vedere că domnul Attila Palfalvy nu a respectat hotărîrile Guvernului şi Ministerului Invăţămîntului, luînd decizii pe cont propriu de despărţire a învăţămîntului de limbă maghiară de cel de limbă română, într-un mod care a contribuit la declanşarea de tensiuni între populaţia maghiară şi populaţia română în unele localităţi din Transilvania, la propunerea Ministerului învăţămîntului şi a Comisiei pentru Ştiinţă şi Învăţămînt a Frontului Salvării Naționale, domnul Attila Palfalvy a fost eliberat din funcția de adjunct al ministrului învățămîntui.