Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1990 (Anul 2, nr. 195-258)

1990-10-02 / nr. 195

Ieri, in centrul universitar ■ Tirgu-I Mureş, la fel ca în celelalte centre ale ţârii, a avut loc deschiderea n­oului an uni­versitar 1990—1991. Acest eveniment are o încăr­cătură de semnificaţii cu totul aparte întrucît este primul an universitar pe care îl inau­gurăm după Revoluţia noas­tră din decembrie, şi cunoaşte mutaţii importante atit de or­din calitativ, cit şi cantitativ. Ele se regăsesc, aşa cum este firesc, şi in activitatea, inau­gurată ieri, a celor trei insti­tute de învăţămînt superior din Tîrgu-Mureş, mutaţii care vor conduce la o mai temeinică şi mai realistă pregătire a viito­rilor specialişti. Astfel, la In­stitutul de medicină şi farma­cie a fost reînfiinţată faculta­tea de farmacie, fapt ce a fă­cut ca alături de cei 250 de studenţi ai anului I de la fa­cultatea de medicină generală şi de 40 de la facultatea de stomatologie să intre cu emo­ţie pe poarta institutului şi cei 40 de studenţi ai acestei­ fa­cultăţi. Totodată, numărul ca­drelor didactice, a crescut sub­stanţial, prin ocuparea, pe ba­ză de concurs, a 76 de pos­turi, a crescut numărul cadre­lor didactice conducători de doctorat, al celor care au pro­movat examenele de doctorat, forme de pregătire şi de per­fecţionare care după cum se ştie, n-au mai fost organizate în ultimii ani de dictatură. Schimbări esenţiale sînt şi la Institutul de învăţămînt supe­rior, care, începînd cu acest an universitar, va pregăti ingineri în specialităţile: tehnologia construcţiilor de maşini, uti­laj tehnologic textil şi pielă­rie, automatizări, energetică in­dustrială. Cit priveşte Acade­mia de artă teatrală, noutăţile vizează pe lîngă creşterea nu­mărului de studenţi pe an de studiu de la 3—4 din anii pre­cedenţi la 12, atît la secţia ro­mână, cit şi la secţia maghiară, înfiinţarea unei noi secţii, a­­nume a celei de regie teatru, aspect foarte important pen­tru creşterea calităţii artistice în teatrele din Transilvania şi nu numai de aici. Deschiderea noului an uni­versitar s-a desfăşurat in toa­te cele trei institute de învă­ţămînt superior cu emoţia fi­rească oricărui început de muncă, dar simplu, fără sce­narii prestabilite, prin rostirea unor calde şi simţite urări de bun venit adresate în special studenţilor din anul I de cei trei rectori: domnii conf. dr. Ioan Pascu, la Institutul de medicină şi farmacie, conf. dr. Vasile Boloş, la Institutul de învăţămînt superior, unde a­­poi a avut loc un curs inau­gural cu participarea tuturor studenţilor, şi prof. univ. Călin Florian, la Academia de artă teatrală. Cu bucurie şi emoţie au pă­şit in noul an universitar şi cei 12 studenţi în medicină, ve­niţi din Republica Moldova, cărora li s-a rezervat o fru­moasă primire sîmbătă, 29 septembrie, în gara Tîrgu-Mu­­reş, unde au fost aşteptaţi şi îmbrăţişaţi de­­ rectorul insti­tutului, de domnii prof. dr. Gheorghe Simu, decanul fa­cultăţii de medicină generală şi conf. dr. Silviu Olaru, directorul Spitalului clinic ju­deţean. Iată numele lor: Ma­­riniuc Lelia, Boghian Dorina, Turcova Tania, Berlinscaia E­­lena, Rotaru Viorica, Surucea­­nu Vitalie, Roşea Anatol, Gheb­ean Vitalie, Filat Emil, Ciobanu Igor, Vasilas Svetlana, Vasilei Timur. Să le urăm şi noi un căldu­ros bun venit printre fraţii şi colegă lor, precum şi succes deplin în noul an universitar, lor şi tuturor studenţilor din centrul universitar Tîrgu-Mu­reş. ION CIURDARU Succes deplin în noul an Anul II. Nr. 195 (203) Redactor-sef 4 pagini, Marți, 2 octombrie 1990 LAZAR LADARIU 1 leu cotidian­uI INDEPENDENT în discuţie: Proiectul fondului funciar dae vorbă cu domnul ing. EMIL MARIAN, preşedintele Cooperaţiei agricole judeţene Mureş. — Lumea satului, şi nu nu­mai ea, aşteaptă cu interes şi nerăbdare Legea fondului fun­ciar care să reglementeze drep­tul şi formele de proprietate, dobîndirea, circulaţia şi folo­sirea fondului funciar.­ ­ Aşa este. Se confirmă însă ca elaborarea unei asem­nea legi ,nu e un lucru simplu, ea tre­buie să întrunească adeziunea în­tregii ţărănimi, să apere intere­sele naţiunii române in ansam­blu. Fondul funciar constituie bu- In pag. a 2-a: SPORT­ ­ul fundamental al întregii na­ţiuni, baza existenţii şi creşterii bunăstării populaţiei, a indepen­denţei naţionale. La această oră, aşa cum ştiţi, avem în faţă doar un proiect al legii aşteptate. A­­cesta trebuie cunoscut, analizat şi dezbătut de către toţi cei intere­saţi. Consider că ţăranii şi spe­cialiştii din agricultură au datoria să-şi exprime răspicat voinţa fi­indcă această lege, aşa cum este concepută, raţională şi corectă în multe din prevederile sale, com­portă încă multe îmbunătăţiri. — Ajutaţi-ne, domnule Emil Marian, să informăm cititorii, pe cît putem, asupra prevede­rilor cuprinse în proiect. Vă propun să trecem peste capi­tolul introductiv şi să stăruim astăzi asupra aceluia care se ocupă de formele de proprieta­te şi de exploatare a pămîntu­­lui. — Dreptul şi formele de pro­prietate, dobîndirea, circulația și folosirea fondului funciar se vor reglementa potrivit acestei legi, pornind de la situația existentă la 1 ianuarie 1990, înregistrată în cadastrul funciar general, corec­­ tat cu înstrăinările legal efectua­te. Formele de proprietate ar urma să fie următoarele: proprietatea particulară-privată, în care intră şi terenurile din cooperativele a­­gricole, aduse de cooperatori la înscriere, şi proprietatea de stat, inclusiv domeniile publice. In pri­vinţa formelor de administrare și­­ exploatare agricolă a pămîntului, se prevăd forma particu­lară-pri­­vată, in proprietatea persoanelor fizice și juridice; particulară-pri­vată organizată în asociere, cu păstrarea dreptului de proprieta­te a membrilor acesteia; de stat reprezentată prin unităţi şi fer­me agricole; mixtă, reprezentată prin diferite forme de asociere între cele de mai sus. Proprietatea particulară­ privată asupra fondului funciar din intra­vilan şi extravilan urmează să fie formată din proprietăţile ţărani­lor cu gospodărie individuală ca­re deţin, cu orice titlu, terenuri evidenţiate în registrul agricol şi cadastru funciar, proprietatea particulară­ privată a ţăranilor co­operatori urmează să fie formată din suprafeţele din intravilan şi extravilan înscrise în cooperati­vele agricole. Tot în această ca­tegorie intră şi cele ale persoa­nelor juridice, fundaţiilor, socie­tăţilor etc., altele decit cele de stat, care posedă terenuri înscri­se în cadastrul funciar. (Va urma) M. Beldeanu Foto: CONSTANTIN MIHU W .cjf Centenar Vasile Alecsandri Inspectoratul judeţean pentru cultură, în colaborare cu In­spectoratul şcolar judeţean şi Institutul de teatru a organizat, sîmbătă, 29 septembrie, în sala „Studio“ a Institutului de teatru, o suită de manifestări prilejuite de centenarul morţii poetului Vasile Alecsandri, în cadrul simpozionului ştiinţific omagial au ţinut prelegeri: conf. univ. dr. Ion Şetib­an (Cluj-Napoca): „Alecsandri şi mi­turile fundamentale româneşti“; conf. univ. dr. Tereza Chereji (Tîrgu-Mureş): „Teatrul lui Alecsandri pe scenele maghiare“; conf. univ. dr. Serafim Duicu (Tîrgu-Mureş): „Motive cara­­giateene în comediile lui Alecsandri“; prof. Timotei A. Enă­­chescu (Tîrgu-Mureş): „Probleme de limbă şi stil în publicis­tica lui Vasile Alecsandri"; prof. Dimitrie Poptămaş (Tirgu- Mureş): „Marginalii la o scrisoare autografă Vasile Alecsandri“; prof. Mihail Art. Mircea (Tîrgu-Mureş): ,,Un exemplar din patrimoniul Bibliotecii Judeţene Mureş al volumului Doine şi Lăcrămioare, ediţia princeps“; prof. dr. Vasile Dobrescu (Tîr­gu-Mureş): „Omul politic şi diplomatul Vasile Alecsandri". Cu aceeaşi ocazie a avut loc şezătoarea literar-artistică „Veşnic tînărul Alecsandri", cuprinzînd pagini din creaţia poe­tică şi dramatică a Bardului de la Mirceşti, interpretate de: Gavril Pinte, actor, lector universitar la Institutul de teatru din Tîrgu-Mureş, Dana Diaconescu, studentă anul I la Insti­tutul de teatru din Tîrgu-Mureş, Adrian Trif, student anul I la Institutul de teatru Tirgu-Mureş, Radu Pînzaru, student anul I la Institutul de teatru Tîrgu-Mureş, Adrian Brînduş, actor­­mîinitor la Teatrul de păpuşi din Tîrgu-Mureş, comperatul: Nicoleta Sălcudeanu; ilustraţia muzicală: Georgeta Buda; la pian­: Mircea Maier; coordonator artistic: Gavril Pinte. In foaierul sălii „Studio“ a fost prezentată expoziţia de cărţi: „Ediţii Alecsandri din patrimoniul Bibliotecii judeţene Mureş, expoziţie realizată de bibliotecarele: Ana Cosma, Ma­riana Ciu­rea şi Gabriela Frum. Manifestări cultural-artistice prilejuite de centenarul Ale­csandri au avut loc şi în alte localităţi ale judeţului. SĂPTÂMÎNA SIGURANŢEI RUTIERE 4 *9 Sub egida Comisiei Economice pen­tru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în perioada 1—7 octombrie 1990, în toate ţările din Europa şi din America de Nord se desfăşoară „Săp­­tămîna siguranţei rutiere“. în acest scop, întregul evantai al ac­tivităţilor de prevenire a accidentelor de circulaţie şi de educaţie rutieră se derulează, cu deosebită intensitate, sub generoasa deviză „SIGURANŢA RUTIERA ÎNSEAMNĂ VIAŢĂ!“.­­ Tot în cursul acestei săptămîni, e­­chipajele agenţilor de circulaţie din judeţul nostru declanşează o largă campanie permanentă de prevenire a abaterilor de la conduita rutieră. Nu­­­meroase sunt echipajele care urmăresc, cu prioritate, pasionaţii vitezei excesi­ve, consumatorii băuturilor alcoolice, pe indisciplinaţii care efectuează de­păşiri neregulamentare, pe cei care nu ţin cont de oboseală şi se încumetă să piloteze mai departe mijloacele de transport, precum şi pe nesocotiţii pietoni care se expun gravelor peri­cole stradale. Fie ca întreaga lor acţiune de de­pistare a vinovaţilor de pe arterele de circulaţie din judeţul nostru să se do­vedească a fi în zadar! N-aş fi crezut... Mă numesc Bratu Nicolae, sínt din comuna Tifeşti, jude­ţul Vrancea. Sínt inginer hor­ticultor, avind funcţia de di­rector al Asociaţiei viticole Ti­­feşti. In ziua de 27 septembrie a.c., veneam, împreună cu soţia şi cele două fetiţe, spre Tîr­gu-Mureş, cu autoturismul per­sonal I-VII-5.370. In jurul orei 13:30, am in­trat în Tîrgu-Secuiesc şi, în centrul oraşului, am oprit în faţa unui grup de tineri, am coborît geamul de la maşină şi am întrebat pe unde o pot lua spre Braşov. Atunci, un tî­­năr înalt şi blond, în vîrstă de aproximativ 30 de ani, s-a apropiat de mașină, a băgat mina prin geamul deschis și mi-a dat un pumn în plină (Continuare In pag a S-a)

Next