Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1990 (Anul 2, nr. 195-258)
1990-10-02 / nr. 195
Ieri, in centrul universitar ■ Tirgu-I Mureş, la fel ca în celelalte centre ale ţârii, a avut loc deschiderea noului an universitar 1990—1991. Acest eveniment are o încărcătură de semnificaţii cu totul aparte întrucît este primul an universitar pe care îl inaugurăm după Revoluţia noastră din decembrie, şi cunoaşte mutaţii importante atit de ordin calitativ, cit şi cantitativ. Ele se regăsesc, aşa cum este firesc, şi in activitatea, inaugurată ieri, a celor trei institute de învăţămînt superior din Tîrgu-Mureş, mutaţii care vor conduce la o mai temeinică şi mai realistă pregătire a viitorilor specialişti. Astfel, la Institutul de medicină şi farmacie a fost reînfiinţată facultatea de farmacie, fapt ce a făcut ca alături de cei 250 de studenţi ai anului I de la facultatea de medicină generală şi de 40 de la facultatea de stomatologie să intre cu emoţie pe poarta institutului şi cei 40 de studenţi ai acestei facultăţi. Totodată, numărul cadrelor didactice, a crescut substanţial, prin ocuparea, pe bază de concurs, a 76 de posturi, a crescut numărul cadrelor didactice conducători de doctorat, al celor care au promovat examenele de doctorat, forme de pregătire şi de perfecţionare care după cum se ştie, n-au mai fost organizate în ultimii ani de dictatură. Schimbări esenţiale sînt şi la Institutul de învăţămînt superior, care, începînd cu acest an universitar, va pregăti ingineri în specialităţile: tehnologia construcţiilor de maşini, utilaj tehnologic textil şi pielărie, automatizări, energetică industrială. Cit priveşte Academia de artă teatrală, noutăţile vizează pe lîngă creşterea numărului de studenţi pe an de studiu de la 3—4 din anii precedenţi la 12, atît la secţia română, cit şi la secţia maghiară, înfiinţarea unei noi secţii, anume a celei de regie teatru, aspect foarte important pentru creşterea calităţii artistice în teatrele din Transilvania şi nu numai de aici. Deschiderea noului an universitar s-a desfăşurat in toate cele trei institute de învăţămînt superior cu emoţia firească oricărui început de muncă, dar simplu, fără scenarii prestabilite, prin rostirea unor calde şi simţite urări de bun venit adresate în special studenţilor din anul I de cei trei rectori: domnii conf. dr. Ioan Pascu, la Institutul de medicină şi farmacie, conf. dr. Vasile Boloş, la Institutul de învăţămînt superior, unde apoi a avut loc un curs inaugural cu participarea tuturor studenţilor, şi prof. univ. Călin Florian, la Academia de artă teatrală. Cu bucurie şi emoţie au păşit in noul an universitar şi cei 12 studenţi în medicină, veniţi din Republica Moldova, cărora li s-a rezervat o frumoasă primire sîmbătă, 29 septembrie, în gara Tîrgu-Mureş, unde au fost aşteptaţi şi îmbrăţişaţi de rectorul institutului, de domnii prof. dr. Gheorghe Simu, decanul facultăţii de medicină generală şi conf. dr. Silviu Olaru, directorul Spitalului clinic judeţean. Iată numele lor: Mariniuc Lelia, Boghian Dorina, Turcova Tania, Berlinscaia Elena, Rotaru Viorica, Suruceanu Vitalie, Roşea Anatol, Ghebean Vitalie, Filat Emil, Ciobanu Igor, Vasilas Svetlana, Vasilei Timur. Să le urăm şi noi un călduros bun venit printre fraţii şi colegă lor, precum şi succes deplin în noul an universitar, lor şi tuturor studenţilor din centrul universitar Tîrgu-Mureş. ION CIURDARU Succes deplin în noul an Anul II. Nr. 195 (203) Redactor-sef 4 pagini, Marți, 2 octombrie 1990 LAZAR LADARIU 1 leu cotidianuI INDEPENDENT în discuţie: Proiectul fondului funciar dae vorbă cu domnul ing. EMIL MARIAN, preşedintele Cooperaţiei agricole judeţene Mureş. — Lumea satului, şi nu numai ea, aşteaptă cu interes şi nerăbdare Legea fondului funciar care să reglementeze dreptul şi formele de proprietate, dobîndirea, circulaţia şi folosirea fondului funciar. Aşa este. Se confirmă însă ca elaborarea unei asemnea legi ,nu e un lucru simplu, ea trebuie să întrunească adeziunea întregii ţărănimi, să apere interesele naţiunii române in ansamblu. Fondul funciar constituie bu- In pag. a 2-a: SPORT ul fundamental al întregii naţiuni, baza existenţii şi creşterii bunăstării populaţiei, a independenţei naţionale. La această oră, aşa cum ştiţi, avem în faţă doar un proiect al legii aşteptate. Acesta trebuie cunoscut, analizat şi dezbătut de către toţi cei interesaţi. Consider că ţăranii şi specialiştii din agricultură au datoria să-şi exprime răspicat voinţa fiindcă această lege, aşa cum este concepută, raţională şi corectă în multe din prevederile sale, comportă încă multe îmbunătăţiri. — Ajutaţi-ne, domnule Emil Marian, să informăm cititorii, pe cît putem, asupra prevederilor cuprinse în proiect. Vă propun să trecem peste capitolul introductiv şi să stăruim astăzi asupra aceluia care se ocupă de formele de proprietate şi de exploatare a pămîntului. — Dreptul şi formele de proprietate, dobîndirea, circulația și folosirea fondului funciar se vor reglementa potrivit acestei legi, pornind de la situația existentă la 1 ianuarie 1990, înregistrată în cadastrul funciar general, corec tat cu înstrăinările legal efectuate. Formele de proprietate ar urma să fie următoarele: proprietatea particulară-privată, în care intră şi terenurile din cooperativele agricole, aduse de cooperatori la înscriere, şi proprietatea de stat, inclusiv domeniile publice. In privinţa formelor de administrare și exploatare agricolă a pămîntului, se prevăd forma particulară-privată, in proprietatea persoanelor fizice și juridice; particulară-privată organizată în asociere, cu păstrarea dreptului de proprietate a membrilor acesteia; de stat reprezentată prin unităţi şi ferme agricole; mixtă, reprezentată prin diferite forme de asociere între cele de mai sus. Proprietatea particulară privată asupra fondului funciar din intravilan şi extravilan urmează să fie formată din proprietăţile ţăranilor cu gospodărie individuală care deţin, cu orice titlu, terenuri evidenţiate în registrul agricol şi cadastru funciar, proprietatea particulară privată a ţăranilor cooperatori urmează să fie formată din suprafeţele din intravilan şi extravilan înscrise în cooperativele agricole. Tot în această categorie intră şi cele ale persoanelor juridice, fundaţiilor, societăţilor etc., altele decit cele de stat, care posedă terenuri înscrise în cadastrul funciar. (Va urma) M. Beldeanu Foto: CONSTANTIN MIHU W .cjf Centenar Vasile Alecsandri Inspectoratul judeţean pentru cultură, în colaborare cu Inspectoratul şcolar judeţean şi Institutul de teatru a organizat, sîmbătă, 29 septembrie, în sala „Studio“ a Institutului de teatru, o suită de manifestări prilejuite de centenarul morţii poetului Vasile Alecsandri, în cadrul simpozionului ştiinţific omagial au ţinut prelegeri: conf. univ. dr. Ion Şetiban (Cluj-Napoca): „Alecsandri şi miturile fundamentale româneşti“; conf. univ. dr. Tereza Chereji (Tîrgu-Mureş): „Teatrul lui Alecsandri pe scenele maghiare“; conf. univ. dr. Serafim Duicu (Tîrgu-Mureş): „Motive caragiateene în comediile lui Alecsandri“; prof. Timotei A. Enăchescu (Tîrgu-Mureş): „Probleme de limbă şi stil în publicistica lui Vasile Alecsandri"; prof. Dimitrie Poptămaş (Tirgu- Mureş): „Marginalii la o scrisoare autografă Vasile Alecsandri“; prof. Mihail Art. Mircea (Tîrgu-Mureş): ,,Un exemplar din patrimoniul Bibliotecii Judeţene Mureş al volumului Doine şi Lăcrămioare, ediţia princeps“; prof. dr. Vasile Dobrescu (Tîrgu-Mureş): „Omul politic şi diplomatul Vasile Alecsandri". Cu aceeaşi ocazie a avut loc şezătoarea literar-artistică „Veşnic tînărul Alecsandri", cuprinzînd pagini din creaţia poetică şi dramatică a Bardului de la Mirceşti, interpretate de: Gavril Pinte, actor, lector universitar la Institutul de teatru din Tîrgu-Mureş, Dana Diaconescu, studentă anul I la Institutul de teatru din Tîrgu-Mureş, Adrian Trif, student anul I la Institutul de teatru Tirgu-Mureş, Radu Pînzaru, student anul I la Institutul de teatru Tîrgu-Mureş, Adrian Brînduş, actormîinitor la Teatrul de păpuşi din Tîrgu-Mureş, comperatul: Nicoleta Sălcudeanu; ilustraţia muzicală: Georgeta Buda; la pian: Mircea Maier; coordonator artistic: Gavril Pinte. In foaierul sălii „Studio“ a fost prezentată expoziţia de cărţi: „Ediţii Alecsandri din patrimoniul Bibliotecii judeţene Mureş, expoziţie realizată de bibliotecarele: Ana Cosma, Mariana Ciurea şi Gabriela Frum. Manifestări cultural-artistice prilejuite de centenarul Alecsandri au avut loc şi în alte localităţi ale judeţului. SĂPTÂMÎNA SIGURANŢEI RUTIERE 4 *9 Sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în perioada 1—7 octombrie 1990, în toate ţările din Europa şi din America de Nord se desfăşoară „Săptămîna siguranţei rutiere“. în acest scop, întregul evantai al activităţilor de prevenire a accidentelor de circulaţie şi de educaţie rutieră se derulează, cu deosebită intensitate, sub generoasa deviză „SIGURANŢA RUTIERA ÎNSEAMNĂ VIAŢĂ!“. Tot în cursul acestei săptămîni, echipajele agenţilor de circulaţie din judeţul nostru declanşează o largă campanie permanentă de prevenire a abaterilor de la conduita rutieră. Numeroase sunt echipajele care urmăresc, cu prioritate, pasionaţii vitezei excesive, consumatorii băuturilor alcoolice, pe indisciplinaţii care efectuează depăşiri neregulamentare, pe cei care nu ţin cont de oboseală şi se încumetă să piloteze mai departe mijloacele de transport, precum şi pe nesocotiţii pietoni care se expun gravelor pericole stradale. Fie ca întreaga lor acţiune de depistare a vinovaţilor de pe arterele de circulaţie din judeţul nostru să se dovedească a fi în zadar! N-aş fi crezut... Mă numesc Bratu Nicolae, sínt din comuna Tifeşti, judeţul Vrancea. Sínt inginer horticultor, avind funcţia de director al Asociaţiei viticole Tifeşti. In ziua de 27 septembrie a.c., veneam, împreună cu soţia şi cele două fetiţe, spre Tîrgu-Mureş, cu autoturismul personal I-VII-5.370. In jurul orei 13:30, am intrat în Tîrgu-Secuiesc şi, în centrul oraşului, am oprit în faţa unui grup de tineri, am coborît geamul de la maşină şi am întrebat pe unde o pot lua spre Braşov. Atunci, un tînăr înalt şi blond, în vîrstă de aproximativ 30 de ani, s-a apropiat de mașină, a băgat mina prin geamul deschis și mi-a dat un pumn în plină (Continuare In pag a S-a)