Cuvîntul Liber, aprilie-iunie 1991 (Anul 3, nr. 64-127)

1991-04-02 / nr. 64

„Aşa-mi vine citeodata . . Hotarit lucru, ceea ce Televiziunea ne-a prezentat în după-amiaza zilei de sîmbătă, 30 martie, numai o călătorie nostalgică nu poate fi considerată! De ce? Pentru că, într-o probă decisivă a timpului înglobînd­­și gindul dinlâuntrul ‘gîndului, la Gyula, în Ungaria, se adeverea câ, în ciuda acelui suflet al pămîntului care cheamă spre izvoarele neamului, în realitatea conştiinţei de sine a românilor de acolo o putere aucto­­rială încearcă să se substituie istoriei, conducind spre alterarea fiinţei, tocmai în sfera spiritului modern. Un adevăr existenţial, decurgînd din cuvintele dom­nilor profesori Alexandru Kozma (cu K!) şi Pătruşan, ale preotului Petru Puşcaş, reieşea cum nu se putea mai clar: intr-o devenire continuă, incluzînd şi acea simbioză aşteptată între universul interior şi cel ex­terior, măsurile in favoarea unei minorităţi româneşti amintesc de soarta efemeridelor. O raportare la ce se vede din exterior conduce la o stare de lucruri ge­nerată de o îndelungată contestare a realităţii: un liceu, purtând numele lui Bălcescu, cu cadre didac­tice aşa şi aşa, 20 de minute la televiziune, 30 la radio (dacă le împărţim la durata unei luni se vede clar cam cit timp revine pe zi sau pe săptămînă!). CÎNTEC TRIST singura catedră de limba şi literatura română, exis­tentă la Szegedin, are cîteva zeci de locuri, din care doar şase studenţi sînt români din Ungaria, posibili­tatea formării unui partid al lor, pe criterii etnice, este exclusă într-un „stat naţional uni­tar“ ... O spune chiar preşedintele Asociaţiei Româ­nilor din Ungaria, înlocuitoarea fostei Uniuni Demo­cratice a acestora. Forţa cuvîntului răspîndită prin „Foaia noastră“ — cu cîţiva ani în urmă mai mult de jumătate din abonaţi erau români —, la care asu­dă să pună piedici chiar personalităţi de pe la noi, introducînd obligativitatea achitării abonamentului In valută, este încă una din dovezile încercărilor de a înceta o existenţă în spirit, în care valoarea umană este supusă iarăşi dăscălelilor de sus şi falsei inocenţe. Or, domnul ministru Andrei Pleşu, ca eminent om de cultură, ar trebui să ştie că drumul acesta nu poate duce decit la o veştejiră a sentimentelor. Dar, simpli­­ficînd e mai uşor! Gu gindul curat la toţi românii din Republica Moldova, chiar şi la cei ajunşi prin Sahalin şi Vorkuta, din Iugoslavia şi Ucraina, din Un­garia şi Grecia (supărătoare sfidarea ignorantă a ace­lui funcţionar al ambasadei elene!), împrăştiaţi prin lume cu soroc de viaţă şi de moarte, creînd un fel de Golgotă fiecare, într-o necesară privire pe deasupra săbiilor zic şi eu ca şi domnul ambasador la Buda­pesta, Simion Pop: „Românaşii noştri să se zidească pe ei înşişi!“. Comparînd drepturile, dar şi îndatori­rile unor minorităţi de la noi, cu cele ale românilor răspîndiţi în cele patru zări, concluzia e cit se poate de limpede. O exprima pe ecran chiar un român din Gyula: „Dacă o minoritate este uitată de tot, vinovată e majoritatea!“ Vă mai amintiţi de acea secvenţă finală, de tînărul care învăţase un vechi cîntec de jale din Ardeal, în care ghiceai şi vuietul şi neliniştea mării: „Aşa-mi vine cîteodată / Să dau eu cuţitu-n piatră, / Din pia­tră să iasă foc / Că nu am avut noroc...“. V-a părut vreodată mai trist? Parcă niciodată n-a răzbătut din cîntec atîta durere şi suferinţă. Ca un ecou îndepăr­­tîndu-se, căutind alinare. l azAr lAdariu Anul III- Nr. 64 (330) Marți, 1 aprilie 1991 Redactor-sef LAZAR LADARIU 4 pagini 2 lei Poziţia PUNR în problema salarizării personalului din învăţămînt la data de 2­­ martie 1991 Fe­deraţia Sindicatelor Libere din învăţămînt a adresat un apel Parlamentului, preşedinţiei Ro­mâniei, Guvernului, ministerelor direct implicate în elaborarea de­ciziei de stabilire a salariilor personalului didactic, Ministeru­lui InvăţămînU­ui şi Ştiinţei, Ministerului Muncii­ şi Protecţiei Sociale, Ministerului Finanţelor. La aceeaşi dată, Consiliul Na­ţional al Federaţiei Sindicatelor Libere din învăţămînt a hotă­­rît ca, în cazul în care revendi­cările salariale nu vor fi solu­­ tionate favorabil până la 31 m­ar­­tie 1991, să efectueze formalităţile procedurale legale în vederea declanşării­­unei greve generale a personalului din învățămînt. Semnificativ este faptul că Se­cretariatul Profesional Interna­ţional al Educatorilor s-a solida­­rizat­ cu revendicările formulate de participanţii la mitingul orga­nizat de Federaţia Sindicatelor ibere din învăţămînt. In legătură cu faptele enunţa­­e, Partidul Unităţii Naţionale mâne adoptă public următoa­­riţie: il apelului este cu to­­ilustrînd, în modul îgrior, situaţia in­sistă în învă­­­m şi sum­­-■i so­m­ Comunicat min^sattaiaaesammiKimmtiBumstamm Era de aşteptat ca Guvernul ales să aprecieze conduita socia­lă exemplară a dascălilor greu încercatei şcoli româneşti, mani­festată în contextul gravei crize politice, sociale şi economice din perioada de provizorat şi de tranziţie, cu atît mai mult cu cit fenomenele de criză se datorea­ză, în mare măsură, unor defici­enţe ale Guvernului, evidenţiate în special în plan decizional, în acela al gospodăririi bugetului statului şi punerii în practică a propriului program. Evidenţiem faptul că, în con­textul multiplelor forme de de­stabilizare şi convulsie socială, personalul didactic în cvasitotali­­tatea sa a rămas unul din pu­ţinii factori de stabilitate ai so­cietăţii româneşti şi, prin forţa sa de persuasiune benefică, a contribuit la aplanarea manifes­tărilor de dezordine şi de non­conformism social. Dacă aşa stau lucrurile, iar personalul didactic din România a aşteptat, cu încredere şi răb­dare, din partea acestui Guvern, binemeritata redresare a statutu­lui său social, cu atît mai sur­prinzătoare şi de neînţeles este perpetuarea stării de umilire a a­restei categorii a intelectualită­­române. Credem sincer că­­Guvernul, în ansamblul său, nu împărtăşeşte concepţia potrivit căreia munca dascălului este neproductivă şi că, prin urmare, valoarea socială a ei ar fi mai redusă, compara­tiv cu alte domenii. Există sufi­ciente argumente pentru a susţi­ne faptul că instrucţia şi educa­ţia deţin rolul social primordial, determinant pentru evoluţia şi destinele unei naţiuni. Acest fapt se cuvenea avut în vedere de către Guvernul ales, astfel încît cadrele didactice să fie salarizate la nivel similar ce­lor din domeniul sănătăţii­­— spre exemplu — şi nicidecum la nivelul salariului minim pe eco­nomie, acordat personalului mun­citor necalificat. Considerăm că revendicarea sa­larizării personalului din învă­­ţămînt, conform formulei comu­ne a Ministerului Ştiinţei şi în­­văţămîntului şi Sindicatelor Li-­­­bere din Invăţămînt este în­tru totul legitimă, fiind menită să asigure­ doar o condiţie mate­­rial-existenţială decentă a dască­lului, în rîndul celorlalte catego­rii profesionale, să asigure un statut social demn, întotdeauna şi întru totul meritat de dască­lul român. prof. PETRU BURCA, deputat, prim-vicepreşedinte şi purtător de cuvînt al Partidului Unităţii Naţionale Române (PUNR) iţiţi (!) ■I vor mai avea ce o zi întreagă am e firmele multi­­plier unde să se nai deosebit, ce­­i­cem lipsă pe , o sculă agri­­găsit, colegul K.A. de b­ar, ne-am ur­­’iz şi am co­­'■ă, în do­■ i c os » »m j æ» i ! :»« i iw ! a rinţa de a căuta şi populariza un anume model de privati­zare, de muncă cinstită, de re­zultatele căreia să se bucure un număr cît mai mare de oameni. Ne-am propus să a­­dresăm interlocutorilor noştri următoarea întrebare: „Cum poate un om tinăr, o familie tînără, să devină milionari cinstiţi ?" Pentru început ne-am oprit la gospodăria lui Madaras Do­minic din Chibed, un renumit legumicultor, de 68 de ani. L-am găsit muncind la repi­catul răsadurilor in solarii, împreună cu soţia şi in peri­oadele de vîrf, ajutat şi de copii, lucrează superintensiv o suprafaţă de 30 ari de grădină, cultivată cu tot sortimentul de legume din zona noastră. Dom­nul Madaras este un specia­list autodidact, la curent cu toate noutăţile din legumicul­tura, inclusiv cu tratamentele speciale. In gospodăria dînsu­­lui lucrările încep din toam­nă, cînd se ară, sau acolo unde nu se poate, se sapă. Un accent deosebit acordă fer­tilizării cu gunoi de grajd şi respectării asolamentului, face tratamente chiar şi la sol îm­potriva dăunătorilor. In fe­bruarie, seamănă în răsadniţe cu pat cald din bălegar. Ime­diat ce poate intra in teren, chiar în mustul zăpezii sea­mănă ceapa pentru răsad, cul­tură ce aduce unul din cele VASILE BOTA (Continuare in pag. a 3-a) CO­FERINŢA EXTRAORDINARĂ A UNIUNII VATRA ROMÂNEASCĂ In după-amiaza zilei de vineri, 29 martie a.c., a avut loc la Casa tineretului din Tirgu-Mureş, Conferinţa extraordinară a Uniunii Vatra Românească, filiala judeţeană Mureş. Au par­ticipat repreze­ntanţii tuturor subfilialelor din municipiile, ora­şele şi comunele mureşene. Numeroasele luări de cuvînt din cadrul discuţiilor, care au durat pînă spre miezul nopţii, s-au referit la îmbunătăţirea activităţii uniunii, la diverse aspecte de natură organizatorică, vizînd apropiata Conferinţă naţională care va avea loc la Tîrgu-Mureş. A fost ales Comitetul direc­tor al filialei şi reprezentanţii săi în Consiliul naţional. Ca preşedinte a fost ales domnul inginer Constantin Ilerişanu, iar prim-vicepreşedinte, domnul maior Ioan Frandeş. La lucrările Conferinţei extraordinare au participat domnii Radu Ceontea, senator, preşedinte al Uniunii Vatra Românească, Petru Burcă şi Coriolan Bucur, deputaţi PUNR, dr. Zeno Opriş, membru in Comitetul director naţional al UVR. Întîlnire Sîmbătă la amiază, la hote­­lul-restaurant „Continental“ din Tîrgu-Mureş a avut loc o în­tîlnire cu domnul David Bur­gess, director pentru legislaţie politică în cadrul biroului pen­tru drepturile omului şi pro­bleme umanitare din Depar­tamentul de Stat al SUA. La întîlnirea şi la discuţiile pe te­me vizînd relaţiile interetnice, problema aplicării reformei şi libertatea religioasă, au partici­pat domnii Radu Ceontea, se­nator PUNR, preşedintele Uni­unii Vatra Românească, Petru Burcă, deputat PUNR, dr. Ze­no Opriş, membru în Comite­tul director naţional al­ Uniu­nii Vatra Românească, şi La­­zăr Lădariu, redactor-şef al cotidianului „Cuvîntul liber“. Cu amănunte vom reveni în­­tr-um­ fl din numerele viitoare ale ziarului.

Next