Cuvîntul Liber, iulie-septembrie 1991 (Anul 3, nr. 128-192)

1991-07-02 / nr. 128

ş­i Fina cînd nu va fi prea tîrziu... Economia românească îşi continuă, din păca­te, declinul. Producţia scade zi de zi, piaţa e săracă, iar inflaţia este în floare. Dacă pînă acum vorbeam de inflaţie ca de o ameninţare, iat-o intrată deja în casa fiecăruia dintre noi, simţindu-i de aproape apăsarea, respiraţia nociv­i­vă, punîndu-ne în faţa unui pericol iminent — teama zilei de mîine. Deşi guvernul a promis stabilitate, preţurile cresc de la o zi la alta şi nu mai pot fi stăpî­­nite. Răul pe care-l simţim nu e altceva decit mîna inflaţiei. Ba, inflaţia a cîştigat cel mai mult pînă acum de pe seama economiei de pia­ţă, în actualul nostru peisaj economic inflaţia este buruiana care, lăsată să crească nestinghe­rită, năpădeşte şi sufocă orice iniţiativă. Despre inflaţie ştim destule lucruri, unii din­tre noi chiar am trăit în parte dramele ei, dar cu toate acestea se pare că n-am învăţat minte. Prin modul în care gîndim, acţionăm şi ne com­portăm în această pseudo-economie de piaţă îi facem jocul. Inflaţia nu se combate nici cu vor­be mari şi nici cu promisiuni deşarte, ci în primul rînd prin muncă. Munca asiduă, iniţia­tiva curată sunt singurele remedii împotriva a­­cestui flagel. Fuga după bani, după cîștiguri IOAN CISMAŞ (Continuare in pag. a 2-a) Cine şi de ce distruge agricultura judeţului ? încurajate de propaganda principalelor partide de opo­ziţie şi în special de u­nele persoane pripăşite o perioadă, în conducerea Ministerului A­­griculturii, grupuri iresponsa­­bile au acţionat în unele loca­lităţi din judeţ impotriva ce­lei mai oropsite clase sociale — foştii membri cooperatori — distrugînd şi însuşindu-şi în folosul personal o bună parte­­­ea foşti­ lor cooperati­ve. De menţionat că între tur­bulenţii care au provocat dez­ordinea şi groaza în sate, se numără persoane care nu au muncit niciodată în coopera­tivă, precum şi acele prsoane care şi în trecut au­ trăit din sudoarea cooperatorilor — este vorba de foştii preşedinţi, bri­gadieri, magazineri, etc. şi care azi pozează în victime ale pich­o­ulei anuse. Potrivit Legii fondului fun­ciar, pentru lichidarea patri­moniului fostelor C.A.P., prin decizia prefecturii, la propu­nerea primăriilor, au fost con­stituite comisii de lichidare, care printre alte atribuţii sta­bilite expres de lege, au şi „obligaţia de a constata şi stabili orice fapte de încălca­re a legii, de a lua măsuri de recuperare a pagubelor con­form legii şi de a sesiza, dacă este cazul organele de urmări­re penală“. Averea netă a fiecărei coo­perative se repartizează între foștii membri cooperatori, în procent de 40 la sută pentm terenul adus sau predat în ori­ce mod în cooperativă şi 60 la sută pentru volumul muncii prestate în cooperativă, în unele localităţi, comisiile de lichidare nu-şi pot desfă­şura activitatea, iar averea fostelor cooperative a ajuns pe mîna unor comisii consti­tuite în­ afara legii, şi care împart după bunul lor plac tot ceea ce pot valorifica din patrimoniul unităţilor respec­tive. La fostele C.A.P. Vătava, A­­luniş, Lunca Mureşului, Moişa , etc. nu se pot stabili drep­turile de creanţă întrucît ba­nii rezultaţi din vînzarea pa­trimoniului se află asupra u­­nor persoane particulare, sau depuşi la C.E.C. pe numele a­­cestora. Comisia de lichidare legal constituită nu cunoaşte nici cel puţin preţurile la care s-au valorificat bunurile res­pective. Legea fondului funciar pre­vede că patrimoniul actuale­lor cooperative devine proprie­tatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate ju­ridică, dacă se vor înfiinţa. Foştilor cooperatori care nu devin membri ai acestei aso­ciaţii li se vor stabili dreptu­rile de creanţă proporţional cu ec. ROSCA VASILE contabil şef la DGAA MUREŞ (Continuare în pag. a 3-a) Un document senzaţional al unui agent sovietic Stalin pregătise pentru 6 iulie 1941 atacul 11R.S.S. asupra României O recentă carte, apărută la Paris, spulberă încă unul din mi­turile celui de-al doilea război mondial, cele hrănite, cum se ştie, de o bogată maculatură de dezinformare, cultivată sîrguincios şi multilateral, în ultimii patru­zeci şi cinci de ani. După genocidul de la Katyn, asumat, in sfîrşit, de U.R.S.S., dar care în ultima ju­mătate de secol fusese atribuit în mod constant de către aceasta Germaniei naziste — în ciuda tuturor evidenţelor — ca şi după dezvăluirea , «cretului lui Poli­chinelle“, c­­e secretă a Pac­tului Molotov-Ribbentrop (23 au- FUrt 1939, tot un 23 august!), prin care Stalin şi Hitler îşi îm­­părţeau fără jenă Europa de est ca pe un cozonac, iată că lucra­rea „SPĂRGĂTORUL DE GHEA­ŢA" de V. SUVOROV, aduce probele materiale necesare pen­tru a demonstra un fapt crucial în istoria modernă a României. DUP­A ANEXAREA BASARABI­EI ȘI BUCOVINEI DE NORD DE CĂTRE U.R.S.S. ÎN VARA LUI 1940, STALIN PREGĂTISE, CON­FORM PLANULUI OPERATIV „FORTUNA", OCUPAREA ÎN­TREGI­I ROMÂNII PRINTR-UN ATAC PREVĂZUT SA SE DE­CLANŞEZE PE DATA DE 6 IU­LIE 1841. Trebuie să precizăm din capul locului că autorul cărţii, V. SU­VOROV, nu este un personaj oa­recare, ci un fost ofiţer al ser­viciilor secrete sovietice, care a avut acces la unele documente de arhivă, inaccesibile cetăţenilor străini. Acum, el le face publice, la Paris, in exil, demonstrînd în­că o dată netemeinicia totală şi reaua intenţie a celor care mai susţin, aberant, că România în D­AN MÎRZA (Apărut în „Totuşi iubirea“ 26/1991). (Continuare la pag. a 2-a) j-rfl.fit­­l ...................... Sămînţa de cereale, o Investiţie * Producţiile mari şi sigure la culturile cerealiere depind de numeroşi factori. Printre cei de o importanţă majoră se nu­mără şi calitatea seminţei. Numai cu o sămînţă recunos­cută, dintr-un soi testat în condiţiile pedoclimatice din zonă, dintr-o categorie biolo­gică superioară, se pot obţine producţii rentabile. Un sin­gur exemplu: IAS Seuca şi de calitate IAS Sîncrai, unităţi agricole etalon, producătoare de sămîn­­ţă, în condiţiile din anul tre­cut au obţinut la soiurile Tur­da 81, Transilvania, Arieşan, Fundulea 4, producţii de 6.000- 7.000 kilograme grîu la hectar, pe unele sole au depăşit 7.000 kilograme la hectar. VASILE BOTA (Continuare în pag. a 3-a) Bucuriile vacanţei Vacanţa de vară, care a început de vineri, 28 iunie, după ultimul sunet de clopoţel, a adus, cum este şi firesc, multă bucurie în sufletele copiilor. Vacanţa îşi va descoperi pe parcursul celor mai bine de două luni şi jumătate multe din bogatele sale posibili­tăţi recreativ-distractive, de care vor beneficia, ca şi în anii pre­cedenţi, mii şi zeci de mii de şcolari. Una din aceste posibili­tăţi este oferită, după cum bine se ştie, de taberele şcolare care funcţionează şi pe teritoriul ju­deţului nostru -şi iată că una din ele, Tabăra din Sovata, şi-a des­chis deja larg porţile. Duminică, 30 iunie, aici au şi sosit primii oaspeţi din judeţul nostru, apro­ximativ o sută de copii însoţiţi de cadre didactice, eveniment pentru care în tabără s-au luat din timp toate măsurile. Astfel, încă din luna aprilie aici au fost executate lucrări de igienizare, s-a zugrăvit, au fost reparate insta­laţiile de canalizare, agregatele frigorifice, mobilierul din camere şi din curtea taberei — respectiv băncile şi leagănele —, astfel că în ziua sosirii copiilor totul era pregătit. Această vacanţă de vară în­seamnă şi redeschiderea Taberei de la Lăpuşna, care, după cum se ştie, a fost închisă de mai mulţi ani. Şi aici au fost executate re­paraţii şi s-a făcut igienizarea, astfel că şcolarii care vor poposi aici vor găsi condiţii optime de odihnă. Prima serie va începe la 10 iulie. Alături de copiii din judeţul nostru, în cele două tabere vor petrece zile plăcute şi elevi din judeţele Constanţa, Satu-Mare, , Bistriţa-Năsăud, Harghita, Hune­doara, după cum un mare nu­măr de copii din judeţ se vor de­plasa în taberele de la Năvodari — Lebăda şi Victoria — Eforie- Sud, Costineşti, Bididia-Tulcea, Gălăcine-V­rancea, Sîngeorz-băi, Homorod, Chirui-băi, Satu-Mare. Desigur, nu pot fi trecute cu vederea excursiile şi drumeţiile ce vor fi organizate pe plan lo­cal de conducerile şcolilor, pre­cum şi cele la nivel de judeţ, or­ganizate cu sprijinul Inspectora­tului şcolar judeţean şi al Admi­nistraţiei permanente a tabere­lor. De altfel, cu ajutorul aces­tor instituţii, elevii basarabeni ce studiază în Tîrgu-Mureş, au ple­cat spre Chişinău cu autocarul, ceea ce înseamnă că drumul spre casă s-a constituit într-o frumoa­să excursie Tuturor şcolarilor din judeţ, va­canţă plăcută şi cît mai multe bucurii! ION CIURDARU • • Echipa comunitară delegată • cu o misiune de pace în Iugo­• slavia a declarat, după discu­­­ţiile purtate în noaptea de du­­­minică spre luni cu liderii re­•­publicilor iugoslave rivale, că • a obţinut un acord scris din • partea acestora care ar putea • readuce pacea în ţară. Miniş­­ trii de externe ai Italiei. Lu­­­xemburgului şi Olandei — • aşa-numita „Troika“ CEE — • au avut convorbiri la Bel­­­grad şi la Zagreb şi, potrivit • declaraţiilor şefului diploma­­® ţiei olandeze, Hans Van Den­­ Broek, „s-a făcut un pas spre • evitarea vărsării de sînge in­­ continuare şi spre o soluţie • paşnică“.­­ Răspunsul lui Van Den­­ Broek a indicat că republici­­® le secesioniste Slovenia şi • Croaţia au căzut în cele din • urmă de acord asupra ultimu­­® lui dintre cele trei puncte pro­­­puse de Comunitatea Europea­­­nă, anume un moratoriu de • trei luni în ce priveşte pune­­ţ rea în aplicare a declaraţiil 0 lor de independență făcute de c­ele săptămîna trecută. PRODCOMPLEX S.A., în Clubul Liderilor Comerciali PRODCOMPLEX SA a fost desemnată să primească în 1991 trofeul INTERNATIO­NAL AWARD FOR COM­MERCIAL PRESTIGE, care se acordă agenţilor comerciali cu merite deosebite în circuitul internaţional de valori mate­riale şi spirituale. Trofeul se acordă de organizaţia comer­cială internaţională cu sediul la Madrid. Prin această dis­tincţie, Prodcomplex SA a in­trat în TRADE LEADER'S CLUB — Clubul Liderilor Co­merciali, club ce cuprinde, la ora actuală (anul 1991 este a­­nul celei de-a 21 ediţii de de­cernare) circa 1.800 de membri de pe întregul mapamond. Trofeul din imagine a fost decernat la 14 iunie 1991, în sala de recepţii a hotelului Melcă Castil­ia din Madrid, fiind preluat de dl. director general ing. Iuliu Gh. Lungu. Relevăm faptul că în România sunt acum 20 de agenţi co­merciali care au primit acest trofeu, anul acesta fiind in­cluse în Clubul Liderilor Co­merciali încă 11 firme româ­neşti, în afară de Prodcom­plex SA. Iată un prestigios trofeu, decernat unei organizaţii co­merciale recunoscute pe plan mondial. Distincţia primită îi conferă respect şi prioritate în relațiile cu partenerii ex­terni.

Next