Cuvîntul Liber, iulie-septembrie 1991 (Anul 3, nr. 128-192)
1991-07-02 / nr. 128
şi Fina cînd nu va fi prea tîrziu... Economia românească îşi continuă, din păcate, declinul. Producţia scade zi de zi, piaţa e săracă, iar inflaţia este în floare. Dacă pînă acum vorbeam de inflaţie ca de o ameninţare, iat-o intrată deja în casa fiecăruia dintre noi, simţindu-i de aproape apăsarea, respiraţia nocivivă, punîndu-ne în faţa unui pericol iminent — teama zilei de mîine. Deşi guvernul a promis stabilitate, preţurile cresc de la o zi la alta şi nu mai pot fi stăpînite. Răul pe care-l simţim nu e altceva decit mîna inflaţiei. Ba, inflaţia a cîştigat cel mai mult pînă acum de pe seama economiei de piaţă, în actualul nostru peisaj economic inflaţia este buruiana care, lăsată să crească nestingherită, năpădeşte şi sufocă orice iniţiativă. Despre inflaţie ştim destule lucruri, unii dintre noi chiar am trăit în parte dramele ei, dar cu toate acestea se pare că n-am învăţat minte. Prin modul în care gîndim, acţionăm şi ne comportăm în această pseudo-economie de piaţă îi facem jocul. Inflaţia nu se combate nici cu vorbe mari şi nici cu promisiuni deşarte, ci în primul rînd prin muncă. Munca asiduă, iniţiativa curată sunt singurele remedii împotriva acestui flagel. Fuga după bani, după cîștiguri IOAN CISMAŞ (Continuare in pag. a 2-a) Cine şi de ce distruge agricultura judeţului ? încurajate de propaganda principalelor partide de opoziţie şi în special de unele persoane pripăşite o perioadă, în conducerea Ministerului Agriculturii, grupuri iresponsabile au acţionat în unele localităţi din judeţ impotriva celei mai oropsite clase sociale — foştii membri cooperatori — distrugînd şi însuşindu-şi în folosul personal o bună parteea foşti lor cooperative. De menţionat că între turbulenţii care au provocat dezordinea şi groaza în sate, se numără persoane care nu au muncit niciodată în cooperativă, precum şi acele prsoane care şi în trecut au trăit din sudoarea cooperatorilor — este vorba de foştii preşedinţi, brigadieri, magazineri, etc. şi care azi pozează în victime ale pichoulei anuse. Potrivit Legii fondului funciar, pentru lichidarea patrimoniului fostelor C.A.P., prin decizia prefecturii, la propunerea primăriilor, au fost constituite comisii de lichidare, care printre alte atribuţii stabilite expres de lege, au şi „obligaţia de a constata şi stabili orice fapte de încălcare a legii, de a lua măsuri de recuperare a pagubelor conform legii şi de a sesiza, dacă este cazul organele de urmărire penală“. Averea netă a fiecărei cooperative se repartizează între foștii membri cooperatori, în procent de 40 la sută pentm terenul adus sau predat în orice mod în cooperativă şi 60 la sută pentru volumul muncii prestate în cooperativă, în unele localităţi, comisiile de lichidare nu-şi pot desfăşura activitatea, iar averea fostelor cooperative a ajuns pe mîna unor comisii constituite în afara legii, şi care împart după bunul lor plac tot ceea ce pot valorifica din patrimoniul unităţilor respective. La fostele C.A.P. Vătava, Aluniş, Lunca Mureşului, Moişa , etc. nu se pot stabili drepturile de creanţă întrucît banii rezultaţi din vînzarea patrimoniului se află asupra unor persoane particulare, sau depuşi la C.E.C. pe numele acestora. Comisia de lichidare legal constituită nu cunoaşte nici cel puţin preţurile la care s-au valorificat bunurile respective. Legea fondului funciar prevede că patrimoniul actualelor cooperative devine proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor înfiinţa. Foştilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociaţii li se vor stabili drepturile de creanţă proporţional cu ec. ROSCA VASILE contabil şef la DGAA MUREŞ (Continuare în pag. a 3-a) Un document senzaţional al unui agent sovietic Stalin pregătise pentru 6 iulie 1941 atacul 11R.S.S. asupra României O recentă carte, apărută la Paris, spulberă încă unul din miturile celui de-al doilea război mondial, cele hrănite, cum se ştie, de o bogată maculatură de dezinformare, cultivată sîrguincios şi multilateral, în ultimii patruzeci şi cinci de ani. După genocidul de la Katyn, asumat, in sfîrşit, de U.R.S.S., dar care în ultima jumătate de secol fusese atribuit în mod constant de către aceasta Germaniei naziste — în ciuda tuturor evidenţelor — ca şi după dezvăluirea , «cretului lui Polichinelle“, ce secretă a Pactului Molotov-Ribbentrop (23 au- FUrt 1939, tot un 23 august!), prin care Stalin şi Hitler îşi împărţeau fără jenă Europa de est ca pe un cozonac, iată că lucrarea „SPĂRGĂTORUL DE GHEAŢA" de V. SUVOROV, aduce probele materiale necesare pentru a demonstra un fapt crucial în istoria modernă a României. DUPA ANEXAREA BASARABIEI ȘI BUCOVINEI DE NORD DE CĂTRE U.R.S.S. ÎN VARA LUI 1940, STALIN PREGĂTISE, CONFORM PLANULUI OPERATIV „FORTUNA", OCUPAREA ÎNTREGII ROMÂNII PRINTR-UN ATAC PREVĂZUT SA SE DECLANŞEZE PE DATA DE 6 IULIE 1841. Trebuie să precizăm din capul locului că autorul cărţii, V. SUVOROV, nu este un personaj oarecare, ci un fost ofiţer al serviciilor secrete sovietice, care a avut acces la unele documente de arhivă, inaccesibile cetăţenilor străini. Acum, el le face publice, la Paris, in exil, demonstrînd încă o dată netemeinicia totală şi reaua intenţie a celor care mai susţin, aberant, că România în DAN MÎRZA (Apărut în „Totuşi iubirea“ 26/1991). (Continuare la pag. a 2-a) j-rfl.fitl ...................... Sămînţa de cereale, o Investiţie * Producţiile mari şi sigure la culturile cerealiere depind de numeroşi factori. Printre cei de o importanţă majoră se numără şi calitatea seminţei. Numai cu o sămînţă recunoscută, dintr-un soi testat în condiţiile pedoclimatice din zonă, dintr-o categorie biologică superioară, se pot obţine producţii rentabile. Un singur exemplu: IAS Seuca şi de calitate IAS Sîncrai, unităţi agricole etalon, producătoare de sămînţă, în condiţiile din anul trecut au obţinut la soiurile Turda 81, Transilvania, Arieşan, Fundulea 4, producţii de 6.000- 7.000 kilograme grîu la hectar, pe unele sole au depăşit 7.000 kilograme la hectar. VASILE BOTA (Continuare în pag. a 3-a) Bucuriile vacanţei Vacanţa de vară, care a început de vineri, 28 iunie, după ultimul sunet de clopoţel, a adus, cum este şi firesc, multă bucurie în sufletele copiilor. Vacanţa îşi va descoperi pe parcursul celor mai bine de două luni şi jumătate multe din bogatele sale posibilităţi recreativ-distractive, de care vor beneficia, ca şi în anii precedenţi, mii şi zeci de mii de şcolari. Una din aceste posibilităţi este oferită, după cum bine se ştie, de taberele şcolare care funcţionează şi pe teritoriul judeţului nostru -şi iată că una din ele, Tabăra din Sovata, şi-a deschis deja larg porţile. Duminică, 30 iunie, aici au şi sosit primii oaspeţi din judeţul nostru, aproximativ o sută de copii însoţiţi de cadre didactice, eveniment pentru care în tabără s-au luat din timp toate măsurile. Astfel, încă din luna aprilie aici au fost executate lucrări de igienizare, s-a zugrăvit, au fost reparate instalaţiile de canalizare, agregatele frigorifice, mobilierul din camere şi din curtea taberei — respectiv băncile şi leagănele —, astfel că în ziua sosirii copiilor totul era pregătit. Această vacanţă de vară înseamnă şi redeschiderea Taberei de la Lăpuşna, care, după cum se ştie, a fost închisă de mai mulţi ani. Şi aici au fost executate reparaţii şi s-a făcut igienizarea, astfel că şcolarii care vor poposi aici vor găsi condiţii optime de odihnă. Prima serie va începe la 10 iulie. Alături de copiii din judeţul nostru, în cele două tabere vor petrece zile plăcute şi elevi din judeţele Constanţa, Satu-Mare, , Bistriţa-Năsăud, Harghita, Hunedoara, după cum un mare număr de copii din judeţ se vor deplasa în taberele de la Năvodari — Lebăda şi Victoria — Eforie- Sud, Costineşti, Bididia-Tulcea, Gălăcine-Vrancea, Sîngeorz-băi, Homorod, Chirui-băi, Satu-Mare. Desigur, nu pot fi trecute cu vederea excursiile şi drumeţiile ce vor fi organizate pe plan local de conducerile şcolilor, precum şi cele la nivel de judeţ, organizate cu sprijinul Inspectoratului şcolar judeţean şi al Administraţiei permanente a taberelor. De altfel, cu ajutorul acestor instituţii, elevii basarabeni ce studiază în Tîrgu-Mureş, au plecat spre Chişinău cu autocarul, ceea ce înseamnă că drumul spre casă s-a constituit într-o frumoasă excursie Tuturor şcolarilor din judeţ, vacanţă plăcută şi cît mai multe bucurii! ION CIURDARU • • Echipa comunitară delegată • cu o misiune de pace în Iugo• slavia a declarat, după discuţiile purtate în noaptea de duminică spre luni cu liderii re•publicilor iugoslave rivale, că • a obţinut un acord scris din • partea acestora care ar putea • readuce pacea în ţară. Miniş trii de externe ai Italiei. Luxemburgului şi Olandei — • aşa-numita „Troika“ CEE — • au avut convorbiri la Belgrad şi la Zagreb şi, potrivit • declaraţiilor şefului diploma® ţiei olandeze, Hans Van Den Broek, „s-a făcut un pas spre • evitarea vărsării de sînge in continuare şi spre o soluţie • paşnică“. Răspunsul lui Van Den Broek a indicat că republici® le secesioniste Slovenia şi • Croaţia au căzut în cele din • urmă de acord asupra ultimu® lui dintre cele trei puncte propuse de Comunitatea Europeană, anume un moratoriu de • trei luni în ce priveşte puneţ rea în aplicare a declaraţiil 0 lor de independență făcute de cele săptămîna trecută. PRODCOMPLEX S.A., în Clubul Liderilor Comerciali PRODCOMPLEX SA a fost desemnată să primească în 1991 trofeul INTERNATIONAL AWARD FOR COMMERCIAL PRESTIGE, care se acordă agenţilor comerciali cu merite deosebite în circuitul internaţional de valori materiale şi spirituale. Trofeul se acordă de organizaţia comercială internaţională cu sediul la Madrid. Prin această distincţie, Prodcomplex SA a intrat în TRADE LEADER'S CLUB — Clubul Liderilor Comerciali, club ce cuprinde, la ora actuală (anul 1991 este anul celei de-a 21 ediţii de decernare) circa 1.800 de membri de pe întregul mapamond. Trofeul din imagine a fost decernat la 14 iunie 1991, în sala de recepţii a hotelului Melcă Castilia din Madrid, fiind preluat de dl. director general ing. Iuliu Gh. Lungu. Relevăm faptul că în România sunt acum 20 de agenţi comerciali care au primit acest trofeu, anul acesta fiind incluse în Clubul Liderilor Comerciali încă 11 firme româneşti, în afară de Prodcomplex SA. Iată un prestigios trofeu, decernat unei organizaţii comerciale recunoscute pe plan mondial. Distincţia primită îi conferă respect şi prioritate în relațiile cu partenerii externi.