Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1991 (Anul 3, nr. 194-256)

1991-11-26 / nr. 233

şrTtftrtttMtHtiiirii/iHiHUHiuiiMiii/iiiin/itnmmmti y/////////////////«//» WWW/////////#//////////; Unirea Bucovinei cu România (!) împlinirea a 73 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ro­mânia constituie un prilej de a evoca şi cinsti, aşa cum se cuvine, lupta grea şi îndelun­gată a românilor din această provincie cotropită de Impe­riul austriac in anul 1775. A­­ceastă luptă a triumfat la 28 noiembrie 1918, cînd Con­gresul general al Bucovinei, întrunit la Cernăuţi, a hotărît unirea necondiţionată a Buco­vinei cu România, eveniment care a marcat un moment crucial în istoria poporului nostru. Aşa după cum se ştie, Bu­covina, această provincie cu mănăstiri şi codri voievodali, a făcut întotdeauna corp co­mun cu Moldova. Dar, în ur­ma războiului dintre ruşi şi turci din 1768—1774, încheiat cu pacea de la Kuciuk—Kai­­nargi, Turcia învinsă a soli­citat un ajutor diplomatic din partea împărătesei Maria Te­reza a Austriei ca aceasta să intervină pe lingă Curtea de la Petersburg pentru a-i uşu­ra condiţiile grele de pace ce i-au fost impuse. Numai că, drept recompensă pentru a­­cest ajutor, Maria Tereza a cerut sultanului un mic teri­toriu în nordul Moldovei, prin care să se facă legătura cu Galiţia, cucerită de curînd de armatele austriece. Sultanul nu avea insă dreptul de a ceda un teritoriu care nu-i a­­parţinea, întrucît, conform tratatelor, Turcia nu avea a­­supra Moldovei decît un drept Dr. IOAN POP (Continuare în pag. a 2-a) „AMBULANŢA", MODEL TIRGU-MUREŞ 061 + 081 + ATI ! VIAŢĂ ! (I) Un apel insistent, intre disperare şi speranţă. La maximum un minut, două maşini ţîşnesc ca doi bolizi. Trec peste stopuri, ocolesc autovehicule şi pietoni. Sirenele sparg în ţăndări liniştea rela­tivă a oraşului. Panică a Ia­­ukovar (Doamne fe­reşte!), mai vârstnicilor le reactivează segmentul de memorie numit război. Şi reacţii contradictorii. Re­flexul de a sări la geam, aflîndu-te în încăpere, în stradă, cei mai mulţi tac lac, maşini şi pietoni. Este reacţia normală şi obligatorie. Nu lipsesc nici dintre cei care înjură, nici care se exprimă prin gesturi obscene. Impasibili, cei din maşinile ,,in­disciplinate“ zvîcnesc printre obstacole. Undeva, fi­rul vieţii e pe cale să cedeze. Acolo, la un capăt de drum (maximum 5 minute!), se mai murmură, poate, numele unei speranţe: ARAFAT. Ca un ,,Se­sam“ spre viaţă. Tînărul medic Raed Arafat şi echipa şi-au pro­pus să sporească, la Tîrgu-Mureş şansele lui „a fi“, înainte de a-i solicita o... urgenţă, vom insera un succint curs introductiv la ceea ce numim ge­neric (poate impropriu) SALVARE, „predat" cu a­­mabilitate şi competenţă de dr. Mircea Chiorean, şeful Clinicii ATI. „Pină nu pun la punct UR­GENŢA, nu mă las!“. De 25 de ani, printre Primii martori ai „ceasului rău“ care a­­runcă brutal viaţa spre liziera inexistentei, a nevietii. Medic de urgenta, anestezie reanimare (te­rapie intensivă). „Mîncat de toa­te relele“ (recunoaşte), marcat­­ frămîntat de carenţele orga­nizatorice şi de funcţionare a ceea ce numim URGENŢA, cu ambiţia firească de a le veni de hac. Iată de ce, la ATI Tîrgu- Mureş, aşa-numitul „Model Tîr­gu-Mureş“ a găsit cale liberă. Be­nefică şi incidenţa cu ambiţiile mai tinărului confrate „nemîncat de toate relele“, venit tocmai din­­ Ciss-Iordania, via Cluj. Raed Ara­­j­fat. Era prin august 1990 ... — Mi-a spus că el preconizea­ză o asistenţă de urgenţă prespita­­licească mai evoluată decît în România. Pe fondul preocupărilor mele mai vechi de perfecţionare, am acceptat de... urgenţă. Dr. Arafat avea nevoie de gir, de acoperire morală. S-a înscris ca secundar în anestezie-reanimare.­­ Neoficial, răspunde din partea­­ Clinicii ATI, Crucii Roşii şi Sta-­­­ţiei de salvare de urgenţele pre-­­ spitaliceşti, activitate săvîrşită la ■ nivel european, cu 2—3 medici­­ băştinaşi mai instruiţi. De ce­­ m-am implicat? Mergea prost. Do- I­­ tarea precară, lipsa medicilor spe-­­ cialişti capabili să facă faţă ur­genţei prespitaliceşti. Un politrau- MIHAI SUCIU (Continuare în pag. a 2-a) Preţuri în Piaţa de zi • • Duminică, 24 noiembrie, Piaţa de zi din Tîrgu-Mureş, stra­da Cuza Vodă. Preţurile practicate de particulari: lină toarsă — 600—750 de lei kilogramul, în funcţie de cît de gros era toarsă; crizanteme — 15—25 de lei firul; mături sorg — 125 de lei bucata; usturoi oltenesc — 250 de lei/kg; cartofi autoh­toni — 40 de lei/kg; făină mălai — 20 de lei borcanul de un litru; fasole uscată — 50 de lei borcanul de unn litru; dovleci de copt — 50 de lei/kg; pătrunjel rădăcini — 50 de lei/kg; morcovi — 30 de lei kg; slănină afumată — 150 de lei/kg; ceapă roşie — 40 de lei kg; ţelină — 40 de lei kg; grîu — 260 de lei feldăra; carne de oaie — 100 de lei kg; varză albă — 10 lei kg; stic­.eţi — 50 de lei bucata; caş de vacă — 160 de lei kg; un cocoş — 400 de lei bucata; găina — 350 de lei bu­cata; gîsca — 850 de lei bucata; curcan — 1.200 de lei bucata; mere — 35 de lei,kg; miere de albine — 200 de lei borcanul de o jumătate de litru; propolis — 100 de lei sticluţa; ridichi negre — 15 lei, kg; ouăle lipseau cu desăvîrşire. în hala mare, magazinul nr. 5, proprietatea Societăţii le­­gume-fructe, oferea: mere — 32 de lei kg; cartofi — 40 de lei kg; ţelină — 30 de lei/kg; ridichi negre — 15 lei/kg; ceapă roşie — 45 de lei/kg; varză albă — 13 lei/kg; un sortiment variat de enserve. Şi cam atît. Ouăle lipseau şi de aici! Domnul Ioan Nicuşan, şeful magazinului ne declara: „Lip­sa motorinei pentru mijloacele de transport ne împiedică să facem o aprovizionare ritmică şi cu tot ce se cere“. Magazinul nr. 1 — Piscicola Zau de Cîmpie — era închis, din lipsă de marfă, iar la Ospătăria pieţei se vindea bere la discreţie cu 25 de lei halba. Undeva, intr-un colţ, o fată vin­dea bere la sticlă, cu 40 de lei, inclusiv garanţia, şi mititei cu 15 lei bucata. V. BOTA m UITAŢ­I ABONAMENTUL ! Cititorilor fideli ai cotidianului nostru şi celor care vor să devină le aducem aminte că pînă la 28 noiembrie a.c., pot încheia abonamente la CUVINTUI LIBER“ Reţineţi avantajul de a avea reunite, intr-o publicaţie numeroase ştiri din judeţ in exclusivitate, precum şi prncipalele evenimente pe scurt din ţară şi de pe mapamond Ca ziar independent, de informaţie şi opinie, cotidianul stă la dispoziţia tuturor mureşenilor. LA BÂRDEŞTI A înălţătoare momente de simţire c­u un m « « v patriotică încă în zorii zilei de 24 noiem­brie, Bărdeştiul a îmbrăcat hai­na de sărbătoare, iar drapelele Tricolorului românesc — roşu, galben şi albastru — flutură la fiecare casă. Spre sat intră ma­şini, căruţe, grupuri de oameni tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi fe­mei, care se îndreaptă spre cen­trul aşezării. Este ora 9 şi o trăsură, flan­cată de tineri călăreţi îmbrăcaţi în alese costume naţionale, con­duc pe Prea Sfinţia Sa A­ndrei, episcopul Albei Iulia, pînă la bi­serica frumos pregătită pentru bi­­necuvîntare, începe oficierea sluj­bei acestui sfînt lăcaş ortodox, care poartă hramul Sfinţilor Ar­hangheli Mihail şi Ga­vril, împreună cu sutele de cetăţeni din Bărdeşti, Sîntar­a, Tîrgu-Mu­reş, Bistriţa, Cluj, din Sibiu şi din alte localităţi ale judeţului nostru, iau parte: domnul prefect Vasile Urdea, domnul senator Radu Ceontea, domnul Zeno Opriş, preşedintele Uniunii Vatra Românească, domnul Constantin Herişan, preşedintele Filialei Mu­reş a UVR, doamna subprefect Ileana Filipescu, primarul comu­nei Sîntana, dl. Viorel Bubău, reprezentanţi ai Prefecturii, ai A­­sociaţiei cadrelor militare in re­­zervă şi retragere „Avram Ian­cu“ din Tîrgu-Mureş, ai Uniunii Vatra Românească, veterani de război, fii şi fiice ai martirilor de la Moisei, asasinaţi de hor­­­­thyşti la 14 octombrie 1944. Ală­turi se află unul din supravie­ţuitorii acestui cumplit masacru de la Moisei, bătrînul şi respec­tatul Victor Pop, azi în vîrstă de 93 de ani. Sînt momente de aleasă sim­ţire creştină în care Prea Sfinţia Sa Andrei, împreună cu un so­bor de preoţi, împlineşte ritua­lul de sfinţire a acestui lăcaş a­­menajat prin truda şi ofranda sătenilor din Bărdeşti. Cuvintele rostite în faţa altarului sunt cu adevărat prea puţine pentru a cuprinde mulţumirea celor pre­zenţi pentru tot ce au înfăptuit în credinţă şi pentru credinţa în Dumnezeu, puţinii locuitori ai micii aşezări, în apropierea zidurilor bise­ricii, la ora 13, a avut loc un alt moment care va rămîne in memoria sutelor de cetăţeni so­siţi la monumentul înălţat aici GH BARBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) SARBATOAREA INIMII NOASTRE In prag de timpurie iarnă, gindu-mi se-ntoarnă la fila de aur a desăvirşirii devenirii noastre. De cîteva ori mi-am propus şi am reuşit să ajung de sărbătoarea naţională, în locurile presărate cu florile a­­mintirilor marilor evenimente. Conduşi de evocările tulbu­rătoare ale domnului Victor Pop, originar din Lăscud, ju­deţul Mureş, cutremuraţi de emoţie, un grup de elevi am înfăptuit o călătorie imaginară pe fronturile războaielor mon­diale, la Alba Iulia şi la Moi­sei. La cei 93 de ani ai săi, participant la Unirea de la 1 Decembrie 1918, veteran din primul şi al doilea război mon­dial şi supravieţuitor al cru­dului masacru al românilor din Moisei, aidoma unei vechi cronici de date şi evenimente, de răni şi gloanţe, îndelung răsfoită de generaţii de copii şi HAIDU ADA, clasa a VIII-a A, Şcoala gene­rală nr. 4, Tîrgu-M­ureș (Continuare în pag a 2-a) Transportul in comun — „maşina de măcinat" nervii şi banii călătorilor Cu toate că s-a scumpit, în va­luri sucesive (cum s-a întîmplat şi recent cînd preţul unei călă­torii s-a dublat şi în unele ca­zuri aproape s-a triplat), trans­portul urban şi interurban în comun, el continuă să ne „macine nervii şi banii“, să ne pună în situaţia de a întîrzia sau a nu mai ajunge la serviciu sau un­de avem treburi. Cel mai recent caz s-a petrecut în ziua de 22 noiembrie a.c., cînd la Tîrgu-Mu­reş nu a circulat nici un auto­buz, în staţii, au aşteptat ore în şir, sute de oameni, care nu au mai ajuns la locurile de mun­că. De acest fapt au profitat proprietarii de taxi-maxi şi de taximetre: primii au perceput ta­xe de 60 de lei de persoană din cartierul Tudor Vladimirescu şi pînă în centrul oraşului, iar ul­timii 250—300 de lei. Iată de ce considerăm oportu­ne şi bine venite acţiunile în­treprinse, în lunile octombrie şi noiembrie, de Oficiul de stat pen­tru calitate­a Inspectoratul ju­deţean pentru controlul produse­lor şi serviciilor Mureş, în baza Hotărîrii Guvernului nr. 545/91, privind modul cum se desfășoa­ră transportul în comun, urban şi interurban de călători, din par­tea regiilor autonome de specia­litate din Tîrgu-Mureş, Sighişoa­ra, Reghin şi Tîrnăveni. Aşa cum ne-au informat domnul Ion Pa­­traulea, inspector-şef judeţean şi domnul Călin Ciontea, inspector, această acţiune a vizat în prin­cipal următoarele aspecte: flui­ditatea circulaţiei, frecvenţa au­tobuzelor pe linii şi în staţii, modul de servire al călătorilor, gradul de aglomerare pe liniile de transport, numărul de călă­tori în aşteptare în staţii şi au­­togări, comportarea personalului de servire şi de control al regii­lor; gradul de confort al mij­loacelor de transport (starea scaunelor, a geamurilor, uşilor, a tapiţeriei, a curăţeniei etc.); exis­tenţa grupurilor sanitare în sta­ţii şi asigurarea lor cu utilităţi; starea străzilor şi drumurilor la care circulă mijloacele de trans­port etc. Aglomerațiile da persoane în stații, în perioadele de vîrf, cînd IOAN HUSA* (Continuare în pag. a 3-a)

Next