Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1991 (Anul 3, nr. 194-256)
1991-11-26 / nr. 233
şrTtftrtttMtHtiiirii/iHiHUHiuiiMiii/iiiin/itnmmmti y/////////////////«//» WWW/////////#//////////; Unirea Bucovinei cu România (!) împlinirea a 73 de ani de la Unirea Bucovinei cu România constituie un prilej de a evoca şi cinsti, aşa cum se cuvine, lupta grea şi îndelungată a românilor din această provincie cotropită de Imperiul austriac in anul 1775. Această luptă a triumfat la 28 noiembrie 1918, cînd Congresul general al Bucovinei, întrunit la Cernăuţi, a hotărît unirea necondiţionată a Bucovinei cu România, eveniment care a marcat un moment crucial în istoria poporului nostru. Aşa după cum se ştie, Bucovina, această provincie cu mănăstiri şi codri voievodali, a făcut întotdeauna corp comun cu Moldova. Dar, în urma războiului dintre ruşi şi turci din 1768—1774, încheiat cu pacea de la Kuciuk—Kainargi, Turcia învinsă a solicitat un ajutor diplomatic din partea împărătesei Maria Tereza a Austriei ca aceasta să intervină pe lingă Curtea de la Petersburg pentru a-i uşura condiţiile grele de pace ce i-au fost impuse. Numai că, drept recompensă pentru acest ajutor, Maria Tereza a cerut sultanului un mic teritoriu în nordul Moldovei, prin care să se facă legătura cu Galiţia, cucerită de curînd de armatele austriece. Sultanul nu avea insă dreptul de a ceda un teritoriu care nu-i aparţinea, întrucît, conform tratatelor, Turcia nu avea asupra Moldovei decît un drept Dr. IOAN POP (Continuare în pag. a 2-a) „AMBULANŢA", MODEL TIRGU-MUREŞ 061 + 081 + ATI ! VIAŢĂ ! (I) Un apel insistent, intre disperare şi speranţă. La maximum un minut, două maşini ţîşnesc ca doi bolizi. Trec peste stopuri, ocolesc autovehicule şi pietoni. Sirenele sparg în ţăndări liniştea relativă a oraşului. Panică a Iaukovar (Doamne fereşte!), mai vârstnicilor le reactivează segmentul de memorie numit război. Şi reacţii contradictorii. Reflexul de a sări la geam, aflîndu-te în încăpere, în stradă, cei mai mulţi tac lac, maşini şi pietoni. Este reacţia normală şi obligatorie. Nu lipsesc nici dintre cei care înjură, nici care se exprimă prin gesturi obscene. Impasibili, cei din maşinile ,,indisciplinate“ zvîcnesc printre obstacole. Undeva, firul vieţii e pe cale să cedeze. Acolo, la un capăt de drum (maximum 5 minute!), se mai murmură, poate, numele unei speranţe: ARAFAT. Ca un ,,Sesam“ spre viaţă. Tînărul medic Raed Arafat şi echipa şi-au propus să sporească, la Tîrgu-Mureş şansele lui „a fi“, înainte de a-i solicita o... urgenţă, vom insera un succint curs introductiv la ceea ce numim generic (poate impropriu) SALVARE, „predat" cu amabilitate şi competenţă de dr. Mircea Chiorean, şeful Clinicii ATI. „Pină nu pun la punct URGENŢA, nu mă las!“. De 25 de ani, printre Primii martori ai „ceasului rău“ care aruncă brutal viaţa spre liziera inexistentei, a nevietii. Medic de urgenta, anestezie reanimare (terapie intensivă). „Mîncat de toate relele“ (recunoaşte), marcat frămîntat de carenţele organizatorice şi de funcţionare a ceea ce numim URGENŢA, cu ambiţia firească de a le veni de hac. Iată de ce, la ATI Tîrgu- Mureş, aşa-numitul „Model Tîrgu-Mureş“ a găsit cale liberă. Benefică şi incidenţa cu ambiţiile mai tinărului confrate „nemîncat de toate relele“, venit tocmai din Ciss-Iordania, via Cluj. Raed Arajfat. Era prin august 1990 ... — Mi-a spus că el preconizează o asistenţă de urgenţă prespitalicească mai evoluată decît în România. Pe fondul preocupărilor mele mai vechi de perfecţionare, am acceptat de... urgenţă. Dr. Arafat avea nevoie de gir, de acoperire morală. S-a înscris ca secundar în anestezie-reanimare. Neoficial, răspunde din partea Clinicii ATI, Crucii Roşii şi Sta-ţiei de salvare de urgenţele pre- spitaliceşti, activitate săvîrşită la ■ nivel european, cu 2—3 medici băştinaşi mai instruiţi. De ce m-am implicat? Mergea prost. Do- I tarea precară, lipsa medicilor spe- cialişti capabili să facă faţă urgenţei prespitaliceşti. Un politrau- MIHAI SUCIU (Continuare în pag. a 2-a) Preţuri în Piaţa de zi • • Duminică, 24 noiembrie, Piaţa de zi din Tîrgu-Mureş, strada Cuza Vodă. Preţurile practicate de particulari: lină toarsă — 600—750 de lei kilogramul, în funcţie de cît de gros era toarsă; crizanteme — 15—25 de lei firul; mături sorg — 125 de lei bucata; usturoi oltenesc — 250 de lei/kg; cartofi autohtoni — 40 de lei/kg; făină mălai — 20 de lei borcanul de un litru; fasole uscată — 50 de lei borcanul de unn litru; dovleci de copt — 50 de lei/kg; pătrunjel rădăcini — 50 de lei/kg; morcovi — 30 de lei kg; slănină afumată — 150 de lei/kg; ceapă roşie — 40 de lei kg; ţelină — 40 de lei kg; grîu — 260 de lei feldăra; carne de oaie — 100 de lei kg; varză albă — 10 lei kg; stic.eţi — 50 de lei bucata; caş de vacă — 160 de lei kg; un cocoş — 400 de lei bucata; găina — 350 de lei bucata; gîsca — 850 de lei bucata; curcan — 1.200 de lei bucata; mere — 35 de lei,kg; miere de albine — 200 de lei borcanul de o jumătate de litru; propolis — 100 de lei sticluţa; ridichi negre — 15 lei, kg; ouăle lipseau cu desăvîrşire. în hala mare, magazinul nr. 5, proprietatea Societăţii legume-fructe, oferea: mere — 32 de lei kg; cartofi — 40 de lei kg; ţelină — 30 de lei/kg; ridichi negre — 15 lei/kg; ceapă roşie — 45 de lei/kg; varză albă — 13 lei/kg; un sortiment variat de enserve. Şi cam atît. Ouăle lipseau şi de aici! Domnul Ioan Nicuşan, şeful magazinului ne declara: „Lipsa motorinei pentru mijloacele de transport ne împiedică să facem o aprovizionare ritmică şi cu tot ce se cere“. Magazinul nr. 1 — Piscicola Zau de Cîmpie — era închis, din lipsă de marfă, iar la Ospătăria pieţei se vindea bere la discreţie cu 25 de lei halba. Undeva, intr-un colţ, o fată vindea bere la sticlă, cu 40 de lei, inclusiv garanţia, şi mititei cu 15 lei bucata. V. BOTA m UITAŢI ABONAMENTUL ! Cititorilor fideli ai cotidianului nostru şi celor care vor să devină le aducem aminte că pînă la 28 noiembrie a.c., pot încheia abonamente la CUVINTUI LIBER“ Reţineţi avantajul de a avea reunite, intr-o publicaţie numeroase ştiri din judeţ in exclusivitate, precum şi prncipalele evenimente pe scurt din ţară şi de pe mapamond Ca ziar independent, de informaţie şi opinie, cotidianul stă la dispoziţia tuturor mureşenilor. LA BÂRDEŞTI A înălţătoare momente de simţire cu un m « « v patriotică încă în zorii zilei de 24 noiembrie, Bărdeştiul a îmbrăcat haina de sărbătoare, iar drapelele Tricolorului românesc — roşu, galben şi albastru — flutură la fiecare casă. Spre sat intră maşini, căruţe, grupuri de oameni tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, care se îndreaptă spre centrul aşezării. Este ora 9 şi o trăsură, flancată de tineri călăreţi îmbrăcaţi în alese costume naţionale, conduc pe Prea Sfinţia Sa Andrei, episcopul Albei Iulia, pînă la biserica frumos pregătită pentru binecuvîntare, începe oficierea slujbei acestui sfînt lăcaş ortodox, care poartă hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, împreună cu sutele de cetăţeni din Bărdeşti, Sîntara, Tîrgu-Mureş, Bistriţa, Cluj, din Sibiu şi din alte localităţi ale judeţului nostru, iau parte: domnul prefect Vasile Urdea, domnul senator Radu Ceontea, domnul Zeno Opriş, preşedintele Uniunii Vatra Românească, domnul Constantin Herişan, preşedintele Filialei Mureş a UVR, doamna subprefect Ileana Filipescu, primarul comunei Sîntana, dl. Viorel Bubău, reprezentanţi ai Prefecturii, ai Asociaţiei cadrelor militare in rezervă şi retragere „Avram Iancu“ din Tîrgu-Mureş, ai Uniunii Vatra Românească, veterani de război, fii şi fiice ai martirilor de la Moisei, asasinaţi de horthyşti la 14 octombrie 1944. Alături se află unul din supravieţuitorii acestui cumplit masacru de la Moisei, bătrînul şi respectatul Victor Pop, azi în vîrstă de 93 de ani. Sînt momente de aleasă simţire creştină în care Prea Sfinţia Sa Andrei, împreună cu un sobor de preoţi, împlineşte ritualul de sfinţire a acestui lăcaş amenajat prin truda şi ofranda sătenilor din Bărdeşti. Cuvintele rostite în faţa altarului sunt cu adevărat prea puţine pentru a cuprinde mulţumirea celor prezenţi pentru tot ce au înfăptuit în credinţă şi pentru credinţa în Dumnezeu, puţinii locuitori ai micii aşezări, în apropierea zidurilor bisericii, la ora 13, a avut loc un alt moment care va rămîne in memoria sutelor de cetăţeni sosiţi la monumentul înălţat aici GH BARBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) SARBATOAREA INIMII NOASTRE In prag de timpurie iarnă, gindu-mi se-ntoarnă la fila de aur a desăvirşirii devenirii noastre. De cîteva ori mi-am propus şi am reuşit să ajung de sărbătoarea naţională, în locurile presărate cu florile amintirilor marilor evenimente. Conduşi de evocările tulburătoare ale domnului Victor Pop, originar din Lăscud, judeţul Mureş, cutremuraţi de emoţie, un grup de elevi am înfăptuit o călătorie imaginară pe fronturile războaielor mondiale, la Alba Iulia şi la Moisei. La cei 93 de ani ai săi, participant la Unirea de la 1 Decembrie 1918, veteran din primul şi al doilea război mondial şi supravieţuitor al crudului masacru al românilor din Moisei, aidoma unei vechi cronici de date şi evenimente, de răni şi gloanţe, îndelung răsfoită de generaţii de copii şi HAIDU ADA, clasa a VIII-a A, Şcoala generală nr. 4, Tîrgu-Mureș (Continuare în pag a 2-a) Transportul in comun — „maşina de măcinat" nervii şi banii călătorilor Cu toate că s-a scumpit, în valuri sucesive (cum s-a întîmplat şi recent cînd preţul unei călătorii s-a dublat şi în unele cazuri aproape s-a triplat), transportul urban şi interurban în comun, el continuă să ne „macine nervii şi banii“, să ne pună în situaţia de a întîrzia sau a nu mai ajunge la serviciu sau unde avem treburi. Cel mai recent caz s-a petrecut în ziua de 22 noiembrie a.c., cînd la Tîrgu-Mureş nu a circulat nici un autobuz, în staţii, au aşteptat ore în şir, sute de oameni, care nu au mai ajuns la locurile de muncă. De acest fapt au profitat proprietarii de taxi-maxi şi de taximetre: primii au perceput taxe de 60 de lei de persoană din cartierul Tudor Vladimirescu şi pînă în centrul oraşului, iar ultimii 250—300 de lei. Iată de ce considerăm oportune şi bine venite acţiunile întreprinse, în lunile octombrie şi noiembrie, de Oficiul de stat pentru calitatea Inspectoratul judeţean pentru controlul produselor şi serviciilor Mureş, în baza Hotărîrii Guvernului nr. 545/91, privind modul cum se desfășoară transportul în comun, urban şi interurban de călători, din partea regiilor autonome de specialitate din Tîrgu-Mureş, Sighişoara, Reghin şi Tîrnăveni. Aşa cum ne-au informat domnul Ion Patraulea, inspector-şef judeţean şi domnul Călin Ciontea, inspector, această acţiune a vizat în principal următoarele aspecte: fluiditatea circulaţiei, frecvenţa autobuzelor pe linii şi în staţii, modul de servire al călătorilor, gradul de aglomerare pe liniile de transport, numărul de călători în aşteptare în staţii şi autogări, comportarea personalului de servire şi de control al regiilor; gradul de confort al mijloacelor de transport (starea scaunelor, a geamurilor, uşilor, a tapiţeriei, a curăţeniei etc.); existenţa grupurilor sanitare în staţii şi asigurarea lor cu utilităţi; starea străzilor şi drumurilor la care circulă mijloacele de transport etc. Aglomerațiile da persoane în stații, în perioadele de vîrf, cînd IOAN HUSA* (Continuare în pag. a 3-a)