Cuvîntul Liber, ianuarie-martie 1992 (Anul 4, nr. 1-63)

1992-01-15 / nr. 9

! ATENŢIE, TRIUMVIRATUL K.S.K. SE REFACE ! După Revoluţia din Decembrie 1939 , mureşenii de naţionalitate maghiară au avut parte de un­ triumvirat al puterii locale, for­­­mat­ din : Király, Sütő şi Kincses, rostogoliţi din vîrfurile nomen­claturii comuniste şi asimilaţi de iredentismul unguresc, care au făcut totul pmtru stimularea şi inocularea OTRAVEI ŞOVINE în sufl­iune nevinovate ale mi­norităţii maghiare, reuşind prin demagogie, presiune morală şi nvnebună să-l n­ovoace împotri­va m­iomn'lor, vecinilor şi cama­­ri-'lor de români, adu­cîndu-i în rituaţia dezonorantă \le a eVca în ni^pur'e binele me- tiicii şi obiceiuri ardeleneşti fău­rite cu mari jertfe de-a lungul istoriei. Jertfe bine cunoscute de către ambele părţii, la care se apar­e adaugă, şi cele recente, nu numai cunoscute, dar trăite şi simţite profund de mureşenii no-tri, care nu doresc sub nici o formă să se mai ajungă vreo­dată la astfel de comportament, ostil bunelor moravuri. Pentru ca dorinţa noastră să se transforme în realitate trebuie să fim foarte atenţi la triumvi­ratul puterii care va fi ales Valul revoluţiei ne-a impus triunghiul blestemat „K.S.K.” şi-n parte l-am suportat cu toţii cu urmările grave care s-au a­­bătut asupra noastră. Cei care s-au format s-au „risipit”, doi s-au întors la patronii lor în Ungaria şi al treilea urmează din moment ce nu mai benefi­ciază de înalte titluri pentru ca­re n-a cruţat pe nimeni, nici­­ chiar pe urmaşii lor, cărora le-au asigurat pregătirea necesară con­tinuării activităţilor iredentiste pe aceleaşi laturi ale „triunghiu­lui catastrofic” — intrigă, ser­vilism şi minciună. Acum, după cum se vede, pen­tru următorii patru ani se în­cearcă să se refacă triumviratul iredentist folosind alţi „vectori” mai tineri, primul find anunţat oficial, tot un Király. Oare în­­tîmplător ? Nu, domnilor !, mi­cul şi nevinovatul .,PISTA” a fost dintotdeauna în cîmpul de influenţă al vechiului ‘triumvirat (K.S.R.), fiind bine plasat în U.D.M.R. şi de la început în Bi­roul executiv al fostului Con­siliu municipal provizoriu de Uniune Naţională, unde şi-a a­­dus contribuţia deosebită la so­luţionarea problemelor majore ale viitoarei provincii autonome­­maghiare, pregătind un ansamblu de documente în acest sens, din care vă prezentăm : zonarea, cartografierea şi codificarea în limba maghiară a judeţului Mu­reş (de care dispunem) ; punerea pe calculator a localităţilor cu­ „viitoarea” denumire în limba maghiară şi cu „virtuoşii” con­ducători. Pentru „hărnicia” dovedită a­­tunci a fost trimis în Ungaria pentru a urma cursul de polito­logie seria a II-a (Programul îl cunoaştem, în curând sperăm să f­rimim şi o copie după „fişa matricolă”). Cunoscîndu-i bine intenţiile şi pornirile şovine şi chiar frica şi laşitatea dovedite faţă de şe­ful lui, Sütő A., pe care în ziua de 19 martie 1990 l-a lăsat de izbelişte, deşi l-a rugat să nu-i părăsească o clină şi să-l salve­ze cu orice preţ ; n-a făcut-o, s-a salvat singur, iar după eve­niment, trei zile a „dispărut”, revenind pe 23 „refăcut“ şi in­struit. Cînd acţiunea a luat tur­nura dorită de extremişti şi a­­nume : împăcarea formală, şter­gerea urmelor prin manevră, a­­mînare şi minciună, a intrat din nou în scenă. Pentru menţinerea în ultimii doi ani a U.D.M.R.-ului mure­şean, al cărui vicepreşedinte este, pe aceeaşi linie greşită „de stat în stat” şi de promotor princi­pal al iredentismului unguresc, domnul Király Ştefan a fost pro­pus pentru funcţia de primar al municipiului Tîrgu-Mureş, înce­­pîndu-şi campania cu atacul îm­potriva Alianţei „Vatra Româ­nească” pentru că altceva mai bun n-avea de spus la concret, din moment ce n-a făcut nimic pentru oamenii acestui munici­piu. Iar dacă a făcut să ne spu­nă ce anume ? Colonel (r) IO­AN JUDEA PAc»TWA 2 cdvînthl imrn Liberalizarea preţurilor (b­) (urimari din pag 1) de comercializare şi stabilire, a preţurilor, a fost amendată cu 20.000 de lei (în temeiul Legii nr. 12­­90, republicată), dispunîn­­du-se totodată recalcularea pre­ţurilor în limite legale, în cele 43 de cazuri descoperite de organele de control, între 12— 31 decembrie 1991, sumele în­casate necuvenit în valoare de 1.493.092 de lei, (diferenţă de preţ), de către societăţile comer­ciale cu capital de stat, coope­ratist şi privat,, s-au vărsat la bugetul statului, iar cei vinovaţi au fost amendaţi contravenţional cu suma de 308.750 de lei. Slabă consolare pentru cumpărători (de fapt egală cu zero), mai ales a celor cu venituri mici pentru care contează şi cîţiva lei (care în condiţiile actuale au doar valoare simbolică), în timp ce contravenienţii au plătit amenzi simbolice (comparativ cu sumele încasate fraudulos), sume care le-au recuperat în următoarea zi sau zile (mizînd pe faptul că controlul nu mai vine prea re­pede pe la ei), refăcîndu-şi capi­talul „ciupit” de inspectorii DGCFS, ai Gărzii financiare, ai Prefecturii, ai Primăriei muni­cipiului Tîrgu-Mureş, de poliţia economică sau alte organe de control. Cu toată legislaţia in vigoare (bine ar fi dacă ea ar fi respec­tată şi aplicată întocmai) ilegali­tăţile făcute voit sau din necu­noaşterea­­ legilor şi hotărîrilor Guvernului, se înmulţesc, se am­plifică mereu, dovadă în plus că pentru cei puşi pe căpătui­ala, pe îmbogăţire rapidă, cu orice preţ, un singur lucru contează : cîştigul, acumularea de capital, indiferent de mijloace ! Stabili­rea unor preţuri după „ureche , sau bunul plac, furind consuma­torii (prin vînzarea mărfurilor la preţuri neconforme cu Hota­­rîrea Guvernului nr 776 91 Şi cil celelalte acte normative care trebuie respectate întocmai au.a timp cl se află in vigoare), nu scuză şi nu justifică pe nimeni, chiar dacă invocă liberalizarea preţurilor sau economia de piaţă, care în condiţiile actuale sînt un fiasco atîta timp cît cererea este mult mai mare decît oferta, cît în multe sectoare producătorii sînt unici sau doi-trei, fapt care le permite să dicteze prețurile, nu să le negocieze, să le stabi­lească în jurul valorii încorpo­rate în marfă. Organele de control financiar, Garda financiară, poliţia econo­mică, corpurile de control ale Prefecturii şi primăriilor au obli­gaţia şi datoria să se implice şi mai mult în „ruperea” lanţului infracţional, al corupţiei şi tra­ficului de influenţă, al afacerilor necinstite, indiferent cine e pro­prietarul sau cine se află în um­bră, în spatele societăţilor co­m­rb­erale cu capital de stat sau particular. Deocamdată nu pu­tem da nici un exemplu de con­damnare pentru afaceri veroase corupţie, evaziune fiscală comisă prin falsificarea evidenţelor, im­porturi şi exporturi făcute nu tocmai cu acte în regulă (e vor­ba de judeţul Mureş), în care s-au aflat sau se află în joc sute de mii­ milioane, chiar zeci de milioane de lei. Din cite cunoaş­tem astfel de cazuri există, însă dosarele respective sunt încă în studiu, în curs de finalizare ... cu lunile (! ?), în ciuda faptului că atît fostul cît şi" actualul prim­­ministru, chiar preşedintele ţării, parlamentari, au cerut şi cer descoperirea şi condamnarea ce­lor care practică corupţia, trafi­cul de influenţă pentru a se im­bogaţi ilicit, indiferent de func­­ţia şi de poziţia socială pe­­ care le ocupă. Opinia publică aşteptă să se întîmple „minunea”, să se aplice legea în mod egal pentru toţi, atunci cînd greşesc sau să­­vîrşesc fapte penale, aşa cum glăsuieşte legea legilor — Con­stituţia ţării, care trebuie res­pectată întocmai, începînd cu preşedintele României şi pînă la ultimul muritor de rînd, altfel nu vom putea ieşi din criza eco­nomică şi morală care se adîn­­ceşte, se amplifică, continuu. N.A. în articolul (partea I) din ziua de 14 ianuarie a.c. nu e vorba de Societatea comercială MOBILART, din Tîrgu-Mureş, str. Podeni nr. 10, ci de asocia­ţie familială. Conştiinţa de a aparţine unei etnii (Urmare din pag I) vorbă: „Nu-i ţigan cine-i ţigan — neom e cel ce face ţigănii!“. Aici e marele adevăr! — Priviţi-i pe nomazi şi pe Căldărari! Sunt corecţi, cinstiţi — fără nici o ezitare s-au declarat, spre cinstea lor, romi! De ce să-i fie: ruşine, astăzi, cuiva, să de­clare adevărul? Cu ce săpun mi­raculos se spală asemenea romi ca să-şi poată ascunde obîrşia?! Vedeţi? Aici se greşeşte amarnic Avem deci, datoria sfîntă să le explicăm acestor oameni, pe limbajul lor, acestor fiinţe orop­site decenii de-a rîndul că, în sfîrşit, a venit ziua cea mare si pentru ei, că se pot, în libertate, impune ca minoritate naţională, cu drepturi depline şi foarte clare! — Nu sînteţi prea categoric? — Deloc! E aici vremea cînd se interzice, categoric, oricui, manipularea romilor: ei trebuie, neaparat, conştientizaţi că au personalitatea lor, trecutul lor istoric, că au, la Sibiu, două pu­blicaţii anume pentru ei, că au­­ candidaţii lor, că pe ei trebuie­­ să-i voteze, etc. etc. Să mai ştie că aici, la Tîrgu Mureş,, la Oradea şi la Bucureşti, la licee­le Pedagogice, au clase speciale de educatoare pentru copiii ro­milor1 — Am, totuşi, impresia că a­­veţi o undă de supărare în su­flet ... — Sint cam necăjit că, prin reducerea mîinii de lucru din diferite societăţi comerciale de stat şi din cele particulare, cei dinţii daţi afară sint romii, rînd să prindă gustul pîinii rişti cate cinstit, hopa, afară cu ei! Din ce să trăiască aceşti oameni?! Au cite o droaie de plozi, cu ce să-i hrănească? Aşa se ajunge la necinste, la furturi, la bişni­ţă de doi lei, la tot felul de mi­nuni neplăcute. Apoi, la­ sate.­­Am vorbit cu foarte­­ mulţi pri­mari: „Daţi-le, măi oameni buni, romilor, cîţiva ani de pămînt, doar n-o fi foc. O să vedeţi că se pun ne treabă. Dacă nu, a­­tunci aveţi motiv să-i dojeniţi. De unde să-şi facă, amărîţii, rost de ale gurii dacă nu-i aţin­­taţi cumva, legal, cu un colţ de grădină?“. Am reuşit. ..şi n-am reuşit. Dar, nu mă las. Apoi, să rău uităm, că. ei «srvt meseriaşi foarte pricepuţi. cu» tradiţii se­rioase. Un locşor unde să-şi poată face meseria înseamnă a­­vantaj pentru toată lumea. Sper, totuşi. într-o înţelegere în timp. intr-o ordine firească a lucruri­lor, a mersului spre statornicie şi spre bine! — Ce alte gînduri bune mai aveţi? — Marele meu gînd bun este conştientizarea firească a romi­lor: să fie ei adevăraţi să do­bândească demnitatea care li se cuvine. Am cutreierat Lumea: a­­vem o ţară atît de frumoasă în­­rit, unii, nici nu-şi pot imagina. Fac tot­­ce-mi stă în puţin­­ă şi nu mă las pînă nu izbutesc să organizez, pentru prima oară, la București în toamnă, Congresul Mondial al Romilor. — Vă dorim succes! — Mulțumesc frumos! — O ultimă întrebare, care s-ar fi cuvenit să fie prima: fi­ind Rege, cum vi se adresează romii? — Sînt un om obi­nuit: nu fac parte din partide. Nu există pre­tenţii în sensul în care m-aţi întrebat: fiecare mi se adresează cum crede el de cuviinţă. Nu doresc­ în nici un caz, să-i ducă pe cineva mingea că am preten­­tii, nici la rang, nici la merite si nici la spatii . . . geografice sau de altă natură. Doamne fereşte! Prima carte posta a mm - RO­MA­IA (Urmare din pag I) colorul — roşu, galben si al­bastru, iar în cele patru puncte cardinale sunt prezentate sec­vențe inedite: o sătenică în frumoase straie de sărbătoa­re, frontispiciul altarului bi­sericii strada principală ce se pierde pe coama dealului si simbolicul potcovar. Pe spate stă scris: Decem­brie 1991 — prima carte poş­tală din Vătava ROMÂNIA. (Decembrie 1991: première carte postale de Vătava­. F.a este editată de comitetele Vă­tava—Lovai, Lava!—Vătava, împreună cu Clubul Cartofi­­lilor din Franţa, ca un semn al Prieteniei şi afecţiunii din­tre cel două localităţi înfră­ţite: Vltava—Laval şi se în­scrie în colecţia Gabriel Voi­­nea. • În oraşul Tirnăveni, me­dicul Teofil Bunea candidea­ză la funcţia de primar pe lista Convenţiei Democratice Mureş sub semnull „Cheia“, şi nu ea independent cum a­­ apărut în acelaşi număr.­­ Astăzi Miercuri 15 IA­NU­ARIE Soarele răsare la ora 7*51, inuno la ora 16*52. Zi!*­ trecute 14, zile răma­se 352. K­NFMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Ti­călosul Chart. Unirea: Karate Kid II Progresul: Prindri­-1 pe Unice­l­ec viu sau mort Select: Suflet sălbatic. Tineretului:­ Vir­ginitate. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Asasinatul. REGHIN —• Pa­tria: Cobra. TÎRNAVENI — Me­lodia: Lacrima cerului. LUDUŞ. Flacăra: A fost viol? SOVA­­TA — Doina: Un wikin» vine din sud. 1ERNUT — Lu­ mina: Aligatorul. SARMASU — Popu­lar: Vandana. cEVATRIl TFWRUL NATIONAL azi. ora ta. O sută de ani de .singu­­ră'de lecţia maghiară). Abona­­irmn* C TEATRUL ..ARiF.I,“ mîine, joi. la sedii', era 17. Ob­ligate­­mb'rlig.ote (secția română) — speria-ul prezentat la Festivalul mondial din Franța. R Anm TIRON­-MUREŞ Joi, 16 ianuarie Orele 7—10: Relatări din ju­rleţe. . Vreme trece, vreme vino“. Snort. Muzică pentru toţi. Re­­dactarea emisiunii: Septimiu Ciolohoc. Orele 18—21: Agenda actuali­tăţii Pe undele tinereţii („Sta­rea de poezie“ la aniversarea lui Rm­ivvml. Muzică. Redacta­rea emisiunii: Dana Ardelean. spicuiri DIN potvTR­AMUI, TV Joi, 16 ianuarie 10.00 — Actualități 10.20 — Ca­­lendarul zilei. 10.30 — Super Ch'mic'»'. 12.10 — Ora de muzi­că 13.00 — Oameni de lingă noi. 13.30 — Jazz magazin. 14.00 — Actualități. 14.20 — Documen­tar artistic. 14.50 — Preuniver-' sitaria. 15.20 — Cursuri de limbi străine. 15 50 — 15. 16, 17. 18. 16.10 — Vîrstele peliculei. 16.45 — Casa noastră. 17.10 — Pro Pa­tria. 18.00 — Studioul electoral. 19.30 — Desene animate. 20.00 — Actualităţi. 20.35 — Sport. 20.45 — Studioul economic. 21.15 — Film serial: Dallas. Episodul 92. 22.10 — Reflecţii rutiere. ..? 25 — Reporter ’92. 22.55 — Cronica Parlamentului. Actuali­tăţi. 23.30 — Agenda electorală 23.45 — Stadion. Combinat a miroase orl­ Regia autonomă de transport în comun a predat comitetu­lui „Sindicatului pensionarilor“ 100.000 de bilete, cu preţul de 2,50 lei bucata, cu titlul de protecţie socială a pensionarilor. Comitetul acestui sindicat a dat spre vînzare aceste bilete Societăţii comerciale Mureş — SIN SRL — cu un comision­­de 12 la sută. Cu ocazia vînzării biletelor i-au obligat pe pensio­nari să se înscrie în „Sindicatul lor“. „Şi plata cotizaţiei!­. .Combinaţia“, a c­­ştigat 50.000 de lei, cu care a păgubit pensionarii, încă o combinaţie de acest fel şi ar fi cîştigat 100.000 de lei în paguba Pensionarilor. O „RĂSPUNDERE“ se află în clădirea prefecturii, căreia îi spunem că, dacă un singur bilet se mai vinde, din acelea, mai scump de 2,50 lei bucata, „Combinaţia“ va fi adusă la cunoştinţa întregii ţări. Stimaţi pensionari! Nu daţi mai mult de 2,50 lei pentru un bilet! Acest preţ a fost aprobat de prefectură. Cei care aţi dat mai mult, vă rugăm să depuneţi o declaraţie la sediul U­­niunii pensionarilor. Uniunea pensionarilor se angajează să vîndă asemenea bilete la valoarea de 2,50 lei bucata, fără să încaseze comisi­oane şi fără să facă deosebire între pensionari. Aşa cum am procedat cu medicamentele, cadourile pomului de Crăciun şi alte avantaje pe care le-am acordat gratuit, vom proceda şi în viitor. Vă asigurăm că cei implicaţi în păgubirea pensionarilor în „combinaţia bilete“ vor da socoteală opiniei publice, dacă nu şi altor organe FLORIAN BULBUCAN Preşedintele Uniunii judeţene Mureş a pensionarilor

Next