Cuvîntul Liber, ianuarie-martie 1992 (Anul 4, nr. 1-63)
1992-01-15 / nr. 9
! ATENŢIE, TRIUMVIRATUL K.S.K. SE REFACE ! După Revoluţia din Decembrie 1939 , mureşenii de naţionalitate maghiară au avut parte de un triumvirat al puterii locale, format din : Király, Sütő şi Kincses, rostogoliţi din vîrfurile nomenclaturii comuniste şi asimilaţi de iredentismul unguresc, care au făcut totul pmtru stimularea şi inocularea OTRAVEI ŞOVINE în sufliune nevinovate ale minorităţii maghiare, reuşind prin demagogie, presiune morală şi nvnebună să-l novoace împotriva miomn'lor, vecinilor şi camari-'lor de români, aducîndu-i în rituaţia dezonorantă \le a eVca în ni^pur'e binele me- tiicii şi obiceiuri ardeleneşti făurite cu mari jertfe de-a lungul istoriei. Jertfe bine cunoscute de către ambele părţii, la care se apare adaugă, şi cele recente, nu numai cunoscute, dar trăite şi simţite profund de mureşenii no-tri, care nu doresc sub nici o formă să se mai ajungă vreodată la astfel de comportament, ostil bunelor moravuri. Pentru ca dorinţa noastră să se transforme în realitate trebuie să fim foarte atenţi la triumviratul puterii care va fi ales Valul revoluţiei ne-a impus triunghiul blestemat „K.S.K.” şi-n parte l-am suportat cu toţii cu urmările grave care s-au abătut asupra noastră. Cei care s-au format s-au „risipit”, doi s-au întors la patronii lor în Ungaria şi al treilea urmează din moment ce nu mai beneficiază de înalte titluri pentru care n-a cruţat pe nimeni, nici chiar pe urmaşii lor, cărora le-au asigurat pregătirea necesară continuării activităţilor iredentiste pe aceleaşi laturi ale „triunghiului catastrofic” — intrigă, servilism şi minciună. Acum, după cum se vede, pentru următorii patru ani se încearcă să se refacă triumviratul iredentist folosind alţi „vectori” mai tineri, primul find anunţat oficial, tot un Király. Oare întîmplător ? Nu, domnilor !, micul şi nevinovatul .,PISTA” a fost dintotdeauna în cîmpul de influenţă al vechiului ‘triumvirat (K.S.R.), fiind bine plasat în U.D.M.R. şi de la început în Biroul executiv al fostului Consiliu municipal provizoriu de Uniune Naţională, unde şi-a adus contribuţia deosebită la soluţionarea problemelor majore ale viitoarei provincii autonomemaghiare, pregătind un ansamblu de documente în acest sens, din care vă prezentăm : zonarea, cartografierea şi codificarea în limba maghiară a judeţului Mureş (de care dispunem) ; punerea pe calculator a localităţilor cu „viitoarea” denumire în limba maghiară şi cu „virtuoşii” conducători. Pentru „hărnicia” dovedită atunci a fost trimis în Ungaria pentru a urma cursul de politologie seria a II-a (Programul îl cunoaştem, în curând sperăm să frimim şi o copie după „fişa matricolă”). Cunoscîndu-i bine intenţiile şi pornirile şovine şi chiar frica şi laşitatea dovedite faţă de şeful lui, Sütő A., pe care în ziua de 19 martie 1990 l-a lăsat de izbelişte, deşi l-a rugat să nu-i părăsească o clină şi să-l salveze cu orice preţ ; n-a făcut-o, s-a salvat singur, iar după eveniment, trei zile a „dispărut”, revenind pe 23 „refăcut“ şi instruit. Cînd acţiunea a luat turnura dorită de extremişti şi anume : împăcarea formală, ştergerea urmelor prin manevră, amînare şi minciună, a intrat din nou în scenă. Pentru menţinerea în ultimii doi ani a U.D.M.R.-ului mureşean, al cărui vicepreşedinte este, pe aceeaşi linie greşită „de stat în stat” şi de promotor principal al iredentismului unguresc, domnul Király Ştefan a fost propus pentru funcţia de primar al municipiului Tîrgu-Mureş, începîndu-şi campania cu atacul împotriva Alianţei „Vatra Românească” pentru că altceva mai bun n-avea de spus la concret, din moment ce n-a făcut nimic pentru oamenii acestui municipiu. Iar dacă a făcut să ne spună ce anume ? Colonel (r) IOAN JUDEA PAc»TWA 2 cdvînthl imrn Liberalizarea preţurilor (b) (urimari din pag 1) de comercializare şi stabilire, a preţurilor, a fost amendată cu 20.000 de lei (în temeiul Legii nr. 1290, republicată), dispunîndu-se totodată recalcularea preţurilor în limite legale, în cele 43 de cazuri descoperite de organele de control, între 12— 31 decembrie 1991, sumele încasate necuvenit în valoare de 1.493.092 de lei, (diferenţă de preţ), de către societăţile comerciale cu capital de stat, cooperatist şi privat,, s-au vărsat la bugetul statului, iar cei vinovaţi au fost amendaţi contravenţional cu suma de 308.750 de lei. Slabă consolare pentru cumpărători (de fapt egală cu zero), mai ales a celor cu venituri mici pentru care contează şi cîţiva lei (care în condiţiile actuale au doar valoare simbolică), în timp ce contravenienţii au plătit amenzi simbolice (comparativ cu sumele încasate fraudulos), sume care le-au recuperat în următoarea zi sau zile (mizînd pe faptul că controlul nu mai vine prea repede pe la ei), refăcîndu-şi capitalul „ciupit” de inspectorii DGCFS, ai Gărzii financiare, ai Prefecturii, ai Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş, de poliţia economică sau alte organe de control. Cu toată legislaţia in vigoare (bine ar fi dacă ea ar fi respectată şi aplicată întocmai) ilegalităţile făcute voit sau din necunoaşterea legilor şi hotărîrilor Guvernului, se înmulţesc, se amplifică mereu, dovadă în plus că pentru cei puşi pe căpătuiala, pe îmbogăţire rapidă, cu orice preţ, un singur lucru contează : cîştigul, acumularea de capital, indiferent de mijloace ! Stabilirea unor preţuri după „ureche , sau bunul plac, furind consumatorii (prin vînzarea mărfurilor la preţuri neconforme cu Hotarîrea Guvernului nr 776 91 Şi cil celelalte acte normative care trebuie respectate întocmai au.a timp cl se află in vigoare), nu scuză şi nu justifică pe nimeni, chiar dacă invocă liberalizarea preţurilor sau economia de piaţă, care în condiţiile actuale sînt un fiasco atîta timp cît cererea este mult mai mare decît oferta, cît în multe sectoare producătorii sînt unici sau doi-trei, fapt care le permite să dicteze prețurile, nu să le negocieze, să le stabilească în jurul valorii încorporate în marfă. Organele de control financiar, Garda financiară, poliţia economică, corpurile de control ale Prefecturii şi primăriilor au obligaţia şi datoria să se implice şi mai mult în „ruperea” lanţului infracţional, al corupţiei şi traficului de influenţă, al afacerilor necinstite, indiferent cine e proprietarul sau cine se află în umbră, în spatele societăţilor comrberale cu capital de stat sau particular. Deocamdată nu putem da nici un exemplu de condamnare pentru afaceri veroase corupţie, evaziune fiscală comisă prin falsificarea evidenţelor, importuri şi exporturi făcute nu tocmai cu acte în regulă (e vorba de judeţul Mureş), în care s-au aflat sau se află în joc sute de mii milioane, chiar zeci de milioane de lei. Din cite cunoaştem astfel de cazuri există, însă dosarele respective sunt încă în studiu, în curs de finalizare ... cu lunile (! ?), în ciuda faptului că atît fostul cît şi" actualul primministru, chiar preşedintele ţării, parlamentari, au cerut şi cer descoperirea şi condamnarea celor care practică corupţia, traficul de influenţă pentru a se imbogaţi ilicit, indiferent de funcţia şi de poziţia socială pe care le ocupă. Opinia publică aşteptă să se întîmple „minunea”, să se aplice legea în mod egal pentru toţi, atunci cînd greşesc sau săvîrşesc fapte penale, aşa cum glăsuieşte legea legilor — Constituţia ţării, care trebuie respectată întocmai, începînd cu preşedintele României şi pînă la ultimul muritor de rînd, altfel nu vom putea ieşi din criza economică şi morală care se adînceşte, se amplifică, continuu. N.A. în articolul (partea I) din ziua de 14 ianuarie a.c. nu e vorba de Societatea comercială MOBILART, din Tîrgu-Mureş, str. Podeni nr. 10, ci de asociaţie familială. Conştiinţa de a aparţine unei etnii (Urmare din pag I) vorbă: „Nu-i ţigan cine-i ţigan — neom e cel ce face ţigănii!“. Aici e marele adevăr! — Priviţi-i pe nomazi şi pe Căldărari! Sunt corecţi, cinstiţi — fără nici o ezitare s-au declarat, spre cinstea lor, romi! De ce să-i fie: ruşine, astăzi, cuiva, să declare adevărul? Cu ce săpun miraculos se spală asemenea romi ca să-şi poată ascunde obîrşia?! Vedeţi? Aici se greşeşte amarnic Avem deci, datoria sfîntă să le explicăm acestor oameni, pe limbajul lor, acestor fiinţe oropsite decenii de-a rîndul că, în sfîrşit, a venit ziua cea mare si pentru ei, că se pot, în libertate, impune ca minoritate naţională, cu drepturi depline şi foarte clare! — Nu sînteţi prea categoric? — Deloc! E aici vremea cînd se interzice, categoric, oricui, manipularea romilor: ei trebuie, neaparat, conştientizaţi că au personalitatea lor, trecutul lor istoric, că au, la Sibiu, două publicaţii anume pentru ei, că au candidaţii lor, că pe ei trebuie să-i voteze, etc. etc. Să mai ştie că aici, la Tîrgu Mureş,, la Oradea şi la Bucureşti, la liceele Pedagogice, au clase speciale de educatoare pentru copiii romilor1 — Am, totuşi, impresia că aveţi o undă de supărare în suflet ... — Sint cam necăjit că, prin reducerea mîinii de lucru din diferite societăţi comerciale de stat şi din cele particulare, cei dinţii daţi afară sint romii, rînd să prindă gustul pîinii rişti cate cinstit, hopa, afară cu ei! Din ce să trăiască aceşti oameni?! Au cite o droaie de plozi, cu ce să-i hrănească? Aşa se ajunge la necinste, la furturi, la bişniţă de doi lei, la tot felul de minuni neplăcute. Apoi, la sate.Am vorbit cu foarte mulţi primari: „Daţi-le, măi oameni buni, romilor, cîţiva ani de pămînt, doar n-o fi foc. O să vedeţi că se pun ne treabă. Dacă nu, atunci aveţi motiv să-i dojeniţi. De unde să-şi facă, amărîţii, rost de ale gurii dacă nu-i aţintaţi cumva, legal, cu un colţ de grădină?“. Am reuşit. ..şi n-am reuşit. Dar, nu mă las. Apoi, să rău uităm, că. ei «srvt meseriaşi foarte pricepuţi. cu» tradiţii serioase. Un locşor unde să-şi poată face meseria înseamnă avantaj pentru toată lumea. Sper, totuşi. într-o înţelegere în timp. intr-o ordine firească a lucrurilor, a mersului spre statornicie şi spre bine! — Ce alte gînduri bune mai aveţi? — Marele meu gînd bun este conştientizarea firească a romilor: să fie ei adevăraţi să dobândească demnitatea care li se cuvine. Am cutreierat Lumea: avem o ţară atît de frumoasă înrit, unii, nici nu-şi pot imagina. Fac totce-mi stă în puţină şi nu mă las pînă nu izbutesc să organizez, pentru prima oară, la București în toamnă, Congresul Mondial al Romilor. — Vă dorim succes! — Mulțumesc frumos! — O ultimă întrebare, care s-ar fi cuvenit să fie prima: fiind Rege, cum vi se adresează romii? — Sînt un om obinuit: nu fac parte din partide. Nu există pretenţii în sensul în care m-aţi întrebat: fiecare mi se adresează cum crede el de cuviinţă. Nu doresc în nici un caz, să-i ducă pe cineva mingea că am pretentii, nici la rang, nici la merite si nici la spatii . . . geografice sau de altă natură. Doamne fereşte! Prima carte posta a mm - ROMAIA (Urmare din pag I) colorul — roşu, galben si albastru, iar în cele patru puncte cardinale sunt prezentate secvențe inedite: o sătenică în frumoase straie de sărbătoare, frontispiciul altarului bisericii strada principală ce se pierde pe coama dealului si simbolicul potcovar. Pe spate stă scris: Decembrie 1991 — prima carte poştală din Vătava ROMÂNIA. (Decembrie 1991: première carte postale de Vătava. F.a este editată de comitetele Vătava—Lovai, Lava!—Vătava, împreună cu Clubul Cartofililor din Franţa, ca un semn al Prieteniei şi afecţiunii dintre cel două localităţi înfrăţite: Vltava—Laval şi se înscrie în colecţia Gabriel Voinea. • În oraşul Tirnăveni, medicul Teofil Bunea candidează la funcţia de primar pe lista Convenţiei Democratice Mureş sub semnull „Cheia“, şi nu ea independent cum a apărut în acelaşi număr. Astăzi Miercuri 15 IANUARIE Soarele răsare la ora 7*51, inuno la ora 16*52. Zi!* trecute 14, zile rămase 352. KNFMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Ticălosul Chart. Unirea: Karate Kid II Progresul: Prindri-1 pe Unicelec viu sau mort Select: Suflet sălbatic. Tineretului: Virginitate. SIGHIŞOARA — Lumina: Asasinatul. REGHIN —• Patria: Cobra. TÎRNAVENI — Melodia: Lacrima cerului. LUDUŞ. Flacăra: A fost viol? SOVATA — Doina: Un wikin» vine din sud. 1ERNUT — Lu mina: Aligatorul. SARMASU — Popular: Vandana. cEVATRIl TFWRUL NATIONAL azi. ora ta. O sută de ani de .singură'de lecţia maghiară). Abonairmn* C TEATRUL ..ARiF.I,“ mîine, joi. la sedii', era 17. Obligatemb'rlig.ote (secția română) — speria-ul prezentat la Festivalul mondial din Franța. R Anm TIRON-MUREŞ Joi, 16 ianuarie Orele 7—10: Relatări din jurleţe. . Vreme trece, vreme vino“. Snort. Muzică pentru toţi. Redactarea emisiunii: Septimiu Ciolohoc. Orele 18—21: Agenda actualităţii Pe undele tinereţii („Starea de poezie“ la aniversarea lui Rmivvml. Muzică. Redactarea emisiunii: Dana Ardelean. spicuiri DIN potvTRAMUI, TV Joi, 16 ianuarie 10.00 — Actualități 10.20 — Calendarul zilei. 10.30 — Super Ch'mic'»'. 12.10 — Ora de muzică 13.00 — Oameni de lingă noi. 13.30 — Jazz magazin. 14.00 — Actualități. 14.20 — Documentar artistic. 14.50 — Preuniver-' sitaria. 15.20 — Cursuri de limbi străine. 15 50 — 15. 16, 17. 18. 16.10 — Vîrstele peliculei. 16.45 — Casa noastră. 17.10 — Pro Patria. 18.00 — Studioul electoral. 19.30 — Desene animate. 20.00 — Actualităţi. 20.35 — Sport. 20.45 — Studioul economic. 21.15 — Film serial: Dallas. Episodul 92. 22.10 — Reflecţii rutiere. ..? 25 — Reporter ’92. 22.55 — Cronica Parlamentului. Actualităţi. 23.30 — Agenda electorală 23.45 — Stadion. Combinat a miroase orl Regia autonomă de transport în comun a predat comitetului „Sindicatului pensionarilor“ 100.000 de bilete, cu preţul de 2,50 lei bucata, cu titlul de protecţie socială a pensionarilor. Comitetul acestui sindicat a dat spre vînzare aceste bilete Societăţii comerciale Mureş — SIN SRL — cu un comisionde 12 la sută. Cu ocazia vînzării biletelor i-au obligat pe pensionari să se înscrie în „Sindicatul lor“. „Şi plata cotizaţiei!. .Combinaţia“, a cştigat 50.000 de lei, cu care a păgubit pensionarii, încă o combinaţie de acest fel şi ar fi cîştigat 100.000 de lei în paguba Pensionarilor. O „RĂSPUNDERE“ se află în clădirea prefecturii, căreia îi spunem că, dacă un singur bilet se mai vinde, din acelea, mai scump de 2,50 lei bucata, „Combinaţia“ va fi adusă la cunoştinţa întregii ţări. Stimaţi pensionari! Nu daţi mai mult de 2,50 lei pentru un bilet! Acest preţ a fost aprobat de prefectură. Cei care aţi dat mai mult, vă rugăm să depuneţi o declaraţie la sediul Uniunii pensionarilor. Uniunea pensionarilor se angajează să vîndă asemenea bilete la valoarea de 2,50 lei bucata, fără să încaseze comisioane şi fără să facă deosebire între pensionari. Aşa cum am procedat cu medicamentele, cadourile pomului de Crăciun şi alte avantaje pe care le-am acordat gratuit, vom proceda şi în viitor. Vă asigurăm că cei implicaţi în păgubirea pensionarilor în „combinaţia bilete“ vor da socoteală opiniei publice, dacă nu şi altor organe FLORIAN BULBUCAN Preşedintele Uniunii judeţene Mureş a pensionarilor