Cuvîntul Liber, iulie-septembrie 1992 (Anul 4, nr. 127-192)

1992-07-01 / nr. 127

VWWWWUWWWAV • kWW/Z/AWVVVWVWWVWWVVVVVWVWWVWAM>WWVVW<VVWiV.WWiV.Vi rAVAWMWVWWAVW«WVVVVliVWW«rtW.w:' JÍCIKV* m m mii bi ::j ! La conferinţa de prost din sâptămîna trecută, domnul Mu-­­ gu­r Isărescu, guvernatorul Ban­­cii Naţionale a Romăn­ei, a fă- j cut cîteva aprecieri (n ntru a­­ „amuza“ asistenţa) cu privire la­­ impactul dobînzilor actuale a- | supra agenţilor economici ..Do­­bînzile — lovitură de măciu­că...?!“; „Efortul lor­­al do­­brozilor mari) este pozitiv — în­­cepînd din patru mai şi ptoă a­­cum (23 iunie a.c . agenţii eco­nomici au adus bacii în socii“, cu „căruţa“, şi „canvinu!“ la băncile comerciale, pentru a plă­­ti creditele luate“ — dacă bine am înţeles s-au­ dorus circa 12 miliarde de lei: „Dee! semnele sínt bune ... !“; „Cu actu­alele ,do­­bînzi nu se mai solicită credite mari...!“. Din nenorocire, „glumele“ dom­nului Mugur Isărescu cu privi­re la efectul actualelor labt nai I sínt realităţi crude, car«­ au dat I lovitura de graţie. m-î Plastic ! spus, de măciucă, sn~ • ‘ f:'nr Co- j merciale cu capital .*› stat și ‘ privat. în primuil rînd investiţii­lor pe termen lung, de locuri de muncă. * tr-adevăr, h­obinzile de peste 80 r,a ---ă au dat o lovitură mai m * r­ică dncît cea de măe'n.-l majoritații arentilor economici cu capita] de stat. ..aruneîndu-'“ frtr-un blocaj financiar total, o" nu-i îi imposibilitatea de » mai e­­fectua plăţi, din care cârmă şi-au redus sau încetat activ',et»n n­o­­ductivă (situaţie în care se află deja foarte multe societăţi co­merciale din Judeţul nostru) D°ci, semnele bune la care se referea domnul Mugh­r Tsărascu. In privinţa nemaianolfini la cre­­dite (chiar dacă mai s'nt cura­joşi care încearcă, h'—cine refu­ză orice creditare fără acoperi­re de rambursare garantată, în termen, a banilor împrumutaţi), din păcate sunt dintre cele mai rele pentru salariaţi) care sunt trimiși, in masă, în șomaj, iar pentru industrie, la fel, care es­te în pragul colapsului, din care IO­AN HUSAR (Continuare In pag a 3-a) I de la catedră­ la pupitrul de comandă a! oraşului Născut la Sălcud, in 1949 Părinţii — ţărani. Şcoala generală — în satul natal. Liceul — la Iernut. Absolvent al Universităţii cluje­ni. : a. r:'t..t.-a de istoric. Dspi ab: ;! .fc, _ i'-ier.af î* îivă­tămiai. la Sălcud şi Ueag. Din 1983 — la Liceul agricol din Iernut. Soţia — profesoară. O studentă şi un elev întregesc imaginea familiei nou­lui primar al Iernatului, ales în turul TI de scrutin pe listele PUNR. Ştiu însă că, după cinci ore, în­că nu se formulase concluzia. Semn că Primăria Iernutului, cei 17 consilieri şi-au luat în se­rios rolul, puşi pe fapte mari. Cu întrebările care vor urma l-am „atacat“ pe dl. primar îna­intea şedinţei. • După patru luni de exerci­ţiu al puterii şi administraţiei locale, cum funcţionează primă­ria? Un colectiv funcţional? • Da. Nu însă în totalitate. Se exprimă şi puncte de vedere di­ferite. Ceea ce nu-i rău.­ ­ MIHAI SUCIU (Continuare în pag . 3 a) L-are „acroşat“ fugar, înaintea unei şedinţe a Consiliului local (cine o fi fost isteţul cu nostal­gia consiliilor? Oare, PRIMĂRIE nu definea mai bine,şi mai feno­? noţiunea?) pe tînărul primar Gheorghe Andreica. Chestiuni ar­zătoare pe ordinea de zi: bilanţ­­şcolar, ordinea publică , preve­nirea infracţiunii şi a contraven­ţiei, obişnuita informare lunară a primarului. Multe şi mari — la „Diverse“. Nu mai ştiu dacă toate cele „Diverse“ şi nediverse (concreti­zate) s-au elucidat şi soluţionat. ALEGEM La 19 iulie va avea loc a­­legerea celor 45 de membri ai Consiliului judeţean Mureş de către corpul de electori for­mat din totalitatea consi­lari­lor locali din judeţ, în conformitate cu prevede­rile Legii nr. 70/1991, au fost făcute publice, prin afişare la sediul comisiei electorale din clădirea Tribunalului judeţean, candidaturile depuse de către partidele şi formaţiunile poli­tice: Uniunea Democratică a Romilor — 4 candidaturi: Frontul Democrat al Salvării Naţionale — 45 candidaturi: UDMR — 45 candidaturi: Convenţia Democrată — 45 candidaturi; Partidul Unităţii Naţionale Române — 45 can­didaturi; Partidul Republican — 5 candidaturi; Frontul Salvării Naţionale — 45 can­didaturi. Candidaturile pot fi contes­tate la Tribunalul judeţean Mureş pînă la data de 3 iulie inclusiv, de către partide, for­maţiuni politice sau coaliţii de partide care nu au liste de can­didaţi, precum şi fie către candidaţii independenţi şi de electori (consilieri locali). V.Eva. ! Ha cred că se mai poate indoi cineva de adevă­rul simplu ca lumina zilei pentru toţi: rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, privind Serbia şi Muntenegru, constituie una din cele mai dure lovi­turi, sub formă indirectă, dată României! Aşezată geo­grafic într-o zonă deloc dătătoare de speranţe, ţara noastră se vede aruncată de embargoul total impus asupra Iugoslaviei într-o politică a cercului vicios. In contextul unor procese contradictorii europene şi mondiale, printre acestea situîndu-se şi reafirmarea identităţii naţionale la italieni, greci, albanezi, fran­cezi, americani chiar, etc., al unor cauze interne generatoare ale unui buget al degradării vieţii so­ciale, în condiţiile actuale de stagnare, cînd piciorul sting nu mai e frate cu dreptul, striviţi între două fraze ale istoriei, cu atiţia doctori în diversiune şi provocări, mereu pîndiţi de peştele Pirania al neprie­tenilor, noi, românii, avem, ca de obicei, soarta celor mici: aplicarea rezoluţiei amintite este echivalentă cu o sinucidere. Cu o ghilotină! Fireşte, dacă am fi fost bogaţi (guvernanţii se fac, totuşi, că nu ştiu că la sfîrşitul anului ‘89 ţările arabe erau datoare Ro­mâniei 2,4 miliarde de dolari, în creanţe­ altfel am discuta. Dar atunci cînd veniturile noastre pe un în- GHILOTINA trei an nu depăşesc trei miliarde de dolari la un loc, faţă de Polonia (cu 24 de miliarde) şi Ceho­slovacia (cu 18 miliarde), trebuie să acceptăm că fără economie nu poate fi concepută nici stabilitatea po­litică. Este, într-un fel, un punct de vedere împărtă­şit de toţi cei care paralel cu refuzul mai marilor şi mai micilor de a ajuta economiile din Est întrezăresc dezastrul economic previzibil. Nu şi-a pus, oare, nimeni problema că acum, cînd incontestabil că politica dictează economiei, într-un spaţiu european concurenţial aplicarea embargoului înseamnă, dincolo de degradarea relaţiilor cu vecinul din sud — singurul cu care nu am avut conflicte în decursul istoriei —, o pagubă de 500 de mii de do- lari­— pierderi directe, iar cele indirecte se ridică la aproximativ 2 miliarde de dolari?! Această situaţie pe muchie de cuţit, acceptată nu de bună voie, ci impusă de alţii, implică, cu toate consecinţele nefaste, printre altele, sistemul energetic Porţile de Fier T şi II, întreprinderea mixtă „Solventul“, Combinatul . •­ „Pancevo“, aprovizionarea cu medicamente şi furaje a complexelor zootehnice din Timişoara, în care se­­ află în pericol zeci de mii de animale. Să nu mai a­­ă î minţim un alt efect: temerea investitorilor faţă de »* extinderea conflictului în zonă. Chiar să nu foloseas-­­­că la nimic lecţia Irakului, cînd, nechemaţi in con- * flictul din Golf, singuri ne-am pus atunci frîngi­ia­­ la gît?! Evident, în situaţia impunerii embargoului, « secretarul general al­ ONU, domnul Butros Gali, a­­ fost înştiinţat că România are dreptul să emită pre- In­tenţii la compensaţii. Rămîne doar să le şi primim!­­ Pînă atunci, făcuţi sandviş de greutăţi, ameninţaţi mereu cu clauza naţiunii celei mai favorizate şi cu­­• „bau-baul“ Consiliului Europei, simţim cum, pe zi ce trece, toate acestea devin vîrf de lance potrivnică Azi, cînd guvernele trec dar oamenii rămîn, cînd măsurile abuzive au efectul unei ghilotine, trezirea rî' din coşmarul acesta, din rătăcirea în care am fost­­ aruncaţi fără a fi întrebaţi, ascultarea glasului ra-­­­ţiunii devin un necesar act de responsabilitate na- *■ trîotică. s|­ lazAr­lAdariit * ISTILI­IRG — DIALOG Cu ocazia împlinirii a 7 ani de la apariţia volumului EPOPEEA DE PE MUREŞ, închinat celor 15.000 de eroi ro­mâni căzuţi în luptele pentru eliberarea teritoriului judeţului Mureş în perioada 5 septembrie — 10 octombrie 1914, de sub ocupaţia fascisto-horthystă, ca urmare directă a Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, vor avea loc în comuna Ogra, ju­­denul Mureş, o înlătuţi:—dialog cu tem­a: MEMORIE ETERNA EROILOR ROMÂNI CĂZUŢI PENTRU NEAM Ş­ TARA PE MUREŞUL MIJLOCIU. Participă autorii, reprezentanţi ai revistei VATRA şi ai ziarului CUVINTUL LIBER, Studioului de radio Tîrgu-Mureş, Televiziunii, cadre militare în rezervă din asociaţia „AVRAM IANCU­“, veterani de război, văduve de război, membri ai Uniunii refugiaţilor români din nord-vestul Transilvaniei 1940—î91t, PIÎNR-ului şi Uniunii Vatra Românească Sînt invitaţi să ia parte la întîlnirea de la căminul cul­tural din Ogra. duminică, 5 iulie 1992, ora­­4, toţi fiii localităţii şi ai satelor aparţinătoare: Dileul Vechi, Giuluş, Lăscud, Vai­­dei, precum şi cei care au ajutat armata română la căratul muniţiilor pe linia întîi, au dat informaţii, au pansat şi transportat răniţi, au inmormîntat eroi în glia străbună în localităţi mureşene, precum şi nepoţii şi strănepoţii acestora. ORGAN’­ VTOR­: Consiliul local, biserica şi Şcoala ge­nerală din Ogra. l­ansare de carte Mîine, 2 iulie 1992, ora 16.00, la Librăria „Romulus Guga“ (fostă Universală) din Tîrgu- Mureş va avea loc lansarea cărţii „Iluzia Puterii“ a prof. univ. dr. IOAN POP DE POPA, de la Spitalul clinic Fundeni, întemeietorul şcolii româneşti de chirurgie cardio-vasculară. Este o carte pentru fiecare cititor, în care autorul face incursiune în propria sa ex­perienţă profesională şi de viaţă. Despre carte şi autorul ei vor vorbi: prof. dr. Ioan­­ Pascu, prof. univ. dr. Corneliu Dudea, prof. univ. dr. Silviu Petru Olaru­, de­ la UMF Tîrgu-Mu­reş, Cornel Moraru­, redactorul­­sef al revistei „Vatra“. Impresii tîrgu mureşene Cu acest generic artistul fotograf AFIAP, PSA Molnár Zoltán se prezintă cu o nouă expoziţie fotografică. Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 2 iulie, ora 18, în holul secţiei „Cartea tehnică“ a Bibliotecii judeţene Mureş. Vor rosti alocuţiuni Nicoleta Sălcudeanu și Tófalvi Zoltán, iar e­­levul Kozma Péter va interpreta la violoncel piese muzicale. J. R. SI ..BRĂDULEŢUL“ » *1 » •Cine-a pus cîrciuma-n drum, ăla n-a fost om nebun / Ăla a fost om cu minte, / Cine ... lici­­teză in ea să intre...“. Unde-i rima ? Aflăm dintr-un proces verbal încheiat de comi­sarii Gărzii Financiare, din­ care rezultă că — fentînd legea — poţi deveni patron fără a mişca un deget. Ciudăţenia s-a produs la Re­ghin. Prin contractul încheiat şi înregistrat sub nr. 10, din 18 fe­bruarie 1991, între SC ULPIA SA (director dl. Ioan RUs), în calitate de locator şi domnii Vio­­­­rel Farcaş şi Simion Căşveanu în calitate de locatari, aceştia din urmă au preluat în locaţie de gestiune restaurantul „Brădu­leţul“ din Reghin, licitat şi ad­judecat în favoarea lor, benefi­ciind, conform legii, de puncte în plus datorită calităţii lor de angajaţi ai societăţii. Conform legii (Hotârîrea Guvernului nr. 1 228/1990), SC ULPIA avea o­­bligaţia de a notifica încheierea contractului de locaţie a gestiu­nii în Registrul Comerţului in ILEANA SANDU (Continuare în pag. a 2-a)

Next