Cuvîntul Liber, iulie-septembrie 1992 (Anul 4, nr. 127-192)
1992-07-01 / nr. 127
VWWWWUWWWAV • kWW/Z/AWVVVWVWWVWWVVVVVWVWWVWAM>WWVVW<VVWiV.WWiV.Vi rAVAWMWVWWAVW«WVVVVliVWW«rtW.w:' JÍCIKV* m m mii bi ::j ! La conferinţa de prost din sâptămîna trecută, domnul Mu- gur Isărescu, guvernatorul Bancii Naţionale a Romănei, a fă- j cut cîteva aprecieri (n ntru a „amuza“ asistenţa) cu privire la impactul dobînzilor actuale a- | supra agenţilor economici ..Dobînzile — lovitură de măciucă...?!“; „Efortul loral dobrozilor mari) este pozitiv — începînd din patru mai şi ptoă acum (23 iunie a.c . agenţii economici au adus bacii în socii“, cu „căruţa“, şi „canvinu!“ la băncile comerciale, pentru a plăti creditele luate“ — dacă bine am înţeles s-au dorus circa 12 miliarde de lei: „Dee! semnele sínt bune ... !“; „Cu actualele ,dobînzi nu se mai solicită credite mari...!“. Din nenorocire, „glumele“ domnului Mugur Isărescu cu privire la efectul actualelor labt nai I sínt realităţi crude, car« au dat I lovitura de graţie. m-î Plastic ! spus, de măciucă, sn~ • ‘ f:'nr Co- j merciale cu capital .*› stat și ‘ privat. în primuil rînd investiţiilor pe termen lung, de locuri de muncă. * tr-adevăr, hobinzile de peste 80 r,a ---ă au dat o lovitură mai m * rică dncît cea de măe'n.-l majoritații arentilor economici cu capita] de stat. ..aruneîndu-'“ frtr-un blocaj financiar total, o" nu-i îi imposibilitatea de » mai efectua plăţi, din care cârmă şi-au redus sau încetat activ',et»n noductivă (situaţie în care se află deja foarte multe societăţi comerciale din Judeţul nostru) D°ci, semnele bune la care se referea domnul Mughr Tsărascu. In privinţa nemaianolfini la credite (chiar dacă mai s'nt curajoşi care încearcă, h'—cine refuză orice creditare fără acoperire de rambursare garantată, în termen, a banilor împrumutaţi), din păcate sunt dintre cele mai rele pentru salariaţi) care sunt trimiși, in masă, în șomaj, iar pentru industrie, la fel, care este în pragul colapsului, din care IOAN HUSAR (Continuare In pag a 3-a) I de la catedră la pupitrul de comandă a! oraşului Născut la Sălcud, in 1949 Părinţii — ţărani. Şcoala generală — în satul natal. Liceul — la Iernut. Absolvent al Universităţii clujeni. : a. r:'t..t.-a de istoric. Dspi ab: ;! .fc, _ i'-ier.af î* îivătămiai. la Sălcud şi Ueag. Din 1983 — la Liceul agricol din Iernut. Soţia — profesoară. O studentă şi un elev întregesc imaginea familiei noului primar al Iernatului, ales în turul TI de scrutin pe listele PUNR. Ştiu însă că, după cinci ore, încă nu se formulase concluzia. Semn că Primăria Iernutului, cei 17 consilieri şi-au luat în serios rolul, puşi pe fapte mari. Cu întrebările care vor urma l-am „atacat“ pe dl. primar înaintea şedinţei. • După patru luni de exerciţiu al puterii şi administraţiei locale, cum funcţionează primăria? Un colectiv funcţional? • Da. Nu însă în totalitate. Se exprimă şi puncte de vedere diferite. Ceea ce nu-i rău. MIHAI SUCIU (Continuare în pag . 3 a) L-are „acroşat“ fugar, înaintea unei şedinţe a Consiliului local (cine o fi fost isteţul cu nostalgia consiliilor? Oare, PRIMĂRIE nu definea mai bine,şi mai feno? noţiunea?) pe tînărul primar Gheorghe Andreica. Chestiuni arzătoare pe ordinea de zi: bilanţşcolar, ordinea publică , prevenirea infracţiunii şi a contravenţiei, obişnuita informare lunară a primarului. Multe şi mari — la „Diverse“. Nu mai ştiu dacă toate cele „Diverse“ şi nediverse (concretizate) s-au elucidat şi soluţionat. ALEGEM La 19 iulie va avea loc alegerea celor 45 de membri ai Consiliului judeţean Mureş de către corpul de electori format din totalitatea consilarilor locali din judeţ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 70/1991, au fost făcute publice, prin afişare la sediul comisiei electorale din clădirea Tribunalului judeţean, candidaturile depuse de către partidele şi formaţiunile politice: Uniunea Democratică a Romilor — 4 candidaturi: Frontul Democrat al Salvării Naţionale — 45 candidaturi: UDMR — 45 candidaturi: Convenţia Democrată — 45 candidaturi; Partidul Unităţii Naţionale Române — 45 candidaturi; Partidul Republican — 5 candidaturi; Frontul Salvării Naţionale — 45 candidaturi. Candidaturile pot fi contestate la Tribunalul judeţean Mureş pînă la data de 3 iulie inclusiv, de către partide, formaţiuni politice sau coaliţii de partide care nu au liste de candidaţi, precum şi fie către candidaţii independenţi şi de electori (consilieri locali). V.Eva. ! Ha cred că se mai poate indoi cineva de adevărul simplu ca lumina zilei pentru toţi: rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, privind Serbia şi Muntenegru, constituie una din cele mai dure lovituri, sub formă indirectă, dată României! Aşezată geografic într-o zonă deloc dătătoare de speranţe, ţara noastră se vede aruncată de embargoul total impus asupra Iugoslaviei într-o politică a cercului vicios. In contextul unor procese contradictorii europene şi mondiale, printre acestea situîndu-se şi reafirmarea identităţii naţionale la italieni, greci, albanezi, francezi, americani chiar, etc., al unor cauze interne generatoare ale unui buget al degradării vieţii sociale, în condiţiile actuale de stagnare, cînd piciorul sting nu mai e frate cu dreptul, striviţi între două fraze ale istoriei, cu atiţia doctori în diversiune şi provocări, mereu pîndiţi de peştele Pirania al neprietenilor, noi, românii, avem, ca de obicei, soarta celor mici: aplicarea rezoluţiei amintite este echivalentă cu o sinucidere. Cu o ghilotină! Fireşte, dacă am fi fost bogaţi (guvernanţii se fac, totuşi, că nu ştiu că la sfîrşitul anului ‘89 ţările arabe erau datoare României 2,4 miliarde de dolari, în creanţe altfel am discuta. Dar atunci cînd veniturile noastre pe un în- GHILOTINA trei an nu depăşesc trei miliarde de dolari la un loc, faţă de Polonia (cu 24 de miliarde) şi Cehoslovacia (cu 18 miliarde), trebuie să acceptăm că fără economie nu poate fi concepută nici stabilitatea politică. Este, într-un fel, un punct de vedere împărtăşit de toţi cei care paralel cu refuzul mai marilor şi mai micilor de a ajuta economiile din Est întrezăresc dezastrul economic previzibil. Nu şi-a pus, oare, nimeni problema că acum, cînd incontestabil că politica dictează economiei, într-un spaţiu european concurenţial aplicarea embargoului înseamnă, dincolo de degradarea relaţiilor cu vecinul din sud — singurul cu care nu am avut conflicte în decursul istoriei —, o pagubă de 500 de mii de do- lari— pierderi directe, iar cele indirecte se ridică la aproximativ 2 miliarde de dolari?! Această situaţie pe muchie de cuţit, acceptată nu de bună voie, ci impusă de alţii, implică, cu toate consecinţele nefaste, printre altele, sistemul energetic Porţile de Fier T şi II, întreprinderea mixtă „Solventul“, Combinatul . • „Pancevo“, aprovizionarea cu medicamente şi furaje a complexelor zootehnice din Timişoara, în care se află în pericol zeci de mii de animale. Să nu mai aă î minţim un alt efect: temerea investitorilor faţă de »* extinderea conflictului în zonă. Chiar să nu foloseas-că la nimic lecţia Irakului, cînd, nechemaţi in con- * flictul din Golf, singuri ne-am pus atunci frîngiia la gît?! Evident, în situaţia impunerii embargoului, « secretarul general al ONU, domnul Butros Gali, a fost înştiinţat că România are dreptul să emită pre- Intenţii la compensaţii. Rămîne doar să le şi primim! Pînă atunci, făcuţi sandviş de greutăţi, ameninţaţi mereu cu clauza naţiunii celei mai favorizate şi cu• „bau-baul“ Consiliului Europei, simţim cum, pe zi ce trece, toate acestea devin vîrf de lance potrivnică Azi, cînd guvernele trec dar oamenii rămîn, cînd măsurile abuzive au efectul unei ghilotine, trezirea rî' din coşmarul acesta, din rătăcirea în care am fost aruncaţi fără a fi întrebaţi, ascultarea glasului ra-ţiunii devin un necesar act de responsabilitate na- *■ trîotică. s| lazArlAdariit * ISTILIIRG — DIALOG Cu ocazia împlinirii a 7 ani de la apariţia volumului EPOPEEA DE PE MUREŞ, închinat celor 15.000 de eroi români căzuţi în luptele pentru eliberarea teritoriului judeţului Mureş în perioada 5 septembrie — 10 octombrie 1914, de sub ocupaţia fascisto-horthystă, ca urmare directă a Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, vor avea loc în comuna Ogra, judenul Mureş, o înlătuţi:—dialog cu tema: MEMORIE ETERNA EROILOR ROMÂNI CĂZUŢI PENTRU NEAM Ş TARA PE MUREŞUL MIJLOCIU. Participă autorii, reprezentanţi ai revistei VATRA şi ai ziarului CUVINTUL LIBER, Studioului de radio Tîrgu-Mureş, Televiziunii, cadre militare în rezervă din asociaţia „AVRAM IANCU“, veterani de război, văduve de război, membri ai Uniunii refugiaţilor români din nord-vestul Transilvaniei 1940—î91t, PIÎNR-ului şi Uniunii Vatra Românească Sînt invitaţi să ia parte la întîlnirea de la căminul cultural din Ogra. duminică, 5 iulie 1992, ora4, toţi fiii localităţii şi ai satelor aparţinătoare: Dileul Vechi, Giuluş, Lăscud, Vaidei, precum şi cei care au ajutat armata română la căratul muniţiilor pe linia întîi, au dat informaţii, au pansat şi transportat răniţi, au inmormîntat eroi în glia străbună în localităţi mureşene, precum şi nepoţii şi strănepoţii acestora. ORGAN’ VTOR: Consiliul local, biserica şi Şcoala generală din Ogra. lansare de carte Mîine, 2 iulie 1992, ora 16.00, la Librăria „Romulus Guga“ (fostă Universală) din Tîrgu- Mureş va avea loc lansarea cărţii „Iluzia Puterii“ a prof. univ. dr. IOAN POP DE POPA, de la Spitalul clinic Fundeni, întemeietorul şcolii româneşti de chirurgie cardio-vasculară. Este o carte pentru fiecare cititor, în care autorul face incursiune în propria sa experienţă profesională şi de viaţă. Despre carte şi autorul ei vor vorbi: prof. dr. Ioan Pascu, prof. univ. dr. Corneliu Dudea, prof. univ. dr. Silviu Petru Olaru, de la UMF Tîrgu-Mureş, Cornel Moraru, redactorulsef al revistei „Vatra“. Impresii tîrgu mureşene Cu acest generic artistul fotograf AFIAP, PSA Molnár Zoltán se prezintă cu o nouă expoziţie fotografică. Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 2 iulie, ora 18, în holul secţiei „Cartea tehnică“ a Bibliotecii judeţene Mureş. Vor rosti alocuţiuni Nicoleta Sălcudeanu și Tófalvi Zoltán, iar elevul Kozma Péter va interpreta la violoncel piese muzicale. J. R. SI ..BRĂDULEŢUL“ » *1 » •Cine-a pus cîrciuma-n drum, ăla n-a fost om nebun / Ăla a fost om cu minte, / Cine ... liciteză in ea să intre...“. Unde-i rima ? Aflăm dintr-un proces verbal încheiat de comisarii Gărzii Financiare, din care rezultă că — fentînd legea — poţi deveni patron fără a mişca un deget. Ciudăţenia s-a produs la Reghin. Prin contractul încheiat şi înregistrat sub nr. 10, din 18 februarie 1991, între SC ULPIA SA (director dl. Ioan RUs), în calitate de locator şi domnii Viorel Farcaş şi Simion Căşveanu în calitate de locatari, aceştia din urmă au preluat în locaţie de gestiune restaurantul „Brăduleţul“ din Reghin, licitat şi adjudecat în favoarea lor, beneficiind, conform legii, de puncte în plus datorită calităţii lor de angajaţi ai societăţii. Conform legii (Hotârîrea Guvernului nr. 1 228/1990), SC ULPIA avea obligaţia de a notifica încheierea contractului de locaţie a gestiunii în Registrul Comerţului in ILEANA SANDU (Continuare în pag. a 2-a)