Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1992 (Anul 4, nr. 193-251)
1992-10-14 / nr. 202
r O GAFĂ POLITICĂ... Nu m-a preocupat niciodată politica, nici nu-mi place, sinceră să fiu, iar existenţa, după Revoluţie, a mai bine de 150 de partide în România, am asociat-o unui periculos fenomen de dezintegrare spirituală, unei dispersii deloc benefice intereselor ţării. Probabil, este o etapă necesară în procesul de tranziţie, întîlnită şi la „case mai mari“. Pare-mi-se, chiar domnul Iliescu afirma că, după căderea lui Franco, în Spania se formaseră vreo 300 de partide politice. Dar, fiecare cu treaba lui . .. Probabil că, pînă la urmă se vor comprima şi ale noastre, multe vor dispărea etc. Ceea ce mă deranjează evident este fenomenul de scindare rapidă nu a unor partide ca PNL sau FSN. Unde deosebirile de orientare sunt sensibile, ci tendinţa de acum a PUNR-ului, al cărui program a înflăcărat şi catalizat energiile româneşti din cele mai diverse zone ale ţării, PUNCTE DE VEDERE cîştigîndu-şi în timp record autoritate şi prestigiu şi „săltînd“, ca atare, spectaculos. Dar, cum la noi orice minune ţine doar trei zile, iată că nu e bine cînd e bine (pentru că totdeauna vor exista unii care vor dori ca, în primul rînd, lor să le fie foarte bine), așa că trebuia să se întîmple ceva care să zdruncine încrederea oamenilor, tocmai în intervalul dintre cele două tururi de scrutin (deci, nu timpul, ci liderii nu au mai avut răbdare!), din interese, orice ar spune oricine, politice. Urît, foarte urît! Gestul clujenilor, dincolo de argumentele şi scuzele invocate de domnii Funar şi Gavra (care, oricum, pe mine personal nu m-au convins) este o gafă politică. A demite pe cineva în absenţă este, totodată, o încălcare a legii, cu atît mai mult, cu cît adunarea respectivă nu a fost statutară. Domnul Radu Ceontea este acuzat de inactivitate în perioada campaniei electorale și MARIANA FLOREA (Continuare în pag. a 3-a) ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ BADE GRIGORE, ASTA-I SITUAŢIA. ŢARA PE (TREI) ROZE ! Meciul prezidenţial s-a încheiat. Scor final FDSN — CD , 1—0. Cheia n-a izbutit să deschidă Cotrocenii. Ce n-a reuşit Cheia, a reuşit Zîmbetul trandafiriu, devenit cheie universală. 4 ani, 3 roze. Bade Grigore, c’est linie la comedie. A căzut cortina peste spectacolul electoral. Va reintra în actualitate, după atita „Dallas“, serialul „Om bogat, om sărac“? „Istoria va judeca" — Emil Constantinescu. Nu i-a fost dat d-lui Emil Constantinescu să fie uns președinte al săracilor, după cum se dorea, chiar dacă această categorie de cetățeni ai României e tot mai prosperă ... statistic. Lasă, că nici de L“ —»S'* I 1-* nrlXriAcrul mor* lipsă. Context în care ceea ce nu i-a succes candidatului CD pare să izbîndească realesul, d-1 Iliescu. Să nu disperăm . d-1 Emil — declară — va rămîne o prezenţă activă în viaţa noastră politică, fără a se despărţi de bolovanii profesiei. Şi noi, care ne speriasem că va fi dat uitării, după cîte a pătimit şi am „compătimit împreună“. Inclusiv în ziua turului doi al speranţelor domniei-sale, cînd, să tot fi fost amiază, la întoarcerea de la exercitarea dreptului fundamental de simplu cetăţean, acordîndu-şi votul, „a sărit foarte sprinten peste o baltă de aproape 2 m diametru“ (Evenimentul Zilei), în Hrin suno rasă şi în admitândă (? !), baltă-capcană. Autor (al bălţii) ? Musai că d-l primar CD-ist Halaicu Crin, de n-o fi fiind moştenire fesenistă. Sau, mai ştii, Iliescu ! Cert este că omul nu şi-a pierdut umorul, precum la „finala mare“ televizată de joi, 8 octombrie a c. Aşa se face că a acordat, degajat, un autograf pe o bancnotă de 500 de lei unei simpatizante. Bineînţeles, prestaţie cu materialul clientului. Om bogat, om sărac, dincolo de gestul contravenţional al mîzgălirii lui... Brâncuşi. Om bine crescut, candidatul şi-a felicitat, imediat după aflarea MINAI SUCIU In bătălia pentru pîine contează fiecare zi ! Interlocutor, ing. CICERONE 1 TAGARUŞAN, director al Agromec Tîrgu-Mureş — Domnule director, sîntem intr-o perioadă cînd se hotărăşte soarta producţiei viitoare de cereale. Ce consideraţi că este foarte important in acest sens pentru oamenii satelor, pentru proprietarii de pămînt? — Problemele sînt multiple, dar •ele pot fi rezolvate dacă s-ar înţelege două lucruri de maximă însemnătate pentru mersul campaniei. în primul rînd, cei care deţin pămînt trebuie să se lămurească singuri că în prezent unica soluţie pentru a-şi lucra pămintul este asocierea, chiar şi în societăţi mai mici, pentru a putea acţiona pe sole mari şi a avea productivitate. în al doilea rind, proprietarii de pămînt ar fi bine să înţeleagă că la ora actuală nu există altă forţă notabilă de a lucra pămîntul decît societăţile Agromec. Altfel, se va intra in criză de timp cu lucrările agricole si, ca atare, consider că, cu toţii, trebuie să intrăm degrabă la muncă, fiecare să ne facem datoria Asociaţii, cît si individualii, sînt chemaţi să adune de urgenţă roadele toamnei, să elibereze terenul pentru ca noi să putem acţiona pe un front larg la arat şi semănat. — în general, oamenii se plîng că tarifele pentru lucrările mecanice sînt foarte mari. Care e părerea dumneavoastră? — Cred că ar trebui să pornim de la veniturile ce se pot obţine şi nu de la tarifele pe lucrări, pentru a trage concluzii juste. Dacă facem un calcul concret al posibilităţilor existente în condiţiile noastre de teren de a obţine venituri peunitatea de suprafaţă, ne putem da seama că aceste plîngeri nu sînt justificate. La un hectar de teren, cu lucrări efectuate cu motorină nesubvenţionată, la preţurile actuale ale cerealelor, care cu certitudine se vor majora, se poate realiza un cîştig sigur între 20 Consemnat VASILE ORZA (Continuare în pag. a 3-a) Lectură de 5 secunde Un copilaş, către părinte: — Tată, dă-mi, te rog. 10 lei să-mi cumpăr un corn. — De unde să-ţi dau, nu ştii că sînt şomer? Trist. Oare ciţi asemenea părinţi or mai fi existînd fără 10 lei in buzunar pentru a satisface dorinţa odraslelor lor? MARIN CAlDARARIU PE SCURT • Expoziţia Mondială „Sevilla ’92“ şi-a închis porţile. Peste 40 de milioane de vizitatori i-au trecut „pragul“. Cele 100 de ţări au prezentat ceea ce au avut mai bun, demonstrând spiritul inventiv al popoarelor. O prezenţă deosebită a fost România, care s-a remarcat prin noutăţi de care umanitatea a beneficiat de-a lungul timpului. • La Bruxelles au continuat tratativele asupra Maastricht-ului şi a relaţiilor cu SUA. Cei „12“ au convenit să-şi armonizeze punctele de vedere. Excepţie a făcut Franţa, care se plasează pe poziţia de adversar al Statelor Unite. • Munţii Bucegi au fost declaraţi Parc Naţional, în ultimele zile aici s-a desfăşurat o adevărată campanie de curăţire, de strîngere a resturilor lăsate de excursionişti. • Inspectoratul General al Poliţiei are, prin ordinul Ministerului de Interne, un nou şef, în persoana domnului Colonel Eugen Ton Sandu. • La Biserica ortodoxă românească ,,Sfînta Treime“ din Los Angeles, în faţa unei adunări de credincioşi, preşedintele societăţii „Viitorul român", a făcut precizări cu privire la congresmanul Tom Lantos, care a dus o campanie negativă în congres, furnizînd informaţii inexacte despre România. Profesorul George Emil Palade şi-a anunţat adeziunea la apelul de sprijinire a acţiunii „clauza pentru România“, adeziune ex (Continuare în pag. a 3 a) PE SCURT 0 SUA ANII UE IA MOARTEA LUI AVEAU IAO - COilCAîlU Al OASEEI RQUAM ARDELENII (I) în galeria marilor personalităţi ale istoriei patriei, Avram lancu, conducătorul oastei românilor transilvăneni în revoluţia de la 1848—1849, ocupă un loc de seamă. Ataşamentul faţă de cauza dreaptă a poporului român din Transilvania şi l-a manifestat deschis încă în anii de studii. Aşa, de pildă, în iarna anilor 1846—1847, asistînd la lucrările dietei nobiliare din Cluj, care dezbătea proiectul legii urbariale ce urmărea deposedarea ţăranilor iobagi de o parte din pămînturile lor, Iancu a rostit faimoasa sentinţă: „Nu cu argumente filozofice şi umanitare se pot convinge tiranii, ci cu lancea lui Horea“.încă din martie 1848, ca un autentic democrat revoluţionar, Iancu vedea în revoluţie singura cale de prefacere a societăţii, iar în masele populare marea forţă reală pentru înfăptuirea acestor prefaceri. La Marea Adunăre Naţională de la Blaj din 3—5/15—17 mai 1848, el a sosit în fruntea a circa 10.000 de moţi, organizaţi în cete şi disciplinaţi milităreşte. Sosirea lor a inspirat entuziasm maselor întrunite şi a asigurat ordinea. Luînd cuvîntul în faţa mulţimii, Iancu a spus: „Uitaţi-vă pe cîmp, românilor, sîntem mulţi, ca cucuruzul brazilor, sîntem mulţi şi tari, că Dumnezeu e cu noi“. Evenimentele se precipitau, şi în toamna anului 1848, Avram Tancu devine adevăratul căpitan al oastei românești, adunată din Dr. IOAN POP (Continuare în pag. a 2-a) DAZI: Sfînta Cuvioasă Oblataschiva S-a născut în satul Epivat, lîngă Constantinopol, şi a trăit in perioada despărţirii Bisericii de la Roma de Biserica sobornicească ortodoxă (1054). Auzind cuvintele Evangheliei: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie“ (Marcu 8,34), împreună cu fratele ei Eftimie, moştenind o mare avere după moartea părinţilor, a dăruit-o săracilor şi s-a retras la o mănăstire de fecioare, lingă Constantinopol, ducînd o viaţă aspră, după rînduiala monahală. La vîrsta de 25 de ani s-a întors în patria ei, la Epivat, unde a mai trăit doi ani, rugîndu-se pentru sine şi pentru toată lumea. A fost îngropată lîngă biserică şi peste mulţi ani. Dumnezeu a descoperit moaştele ei, prin vedenii, şi le-a proslăvit cu faceri de minuni. Bolnavii faceri de minuni. pr. VASILE BOTA (Continuare in pag. a 3 a) . DDDDDDDDDDDDD 4 pagini, 10 lei COTIDIAN MUREŞEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT PARTIDELE POLITICE IN PARLAMENTUL ROMÂNIEI Luni, Biroul Electoral Central a Încheiat operaţiunea de repartizare definitivă a locurilor în Parlamentul României, în funcţie de numărul de voturi avute, de partidele care au îndeplinit condiţiile prevăzute de Legea electorală. Ca urmare, cele 328 de mandate din Camera Deputaţilor şi 143 de mandate din Senat au revenit, astfel, fiecărei formaţiuni politice: Camera Deputaţilor Senat 1. Frontul Democrat al Salvării Naţionale 2. Convenţia Democratică 3. Frontul Salvării Naţionale 4. Partidul Unităţii Naţionale Române 5 Uniunea Democratică a Maghiarilor din România 6. Partidul România Mare 7. Partidul Socialist al Muncii 135 117 49 82 34 43 18 30 14 27 12 166