Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1992 (Anul 4, nr. 193-251)

1992-10-14 / nr. 202

r O GAFĂ POLITICĂ... Nu m-a preocupat nicioda­tă politica, nici nu-mi place, sinceră să fiu, iar existenţa, după Revoluţie, a mai bine de 150 de partide în România, am asociat-o unui periculos fenomen de dezintegrare spi­rituală, unei dispersii deloc benefice intereselor ţării. Pro­babil, este o etapă necesară în procesul de tranziţie, întîl­­nită şi la „case mai mari“. Pare-mi-se, chiar domnul Ili­escu afirma că, după căderea lui Franco, în Spania se for­maseră vreo 300 de partide politice. Dar, fiecare cu trea­ba lui . .. Probabil că, pînă la urmă se vor comprima şi ale noastre, multe vor dispă­rea etc. Ceea ce mă deranjează evi­dent este fenomenul de scin­dare rapidă nu a unor par­tide ca PNL sau FSN. Unde deosebirile de orientare sunt sensibile, ci tendinţa de acum a PUNR-ului, al cărui pro­gram a înflăcărat şi catalizat energiile româneşti din cele mai diverse zone ale ţării, PUNCTE DE VEDERE cîştigîndu-şi în timp record autoritate şi prestigiu şi „săl­­tînd“, ca atare, spectaculos. Dar, cum la noi orice mi­nune ţine doar trei zile, iată că nu e bine cînd e bine (pentru că totdeauna vor e­­xista­ unii care vor dori ca, în primul rînd, lor să le fie foarte bine), așa că trebuia să se întîmple ceva care să zdruncine încrederea oameni­lor, tocmai în intervalul din­tre cele două tururi de scru­tin (deci, nu timpul, ci lide­rii nu au mai avut răbdare!), din interese, orice ar spune oricine, politice. Urît, foarte urît! Gestul clujenilor, dincolo de argumentele şi scuzele in­vocate de domnii Funar şi Gavra (care, oricum, pe mine personal nu m-au convins) este o gafă politică. A demite pe cineva în absenţă este, totodată, o încălcare a legii, cu atît mai mult, cu cît adu­narea respectivă nu a fost statutară. Domnul Radu Ceontea este acuzat de inactivitate în peri­oada campaniei electorale și MARIANA FLOREA (Continuare în pag. a 3-a) ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ BADE GRIGORE, ASTA-I SITUAŢIA. ŢARA­­ PE (TREI) ROZE ! Meciul prezidenţial s-a în­cheiat. Scor final FDSN — CD , 1—0. Cheia n-a izbutit să deschidă Cotrocenii. Ce n-a reuşit Cheia, a reuşit Zîmbetul trandafiriu, devenit cheie universală. 4 ani, 3 roze. Bade Grigore, c’est li­nie la comedie. A căzut cor­tina peste spectacolul elec­toral. Va reintra în actuali­tate, după atita „Dallas“, se­rialul „Om bogat, om să­rac“? „Istoria va judeca" — Emil Constantinescu. Nu i-a fost dat d-lui Emil Constantinescu să fie uns pre­ședinte al săracilor, după cum se dorea, chiar dacă această categorie de cetățeni ai Ro­mâniei e tot mai prosperă ... statistic. Lasă, că nici de L“ —»S'* I 1­­-* nrlXriAcrul mor* lipsă. Context în care ceea ce nu i-a succes candidatului CD pare să izbîndească re­alesul, d-1 Iliescu. Să nu disperăm . d-1 Emil — declară — va rămîne o prezenţă activă în viaţa noas­tră politică, fără a se des­părţi de bolovanii profesiei. Şi noi, care ne speriasem că va fi dat uitării, după cîte a pătimit şi am „compătimit împreună“. Inclusiv în ziua turului doi al speranţelor domniei-sale, cînd, să tot fi fost amiază, la întoarcerea de la exercitarea dreptului fundamental de simplu cetă­ţean, acordîndu-şi votul, „a sărit foarte sprinten peste o baltă de aproape 2 m diame­tru“ (Evenimentul Zilei), în Hrin suno rasă şi în admi­tândă (? !), baltă-capcană. Autor (al bălţii) ? Musai că d-l primar CD-ist Halaicu Crin, de n-o fi fiind moşte­nire fesenistă. Sau, mai ştii, Iliescu ! Cert este că omul nu şi-a pierdut umorul, pre­cum la „finala mare“ televi­zată de joi, 8 octombrie a c. Aşa se face că a acordat, dega­jat, un autograf pe o bancnotă de 500 de lei unei simpatizante.­­ Bineînţeles, prestaţie cu mate­rialul clientului. Om bogat, om sărac, dincolo de gestul contravenţional al mîzgălirii lui... Brâncuşi. Om bine crescut, candidatul şi-a feli­citat, imediat după aflarea MIN­AI SUCIU In bătălia pentru pîine contează fiecare zi ! Interlocutor, ing. CICERONE 1­ TAGARUŞAN, director al Agromec Tîrgu-Mureş — Domnule director, sîntem intr-o perioadă cînd se hotărăşte soarta producţiei viitoare de ce­reale. Ce consideraţi că este foar­te important in acest sens pen­tru oamenii satelor, pentru pro­prietarii de pămînt? — Problemele sînt multiple, dar •ele pot fi rezolvate dacă s-ar în­ţelege două lucruri de maximă însemnătate pentru mersul cam­paniei. în primul rînd, cei care deţin pămînt trebuie să se lă­murească singuri că în prezent unica soluţie pentru a-şi lucra pămintul este asocierea, chiar şi în societăţi mai mici, pentru a putea acţiona pe sole mari şi a avea productivitate. în al doilea rind, proprietarii de pămînt ar fi bine să înţeleagă că la ora ac­tuală nu există altă forţă no­tabilă de a lucra pămîntul decît societăţile Agromec. Altfel, se va intra in criză de timp cu lucră­rile agricole si, ca atare, consi­der că, cu toţii, trebuie să in­trăm degrabă la muncă, fieca­re să ne facem datoria Asociaţii, cît si individualii, sînt chemaţi să adune de urgenţă roadele toamnei, să elibereze terenul pentru­ ca noi să putem acţiona pe un front larg la arat şi se­mănat. — în general, oamenii se plîng că tarifele pentru lucrările me­canice sînt foarte mari. Care e părerea dumneavoastră? — Cred că ar trebui să pornim de la veniturile ce se pot obţine şi nu de la tarifele pe lucrări, pentru a trage concluzii juste. Dacă facem un calcul concret al posibilităţilor existente în con­diţiile noastre de teren de a ob­ţine venituri pe­­unitatea de su­prafaţă, ne putem da seama că aceste plîngeri nu sînt justifi­cate. La un hectar de teren, cu lucrări efectuate cu motorină ne­subvenţionată, la preţurile ac­tuale ale cerealelor, care cu cer­titudine se vor majora, se poate realiza un cîştig sigur între 20 Consemnat VASILE ORZA (Continuare în pag. a 3-a) Lectură de 5 secunde Un copilaş, către părinte: — Tată, dă-mi, te rog. 10 lei să-mi cumpăr un corn. — De unde să-ţi dau, nu ştii că sînt şomer? Trist. Oare ciţi asemenea părinţi or mai fi existînd fără 10 lei in buzunar pentru a satisface dorinţa odraslelor lor? MARIN CAlDARARIU PE SCURT • Expoziţia Mondială „Se­villa ’92“ şi-a închis porţile. Peste 40 de milioane de vizi­tatori i-au trecut „pragul“. Cele 100 de ţări au prezentat ceea ce au avut mai bun, de­monstrând spiritul inventiv al popoarelor. O prezenţă deose­bită a fost România, care s-a remarcat prin noutăţi de care umanitatea a beneficiat de-a lungul timpului. • La Bruxelles au continuat tratativele asupra Maastricht-u­lui şi a relaţiilor cu SUA. Cei „12“ au convenit să-şi armonizeze punctele de vedere. Excepţie a făcut Franţa, care se plasează pe poziţia de ad­versar al Statelor Unite. • Munţii Bucegi au fost de­claraţi Parc Naţional, în ul­timele zile aici s-a desfăşurat o adevărată campanie de cu­răţire, de strîngere a resturilor lăsate de excursionişti. • Inspectoratul General al Poliţiei are, prin ordinul Mi­nisterului de Interne, un nou şef, în persoana domnului Co­lonel Eugen Ton Sandu. • La Biserica ortodoxă ro­mânească ,,Sfînta Treime“ din Los Angeles, în faţa unei a­­dunări de credincioşi, preşe­dintele societăţii „Viitorul ro­mân", a făcut precizări cu privire la congresmanul Tom Lantos, care a dus o campa­nie negativă în congres, fur­­nizînd informaţii inexacte des­pre România. Profesorul Geor­ge Emil Palade şi-a anunţat adeziunea la apelul de­ spri­jinire a acţiunii „clauza pen­tru România“, adeziune ex­ (Continuare în pag. a 3 a) PE SCURT 0 SU­A ANII UE IA MOARTEA LUI AVEAU IAO - COilCAîlU Al OASEEI RQUAM ARDELENII (I) în galeria marilor personalităţi ale istoriei patriei, Avram lan­cu, conducătorul oastei românilor transilvăneni în revoluţia de la 1848—1849, ocupă un loc de sea­mă. Ataşamentul faţă de­ cauza dreaptă a poporului român din Transilvania şi l-a manifestat deschis încă în anii de studii. Aşa, de pildă, în iarna anilor 1846—1847, asistînd la lucrările dietei nobiliare din Cluj, care dezbătea proiectul legii urbaria­­le ce urmărea deposedarea ţăra­nilor iobagi de o parte din pă­­mînturile lor, Iancu a rostit fai­moasa sentinţă: „Nu cu argu­mente filozofice şi umanitare se pot convinge tiranii, ci cu lancea lui Horea“.­­încă din martie 1848, ca un autentic democrat revoluţionar, Iancu vedea în revoluţie singura cale de prefacere a societăţii, iar în masele populare marea forţă reală pentru înfăptuirea acestor prefaceri. La Marea A­­dunăre Naţională de la Blaj din 3—5/15—17 mai 1848, el a sosit în fruntea a circa 10.000 de moţi, organizaţi în cete şi disciplinaţi milităreşte. Sosirea lor a inspirat entuziasm maselor întrunite şi a asigurat ordinea. L­uînd cuvîntul în faţa mulţimii, Iancu a spus: „Uitaţi-vă pe cîmp, românilor, sîntem mulţi, ca cucuruzul bra­zilor, sîntem mulţi şi tari, că Dumnezeu e cu noi“. Evenimentele se precipitau, şi în toamna anului 1848, Avram Tancu devine adevăratul căpitan al oastei românești, adunată din Dr. IO­AN POP (Continuare în pag. a 2-a) D­AZI: Sfînta Cuvioasă O­blataschiva S-a născut în satul Epivat, lîngă Constantinopol, şi a trăit in perioada despărţirii Bisericii de la Roma de Bi­serica sobornicească orto­doxă (1054). Auzind cuvinte­le Evangheliei: „Oricine vo­ieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie“ (Marcu 8,34), împreună cu fratele ei Eftimie, moştenind o mare avere după moartea părinţilor, a dăruit-o săraci­lor şi s-a retras la o mănăsti­re de fecioare, lingă Constanti­nopol, ducînd o viaţă aspră, după rînduiala monahală. La vîrsta de 25 de ani s-a întors în patria ei, la Epivat, unde a mai trăit doi ani, ru­­gîndu-se pentru sine şi pen­tru toată lumea. A fost în­gropată lîngă biserică şi pes­te mulţi ani. Dumnezeu a descoperit moaştele ei, prin vedenii, şi le-a proslăvit cu faceri de minuni. Bolnavii faceri de minuni. pr. VASILE BOTA (Continuare in pag. a 3 a) . D­D­D­D­D­D­D­D­D­D­D­D­D 4 pagini, 10 lei COTIDIAN MUREŞEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT PARTIDELE POLITICE IN PARLAMENTUL ROMÂNIEI Luni, Biroul Electoral Central a Încheiat operaţiunea de repar­tizare definitivă a locurilor în Parlamentul României, în funcţie de numărul de voturi avute, de partidele care au îndeplinit condiţiile prevăzute de Legea electorală. Ca urmare, cele 328 de mandate din Camera Deputaţilor şi 143 de mandate din Senat au revenit, astfel, fiecărei formaţiuni politice: Camera Deputaţilor Senat 1. Frontul Democrat al Salvării Naţionale 2. Convenţia Democratică 3. Frontul Salvării Naţionale 4. Partidul Unităţii Naţionale Române 5 Uniunea Democratică a Maghiarilor din România 6. Partidul­ România Mare 7. Partidul Socialist al Muncii 135 117 49 82 34 43 18 30 14 27 12 166

Next