Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1992 (Anul 4, nr. 193-251)

1992-11-26 / nr. 233

Mitt DISPINISI SI... BUTEA CAI OBLIGI ! înfioraţi de „chenarele negre“ ale unor “ reviste literare, printre care cu un an în urmă se număra şi tirgumureşeala „Vatră“, îngrijoraţi de cruciada ignoranţei împotriva unor publicaţii independente, derulîndu-se după scenarii rocamboleşti şi metode pucisto-pira­­tereşti ale unor grupuri de comando împotriva adevăratei culturi, imposibil să nu simţim un anumit fel de pericol care planează in jur. li­neari avem ciudata senzaţie că pînă şi ţara şi apărarea ei sînt clătinate de neprietenii groşi la pungă, gata să ne vîre gheara în git. Cînd ştim atîlt de bine cauzele răului, nu de portrete în culori avem noi nevoie! Hîrtia pentru ti­păritul cărţilor a ajuns să concureze la preţ, carnea, iar cultura a devenit „Cenuşăreasa“ existenţei noastre cotidiene. Cum poate fi ex­­plicată o asemenea stare de plîns? De ce atîta dezinteres şi supărare faţă de poezie, proză, teatru, care n-au ucis încă pe nimeni? Cele „cîteva valuri“ de creştere a preţurilor — îl cităm pe domnul ex-prim-ministru Theodor Stolojan — ne-au dus pînă acolo, încît (vorba unui poet) „nu mai avem nici ulei în lampă“. Ajunşi pe marginea prăpastiei constatăm, cu stupoare, că la ora actuală am putea avea cea mai scumpă carte din Europa. Asta în timp ce piinea şi cartea la noi sunt considerate un lux, iar săracii poeţi, bogaţi doar prin arta lor, mor de foame. Pînă la apariţia unei legi a copyright-ului, a unor măsuri pentru stoparea pirateriei literare şi protecţia scriitorilor şi a drepturilor de autor, o singură concluzie rămî­­ne: ar fi o absurditate să crezi că o cultură, în­ asemenea situaţii, se poate singură subven­ţiona. Pînă şi statul albanez a considerat că trebuie să-şi protejeze cultura! Cum de la bu­getul statului nădejdea sprijinului e slabă, soluţia salvatoare ar fi sponsorizarea culturii. Nu ne vine să credem că în lupta dintre sen­sibilitate şi dughenizare va triumfa ultima. Ar fi o nenorocire. Domnule ministru, vă citez: „Mă înfior la gîndul cum să mă introduc în problematica aceasta complexă ...“ Vă credem şi vă înţelegem prea bine! * (Fragment din intervenţia prilejuită de au­dierea domnului Mihail Golu, ministru al cul­turii, în faţa comisiilor de cultură, artă, mass­­media ale Senatului şi Camerei Deputaţilor). LAZAR MADARIU P.S. Zîmbetul domnului Stolojan din capul scării avionului, care urma să-l poarte spre ţări ceva mai calde, ar putea fi o promisiune că, din noua funcţie şi poziţie, ne-ar putea fi de folos. Oricum, nobleţea obligă! 12 I­I I J Anul IV. Nr. 233 (755) Redactor-sef Joi, 26 noiembrie 1992 LAZAR LADARIU / 4 pagini, 10 lei am­isa tanin usju iacă smsi kt» una seau .a** .tîîî sresu nsa eamn « COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT O ŞANSĂ VIEŢII: TÎRGU-IASHL a declarat Centru-pilot în medicina de urenţă ORDIN nr. 1091­­5 noiembrie 1992 privind organizarea Centru­­lui-pilot de asistentă medicală de ureantă prespitalicească în Tîr­gu-Mureș. 1. Pe data prezentului Ordin se organizează Centrul-pi­­lot de asistentă medicală de ur­genţă prespitalicească în struc­tura Spitalului clinic judeţean Tirgu-Mureş. Centrul­ nilot este constituit din Staţia de salvare judeţeană şi secţia clinică a ATT, în colaborare cu nominerii mi­litari, fiind coordonat de conf. dr. Mircea Chiorean, şeful Cli­nicii ATI, şi avînd consultant pe dr. Raed Arafat. Punctele 2—5 ale aceluiaşi or­din ministerial concretizează a­­tribuţiile Centrului-pilot: acorda­rea asistenţei medicale de urgen­ţă, pre şi intraspitalicească, pro­pune programe la nivel naţional în domeniu, pregăteşte personal medical şi paramedical ş.a. O incontestabilă reuşită, vali­­dînd şi încununând o zbatere, între viaţă şi moarte, de doi ani de zile (şi nopţi!). E mult, e puţn? Conf. dr. Mircea Chiorean: Puţin timpul, dar suficient pen­tru a demonstra utilitatea mode­lului. Dr. Raed Arafat: Evoluţie su­ficient de rapidă, comparativ cu alte ţări. A fost o treabă per­­sonală. Să demonstrăm ceva. Red. Quod erat demonstrandum! M.C.: S-ar impune un succint istoric al MODELULUI-PILOT Tîrgu-Mureş. S-a pornit de la unele deficienţe în organizarea asistenţei de urgenţă. Imperfec­ţiuni organizatorice, ineficient încadrată cu personal, dotare ne­corespunzătoare spre a face faţă urgenţelor majore. A apărut dr. Arafat, impunînd un nou sistem de asistenţă de urgenţă ma­joră, bazat pe văzut-citit. După doi ani („şi două luni“! — Raed A­­rafat), modelul a fost recunoscut, după cum atestă Ordinul M.S. Sigur, nu am omis nici acţiunile colaterale de popularizare şi im­punere a modelului, pînă acum experimental: simpozioane naţio­nale, demonstraţii, cursuri („E­­senţială — recunoaşterea rezul­tatelor: 3.500 de bolnavi asistați. MIN­AI SUCIU (Continuare în pag. a 3-a) Expoziţie Filiala Reghin a Camerei de Comerţ şi Industrie a ju­deţului Mureş, vă invită la Expoziţia deschisă azi, 26 no­iembrie 1992, ora 10, la Casa tineretului din Reghin, strada Republicii nr. 1. Agenţi economici expun produse realizate în unităţile industriale reghinene şi alte bunuri de larg consum. NU UITAŢI ABONAMENTUL! Abonamentele la zia­rul „CUVÎNTUL LI­BER“ se pot contracta la factorii poştali sau la oficiile poştale, pînă în O RAZA DE LUMINA In cadrul proiectului „Si pen­tru ei a început anul şcolar“, Fi­liala Tîrgu-Mureş a organizaţiei „Salvaţi copiii“ a adus o rază de lumină în familiile (cu soţi poliţişti) refugiate la Chişinău din oraşul Tighina, printr-un a­­jutor umanitar constînd în obiec­te de îmbrăcăminte, jucării şi manuale şcolare. Ajutorul umanitar a fost po­­sibil şi prin bunăvoinţa Inspec­toratului şcolar judeţean Mureş, a Organizaţiei „Copil în Româ­nia“, din Olanda. La întregirea ajutorului umanitar de care au beneficiat 50 de eopii din Tighi­na a mai contribuit şi Organi­zaţia „Norsk Nodhjelp“, din Nor­vegia. Sub semnătura lui Vasile Chi­­rică, preşedinte, şi Volodea Gră­dinaru, secretar. Filiala Chişinău a Organizaţiei „Salvaţi copiii“, mulţumeşte tuturor pentru aju­toarele remise şi îi invită la o mai bună cunoaştere. FESTIVALUL TEATRULUI SATESC In zilele de 28—29 noiem­brie, pe scena căminului cul­tural din Sîngeorgiu de Pădu­re, se va desfăşura Festivalul teatrului sătesc de pe Valea Tîrnavei. Alături de forma­ţiile teatrale de amatori (ro­mână şi maghiară) din loca­litate, participă trupe din Măgheranii şi Bahnea, invitată de nestp hotare fiind formaţia INVITAŢIE Asoci­­.SPERANŢA ŞI CU­RAJ“ îşi invită membrii la şe­dinţă, în ziua de sîmbătă, 28 no- Cine eşti dumneata, domnule TOM LANTOS? După ce cîteva zile au apărut constant pe prima pagină, ştirile privind turneul de vizite al con­gresmanului democrat de origine maghiară, Tom Lantos, în Ungaria şi ţările vecine ei, au trecut pe pagina a treia, iar apoi, brusc, au dispărut. Au dispărut, deşi turneul, în care Budapesta a in­vestit multe speranţe continuă. Faptul se datoreşte, în parte, a­­celei inexorabile psihologii a presei conform căreia „noutatea primează“, dar, în subsidiar, şi recrudescenţei conflictului dintre congresmanul democrat şi István Csurka — vicepreşedintele Foru­mului Democratic Maghiar — partidul premierului Antall. Gaz peste foc a turnat şi declaraţia imprudentă a ministrului de externe ungar Géza Jeszenszky, în sensul că Tom Lantos, „amba­sadorul itinerant al Ungariei în zonă, l-a înfruntat plin de curaj pe dictatorul Ceauşescu“. Aserţiu­nea vine la numai două luni du­pă ce săptămînalul Magyar Hír­lap" publicase un articol în care se demonstra că Tom Lantos a fost... adulatorul lui Ceauşescu! A fost Tom Lantos, „campionul cauzei minorităţii maghiare din România“, prietenul sau duşma­nul lui Ceauşescu? Un scurt fragment din „PTNSTRAP­ES AND REDS“, cartea fostului ambasador­­american la Bucureşti, David B. Funderburk, are darul de a lă­muri lucrurile. Cartea are sub­titlul „Un ambasador american prins între Departamentul de stat şi comunişti“. DORIN SUCIU Budapesta în ziarele de vineri şi sîmbătă vom publica două episoade din cartea „PRTNSTRIPES AND REDS“ a ambasadorului ameri-­ can dr. David B. Funderburk, în care autorul redă atitudinea lui Tom Lantos în discuţiile avute cu Ceauşescu, în ianuarie 1983. PE SCURT • Preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a revenit ieri-noapte la Bucureşti, după vizita-fulger în Franţa. Punc­tul central al programului a fost întîlnirea de la Palatul Elisée cu preşedintele Fran­çois Mitterrand. La încheierea vizitei, preşedintele a afirmat că dialogul scurt la nivel înalt româno-francez va adău­ga noi valenţe raporturilor privilegiate ale României cu Franţa. • La Istanbul, reprezen­tanţi din ministerele de ex­­trene ale ţărilor balcanice, din Austria, Ungaria şi unele republici din fosta Iugoslavie s-au reunit ieri pentru a pre­găti conferinţa consacrată prevenirii unei extinderi a războiului din Bosnia-Herţe­­govina. România este repre­zentată de o delegaţie condu­să de domnul ambasador Tra­­ian Chebeleu. Nu participă Serbia şi Muntenegru (adică noua Iugoslavie) şi Grecia. • Primul-ministru, domnul Nicolae Văcăroiu, şi-a expri­mat optimismul în ce pri­veşte depăşirea perioadei di­ficile pe care o traversează căi de acţiune pentru solu­ţionarea greutăţilor. Premie­rul a mai spus că achitarea obligaţiilor şi datoriilor agen­ţilor economici ar putea fi un mijloc de eliminare a bloca­jului financiar. • România este un parte­ner foarte activ al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat pre­şedintele în funcţiune al Co­mitetului Politic al NATO. S-a accentuat faptul că Ro­mânia aspiră să fie o zonă de stabilitate în regiune şi un factor de promovare a aces­tei stabilităţi. • La New York s-a inau­gurat Centrul cultural român, prin deschiderea sa oficială de către domnul secretar de stat în Ministerul de Externe, Adrian Dohotaru. • De la 1 decembrie, se vor majora în medie cu 78 la sută tarifele pentru servicii de telefoane, telegrafie şi ra­­dioficare. Pentru comunica­ţiile internaţionale, tarifele vor creşte în medie cu 65 la sută. • Prin hotărîrea Tribuna­lului sectorului 5 Bucureşti, a fost pus în libertate condi­ţionată, pe motive de sănăta­te, Nicu Ceauşescu. PE SCURT AGENDA CULTURALĂ In seria manifestărilor con­sacrate sărbătoririi zilei de 1 Decembrie — Ziua Naţiona­­nală a României se înscriu numeroase simpozioane şi spectacole, organizate la toate nivelurile vieţii noastre cul­turale. • După spectacolul de luni — „Unirea, naţiunea a fă­cut-o“ — semnat de secţia de tineret a Asociaţiei „Pro Ba­sarabia şi Bucovina“, ce a a­­vut loc pe scena Naţionalului târgumureşean. astăzi, la ora 16, în sala Palatului culturii se va desfăşura un simpozion organizat de Protopopiatul ortodox. • Mîine, 27 noiembrie, la ora 17, în sala mică a Pala­tului culturii,­­va avea loc şe­zătoarea literar-artistică sub genericul „Dulce Bucovină“, in organizarea societăţilor „Liviu Rebreanu“, „Mihai E­­minescu“ şi a Bibliotecii jude­ţene Mureş Manifestarea este consacrată împlinirii a 74 de ani de la unirea Bucovinei cu patria-mamă. • Simpozionul ştiinţific „1 Decembrie — Ziua Naţională a României“, urmat de un spectacol artistic şi o expo­ziţie documentară, organizate de Prefectură, Inspectoratul de cultură, Biblioteca jude­ţeană, Filarmonică, Acade­mia de artă teatrală şi An­samblul folcloric „Şiragul“, vor avea loc în ziua de 30 noiembrie, la ora 14, în sala mare a Palatului culturii. • Casele de cultură din Sighişoara, Reghini, Tîrnăveni, Luduş, Iernut, organizează, în perioada 26—30 noiembrie, simpozioane urmate de pro­grame artistice. • Festivităţi consacrate ma­rii sărbători naţionale sunt organizate, de asemenea, în aceeaşi perioadă, de către pri­măriile comunale. • Momente omagiale şi se­siuni de comunicări au loc în organizarea Muzeului ju­deţean, a Garnizoanei milita­re, Inspectoratului judeţean de Poliţie şi Centrului mili­tar. • în ziua de 1 Decembrie, vor avea loc, între orele 10—11, depuneri de coroane lui Avram Iancu și la Cimi­troilor din Tîrgu-Mu­ MARIANA FLOREA și res.

Next