Cuvîntul Liber, ianuarie-martie 1993 (Anul 5, nr. 1-62)

1993-01-28 / nr. 18

«■1 rolul \mm\m bugetare în promovarea tranziţiei TA ECONOMIA DE PIAŢĂ (I) Bugetul public naţional, parte integrantă a firvmţeţor publice, este format din două părţi şi an­um veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare. Dintre veniturile bugetare o importanţă deosebită pentru promovarea tranziţiei la economia de piaţă o au impozitul pe profit, ICM şi taxele vamale, iar printre cele mai importante pîrghii financiare se numără impozitul, în general, şi impozitul pe profit, în special. Felul, mărimea şi funcţiile im­pozitelor în economia de piaţă sunt sensibil di­ferite faţă de economia precedentă. In consecinţă, s-a impus şi se impune, în continuare, la scara economiei naţionale, o remodelare a sistemului de impozite. Dintre principalele cerinţe ale acestui proces o atenţie deosebită trebuie acordată înfi­inţării, funcţionării şi dezvoltării agenţilor eco­nomici productivi, în primul rînd a celor cu ca­pital privat, care creează noi locuri de muncă şi reinvestesc o bună parte din profitul net: atra­­gerea capitalului străin prin acordarea de facilităţi VAW.V.W.WASW.W.W.W.W.WAVAtiW­AW.V^NW.W.WASWAWAV.W,VA,A'/A1.VAV.­W^AVAV.V.V.,.V.WJ,JVAV.VAW.WAV^AVDZ.V fiscale în dezvoltarea şi restructurarea ramurilor productive şi, mai ales, a celor în care există un deficit cronic de produse şi servicii ; menţinerea sub control a procesului inflationist ; asigurarea resurselor financiare ale bugetului de stat şi bu­getelor locale pentru finanţarea activităţilor de interes public etc. Aşa cum am mai arătat, dintre toate categoriile de impozite, impozitul pe profit este de impor­tanţă majoră pentru stimularea tranziţiei spre economii­ de piaţă, dat fiind faptul că el se per­cepe pe profitul impozabil obţinut­ de agenţii e­­ tc. ANTON RUS director general la­­Direcţia generală a finanţelor publice a judeţului Mureş (Continuare în pag. a 2-a) IN UNGARIA: ACUTĂ LUPTĂ PENTRU PUTERE Amînată de două ori — o dată în noiembrie şi o dată în decembrie anul trecut — conferinţa pe ţară a Forumu­lui Democratic Maghiar, princi­pala forţă politică din coali­ţia guvernamentală a avut loc şi s-a încheiat după trei zile de dezbateri animate. Aş­teptată cu sentimente ce s-au întins pe o gamă foarte largă, de la interes la nelinişte, ea a dat cîştig de cauză premie­rului József Antall, care a fost reales cu o mare majori­tate ca preşedinte al partidu­lui. O majoritate greu de prevăzut înainte de începerea conferinţei, cînd întrebarea o­­ra nu dacă vicepreşedintele István Csurka, principalul său adversar va putea fi constrîns să bată în retragere, ci dacă „răscoala“ adepţilor săi împo­triva preşedintelui Antall va putea fi contracarată. Corespondenţă din Budapesta de la Dorin Suciu Conflictul latent Antall — Csurka s-a rezolvat, cel pu­ţin deocamdată, în favoarea primului ministru ungar. N-a fost o rezolvare facilă. La un moment dat, în cursul confe­rinţei, József Antall a trebuit să facă apel la toată autori­tatea sa politică şi să decla­re că nu înţelege să exercite pe viitor funcţia de premier fără a fi şi preşedintele Fo­rumului Democratic Maghiar! Relaţiile încordate dintre József Antall şi István Csurka­­ datează din luna august a a­­nului trecut, în urma publică­rii în revista Magyar Forum a studiului-pamflet al vice­preşedintelui Csurka. Mass­­media ungară, ca şi cea inter­naţională au comentat pe larg veile ultranaţionaliste şi anti­semite de extremă dreaptă cuprinse în studiu. Ceea ce l-a deranjat însă pe premie­(Continuare în pag. a 2-a) Anul V. Nr. 18 (791) Joi, 28 ianuarie 1993 4 pagini, 15 lei COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC ȘI INDEPENDENT Redartor-sef LAZAR LAZARIU HOŢIE CU... ISTORIC DREPTUL LA PATRIE In ultimii trei ani, lui Nagy Lajos din Tîrgu-Mureş (36 de ani tatăl a şase copii) nu prea i-a fost dat să se bucure d­e libertate, în luna noiembrie a anului 1999 fiind în stare de ebrietate a pătruns în Cate­drala ortodoxă din Tîrgu-Mureş. a scos un cuţit cu ca­e a ameninţat cele aproximativ 300 de persoane PiV­se în incintă. A fost trimis în judecată în stare de arest, pentru săvîrşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice şi a fost condamnat la 16 luni închisoare. A fost liberat condiţionat în august 1991, pentru ca la 22 ianuarie 1992 să fie din nou arestat pentru săvîrşirea unui furt. Pus în libertate în noiembrie 1992, Nagy Lajos, tînjea, pesemne, după viaţa de puşcăriaş. Săptămîna trecută, mai precis la 21 ianuarie aflîndu-se pe strada Cuza-Vodă (nu înainte de a lua „una mică“, nu mult, vreo 200 mi de vodcă), s-a oprit în faţa imobilului de la numărul 37, s-a uitat în dreapta, s-a uitat în stingă, a pătruns în pivniţa casei şi a reuşit să des­chidă o boxă, forţînd lacătul cu o cărămidă pe care o găsise în hol. „în timp ce studiam (subl. ns.) ce se poate fura din pivniţă, am fost surprins de proprie­tară“. Femeia a alarmat vecinii, a chemat poliţia şi l-a închis pe făptaş la „locul de muncă“. Acesta, însă, nu s-a lăsat păgubaş : pînă la sosirea poliţiei, a încercat să spargă uşa pe dinăutru, a forţat gra­tiile de la geam, dar­­ a reușit să te desfacă decît pe jumătate. Va fi judecat din nou, conform procedurii de ur­genţă şi, probabil, se va întoarce la locul pe care se pare că l-a îndrăgit. îi propunem spra studiu, tema: „De ce nu-mi pla­ce să fii liber ?“. ILEANA SANDU AZI, ULTIMA ZI ÎN CARE VĂ MAI PUTEŢI REÎNNOI ABONAMENTUL LA CUVÎNTUL LIBER' ii/ n „N-am avut cu cine împărţi eroul...“ Două drumuri fundamentali­ dau relief nădăşencei SARA KLOOS la cele trei sfer­turi de veac asimilate pe răbo­­­­jul vieţii. De nevoie, primul. „Ridicată“ şi îmbrîncită într-o­­ geografie în care au fost expul- I­anţi de-a valma şi criminal şi inocent, condamnaţi să-şi poarte , alături povara destinului. Des­­i pre Siberia e vorba. Acasă se­­ vroia al doilea drum, mult mai­­ încoace în timp, pe cînd Germa- I nin îşi rechema fiii risipiţi prin­­ lumea mare. Glasul patriei pri- I mordiaie a aflat ecou şi în să­soaica Sara din Nadeş. „Plecare definitivă“ figura în acte. A li­chidat tot ce agonisiseră d-ei şi înaintaşii. A luat-o de la capăt. Numai că „definitiv“ nu avea să însemne şi... pe viaţă. I-a fost scris s-o mai ia o dată de la ca­păt. Mereu, de la capăt. Se reîn­toarce acasă, în România. ..A ve­nit să moară aici!“ au exclamat maliţioşii. Greşesc! La 76 de ani, SARA KLOOS e femeie lucidă şi acti­vă („Chibzuită ca o albină“, du­pă referinţa „de cadre“ a unei vecine), se autogospodăreşte, nu cere nimănui nimic. Străină de orice speculaţie afectivă, a fost şi este conştientă că aici îi este locul. Şi nu neapărat în viziunea pragmaticului UBI BENE, IBI PATRIA. La numărătoare strict aritmetică, firele care o leagă de locul de patrie numit Nadeş pre­domină. Dreptul omului de a-şi alege patria şi l-a exercitat. Recapitulăm, pe scurt, o viaţă de om. — Atunci pot să plîrig? — E dreptul omului, dreptul suferinţei... — Atîtea greutăţi! (Lăcrimea­ză). La 25 de ani, văduvă. Băr­batul a murit în ‘42 la Stalin­grad. Tot din Nadeş. La români, în armată. — Nu la nemţi?! — Nu. A făcut armata aici. In ’39, mobilizat. Regimentul 82 In­fanterie Sibiu. Acolo avea uni­tatea. MIHAI SUCIU (Continuare in pag. a 3-A) PE SCURT ■ PE SCURT • Ministrul de externe al Poloniei şi-a încheiat vizita în România, apreciind-o ca o reuşită în des­chiderea unor căi noi de colaborare intre Polonia şi tara noastră. Ministrului de externe i-a fost decernat titlul de „Doctor Honoris Causa“. • Ministrul Apărării al Regatului Olandei a făcut o vizită la Bucu­reşti, unde a purtat ne­gocieri cu omologul său român, a vizitat u­nităţi militare din Ardeal şi a fost încheiat un proto­col de colaborare între cele două armate, în vederea cunoaşterii re­­ciproce. • La Moscova s-a anunţat că procesul intentat celor 12 autori ai loviturii de stat, proiectată împo­triva lui Gorbaciov, va avea loc în luna aprilie. • Vaclav Havel a fost preşedinte al Cehiei, ales­ prin vot secret. • Armata croată a atacat pe întreaga linie a fron­tului şi a bombardat poziţiile sîrbe în zona Krajna. Armata sîrbă a reuşit să oprească înaintarea croaţi­lor în mai multe puncte strategice. • Şi în Bosnia s­au fronturile, soldate cu dat lupte grele pe toate numeroşi morţi şi răniţi. • Datorită deteriorării situaţiei din zonă şi uci­derii a doi militari francezi din trupele ONU, Franţa a hotărît să instituie o forţă navală în Adriatica me­nită să protejeze „căştile albastre“ şi să împiedice, la nevoie, atacarea acestora de către armata sîrbă sau croată. (Continuare în pag. a 4-a) Primăria şi problemele ei Dialogul Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş cu presa continuă. Secvenţele primului din anul 1993 s-au derulat luni, 25 ianuarie, în prezenţa domnilor Nagy Győző, primar, Gheorghe Călianu, viceprimar, şi Ioan Togănel, secretar. Prezentăm date şi infor­maţii de la con­­erinţa de presă. • Prevederile bugetare pentru anul 1993 nu­ sînt cunoscute încă la nivelul primăriei • Construcţia de locuinţe. Primăria poate asigura imediat amplasa­mente pentru locuinţe comune sau individuale. Con­cesionarea terenurilor se face prin licitaţie. Nu se ştie dacă statul va investi sau nu fonduri în con­strucţia de locuinţe. Extrem de puţine locuinţe se e­­liberează. Posibilităţile de rezolvare a cererilor sunt foarte limitate. Omul de rînd este frustrat de orice DORIN BORDA (Continuare în part, a 4-a)

Next