Cuvîntul Liber, ianuarie-martie 1993 (Anul 5, nr. 1-62)

1993-01-15 / nr. 9

Domnul procuror IOAN RACOLŢA este neml prefect­ al judeţului Mureş Prin Hotărîrea primului-ministru al Guvernului, domnul Nicolae Vă­­căroiu, din 13 ianuarie 1903, în func­ţia de prefect al judeţului Mureş a fost numit domnul procuror IOAN RACOLŢA. ________________________________I PUNCTE DE VEDERE TMKDM­EEM Siarton Cred că pentru publicul ro­mân este foarte necesară prezen­tarea unor articole cu ..mod de gîndire vestic“, pentru a se pu­tea adapta mai uşor in a cunoaş­te strategiile politice vesteuro­­pene. Prin aceasta, se not obtine avantaje în dezvo­larea soc­ială si politică a societăţi româneşti. Nu scriu de ..dragul scrisului“, sau din dorinţa tipic românească de a-mi apare un n-‘i­ ml. Tim­pul acesta, luat din Hmpul meu liber, aş prefera să mi-l petrsc în alt mod. Doresc s* slut la Renaşterea Naţiunii Române. Dezinformatia. f*e n-in tăcere. Incapacitatea de a n*­-n-»~­. rea­litatea deformarea a f~** carac­teristica principală a ■dx*«mu­hiî informational român znnt ani. Dezinformaţie inse­mn« slăbi­ciune. Informaţia nnTMsi­ă pu­tere, deci stabilitate Doresc să vă fac cnoscută si poziţia mea politic« *n societa­tea germană. Nu sunt membrul vreunui partid, căci aș a am po­sibilitatea să votez ci narfidul care la ora actuală repre­zintă interesele. Ca stnt liberal democrat în Gm-nania. Sper ca dună acel* an*iaci să nu mă calificați în Romania ca nationalist sau ceva similar! Căci în România din cri­za ne­înţelegerii mediului on­ual de gindire socială vesteuropeană, asemenea poziţii sunt moti­vate, probabil, ca fiind, extremiste. Multor români li se va părea acest titlu ciudat sau chiar ab­surd. Dar, privind evoluţia Ro­mâniei in ultimii trei ani, din afara ei, la nivel european, atît separat, cît şi în comparaţie cu alte ţări care au avut acelaşi drum, sau cu ţări vesteu­ronene, îţi sare în ochi caracterul de deznaţionalizare al românilor. Un naţionalism român la nivelul ţărilor vesteuropene sau cel pu­ţin al Ungariei, Poloniei, Bulga­riei, ar fi adus multe avantaje procesului de democratizare a so­cietăţii româneşti. Lipsa unui naţionalism constructiv este aşa de evidentă, încît corupţia di­feritelor persoane din instituţii­le de bază ale statului a atins niveluri mult mai ridicate decit în perioada dictatorului Ceau­­şescu. Buzunarul individului e mult mai important decît ţara. Aproape nimerit nu doreşte şi probabil nu poate să pîndească că bunăstarea fiecăruia nu se poate realiza decît într-un stat bine organizat, cu legi clare şi drastice, care să asigure demo­craţia. Aproape nimeni nu poa­te să observe fenomenul de bu­merang, și anume că, orice fa­brică distrusă duce la scăderea nivelului de trai al fiecărui in­divid. Orbirea merge atît de departe, îneît au dispărut efec- Ing. TOAN MUSTOTU Freiburg, Germania (Continuare în pag. a 2-a) APEL ADRESAT PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, GUVERNULUI, PARLAMENTULUI, PARTIDELOR POLITICE ŞI ÎNTREGULUI POPOR ROMÂN In perioada 15-17 ianuarie a.c. se va desfăşura la Braşov Con­gresul al III-lea al UDMR, care, prin programul şi scopurile ce şi le propune constituie încă o dovadă de sfidare a unităţii şi demnităţii poporului român După evenimentele din decem­brie 1989, UDMR a desfăşurat numeroase acţiuni concertate antiromâneşti, dintre care le re­amintim pe cele din Covasna, Harghita şi din martie 1990 de la Tîrgu-Mureş. Intenţia de în­fiinţare a Ţării Secuilor la sfîr­­şitul anului 1991, declaraţia de autonomie şi jurămîntul faţă de patria mamă adoptate la Cluj- Napoca în octombrie 1992. Pro­fitînd de lipsa de fermitate în aplicarea Constituţiei României şi a legilor statului român, de faptul că după declaraţia de la Cluj-Napoca, Parlamentul nu a adoptat nici o hotărîre, UDMR, aplicînd consecvent metoda „pas cu pas“, va­­aborda la Congresul de la Braşov un Program de autoguvernare pe criterii etnice. Acest program urmăreşte în pri­ma etapă federalizarea României şi GHEORGH­E FUNAR preşedinte al PARTIDULUI UNITĂŢII NAȚIONALE ROMÂNE (Continuare în pag. a 2-a) emmjâ in ntAmm pe pomi m rom An Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să cî­ştige cu orice preţ stăpînirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămo­şeşti, înţelegem pe deplin această stăruinţă, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale şi mate­riale, orice stat face tot ce-i stă prin putinţă . Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iar noi suntem o ţară mică, şi slabă, dar dacă ţarul Alexandru II este hotărît a lua Basarabia in stăpînirea sa, pentru noi. Basarabia e pierdută. Dar dacă ne dăm bine seama, nici nu e vorba să pierdem ori să păstrăm Basarabia : vorba e cum o vom pierde ori cum o vom păstra. Nenorocirea cea mare, ce ni se poate întîmpla, nu este că vom pierde şi rămăşiţa unei preţioase provincii pierdute, putem să pierdem chiar mai mult decit atita, încrederea în trăinicia poporului român. în viaţa sa îndelungată, niciodată poporul r­omân nu a fost la înălţimea la care se află astăzi, cînd cinci milioane de români sunt uniţi într-un singur stat. Mihai Viteazul a izbutit să împreune sub stăpî­nirea­­sa trei ţări şi să pregătească întemeierea unui stat român mai puternic; a fost însă destul ca Mi­hai Viteazul să moară pentru ca planul urzit de dînsul să se prăbuşească. Statul român de astăzi a trecut însă prin mai multe zguduiri şi rămîne sta­tornic, fiindcă are două temelii: conştiinţa româ­nilor şi încrederea marilor naţiuni europene. Dacă vom cîştiga de trei ori atît pămint cit avem şi vom pierde aceste temelii, statul român, fie el ori­cit de întins, va deveni o creaţiune trecătoare ; iar dacă ne vom păstra temeliile de existenţă socială, Rusia ne poate lua ce-i place şi pierderile ne vor fi trecătoare. Astăzi e clar timpul, ca să întărim atit în români, cît şi în popoarele mari ale Apusului, credinţa în trăinicia poporului român. Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ , noi nu primim nici un preţ. Primind un preţ, am vinde ; şi noi nu vindem ni­mic . Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel, îneît românii sunt datori a rămînea pînă în sfîrşit consecvenţi noţiunilor votate de către corpurile le­giuitoare : nu dăm nimic şi nu primim nimic. Românul care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi vînzător. MI­TAI EMIVESCU (Din ziarul „Timpul“) COTIDIAN MUREȘEAN DEMOCRATIC ȘI INDEPENDENT . In piaţa din Sighişoara Miercurea si simbăta sînt zile de tîrg în municipiul Sighişoara. Cu acest prilej, intilnesti aici producători agricoli veniţi din localităţile de ne Tîrare, dar si de ne valea Nirajului — grădi­narii din Gh. Doja. Undeva, în­­tr-un colt, în spatele unei du­­ghene privatizate, cîţiva ucrai­neni sau ruşi copleşiţi de tris­teţe îşi oferă mărfurile la pre­­ţuri renegociabile. Lume, lume, vînzători de zdrenţe, casete, în­călţăminte veche, gură-cască Por­niţi în căutarea timpului pier­dut, cumpărători cu priviri a­­gere şi subsemnatul simplu spec­tator. — Cu cît dai foldera (dubla) de porumb, bade ? — Vrei să-l cumperi ? — Da. — Atunci cu o mie de lei ! Omul privește In altă parte. — Dar griul ? Insist din nou. — Cu 1.300, domnule. Aș vrea să-i spun că-i foarte scump, dar nu are rost. Cînd te gîndești că pentru un hectar de arătură, onor Agromec pre­tinde 1.300 de lei, îţi piere cheful de comentarii. Mai încolo, la tarabe, aflu că preţul la făina albă de grîu este de 150 de lei kilogramul şi 100 de lei cea de mălai. 100 de lei kilogramul de cartofi, este adevărat de clasa I, 80 de lei/kg, la ceapă, 450 de lei kilogramul, la slănină, și 35 de lei oul de găină, cres-V­ASILE ROTA (Continuare în pag. a 2-a) COMUNICAT Conducerea centrală a Partidului Liber-Democrat Maghiar din România cu ocazia şedinţei lărgite, din 10 noiembrie 1992, a reanalizat legătura partidului cu UDMR, raportul între cele două formaţii politice fiind pînă în prezent doar formal. S-a constatat faptul că pînă cînd UDMR se autointitulează ca singura forţă politică a tuturor maghiarilor din România, toate persoanele fizice şi juridice ale maghiarilor din țara noastră, care nu acceptă alternativa politică susţinută de UDMR, sunt înlăturate de la luarea deciziilor care privesc întreaga minoritate etnică După părerea noastră nici în perioada imediat următoare nu se vor produce schimbări esenţiale în atitudinea UDMR, care, în continuare, doreşte să rezolve pluralismul politic al maghiarilor prin avansarea Platformelor Politice constituite artificial­­ în interiorul UDMR, negînd astfel rolul partidelor politice maghiare înfiinţate prin hotărîre judecătorească şi recunoscute în România încă din anul 1990. Partidul Liber-Democrat Maghiar din România va acţiona, în continuare, ca forţă politică autonomă şi independentă şi va lupta pentru realizarea unui nou for politic al etniei ma­ghiare din România, care va putea asigura participarea reală a tuturor intereselor, opţiunilor şi tendinţelor constatate la nivelul întregii etnii în cazul luării unor decizii majore. Partidul Liber-Democrat Maghiar din România, ca semn de protest, nu va participa la Congresul al III-lea al UDMR, Tîrgu-Mureș, la 12 ianuarie 1993. CONDUCEREA CENTRALĂ A PARTIDULUI LIBER-DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMÂNIA D D DD D D D D PE SCURT • Evenimentul numărul unu al eşichierului politic mondial l-a constituit atacul a 116 avioane americane, franceze şi engleze asupra IRAKULUI, ca pedeapsă pentru violarea acordurilor ONU. • In declaraţia de aseară, preşedintele In exerciţiu al Statelor Unite, George Bush, s-a declarat foarte satisfăcut de acest atac şi a afirmat: „Avioanele noastre au înfăp­tuit un spectacol superb" Nu ştim cît de spectaculos a fost atacul, dar ştim că aliaţii au provocat victime din rîndul unor oameni nevinovaţi. • Preşedintele României, Ion Iliescu, a adresat preşe­dintelui Boris Elţîn un mesaj în care îi solicită să soşeas­că bunele sale oficii pentru a interveni în eliberarea ce­­tăţenilor Republicii Moldova, arestaţi în iunie 1992 şi ame­ninţaţi cu pedeapsa cu moar­tea. • Conferinţa de la Geneva consacrată lichidării armelor chimice, la care ia parte si ministrul de externe al ţării noastre Teodor Melescanu, a fost apreciată ca un moment istoric pentru distrugerea a­­cestor arme. Convenţia va intra în vigoare du­pă ce va fi semnată de cel puţin 165 de state. • Guvernul României a luat în discuţie problema protec­ţiei surselor petroliere şi de gaze, combaterea sustragerilor de carburanţi şi condamnarea celor care atentează la aceste resurse. • Domnul Emil Constanti­­nescu a fost primit de Papa Ioan Paul al doilea. Fiţi SCURT DD DD D D D D D D D D D D D D DD •DD D DD D

Next