Cuvîntul/Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1993 (Anul 5, nr. 63-126)

1993-04-01 / nr. 63

(EI, NOI) DESPRE NOI... Tresărim iritaţi şi ne intrigă înd descoperim că in exteriorul omâniei, pe plaiurile unde no­­rica de român are pentru auz­emnificaţii îndoielnice, suntem­ consideraţi înapoiaţi mintal, săl­batici, necivilizaţi. De altfel, frîn­­turi ale acestei imagini au fost s fluturate pe meridianele creiere­­lor de binevoitori ,­prieteni“, ve­ghind la căpâtîiul trucat al cu­noaşterii Nici măcar nu e nevo­ie de nume. A devenit şi hîrtia, de la o vreme, alergică. Depăşind acest moment al dis­proporţiilor imaginative, e cazul să ne oprim la elementul­ noi despre noi. Să ne atingem chipu­rile în oglinda sufletelor. Să ve­dem care e mimica ce ne convi­ne, sau, dacă e cazul, să ne re­voltăm îngroziţi la statura muce­găită pe care ne-o conferă ecra­nul. Mărturisesc, „ca simplu cetă­ţean“, că m-am opnit zilele trecu­te într-unul din fotoliile cinema­tografului „Arta“, nu într-un „Pat conjugal“. Am urmărit cu interes noua producţie româneas­că de după „revoluţie“ (?!). Fă­ră pretenţia efectuării unei cro­nici şi străduindu-mă să fac ab­stracţie de faptul că filmul, arta în general, transcend realul, pla­­sîndu-se în nestatornica zonă a creaţiei şi ficţiunii, încerc să desluşesc unele cadre şi să-mi în­chipui ansamblul de cunoştinţe care-i rămîn întipărite unui spec­tator din exteriorul graniţelor ţârii. Mai ales cîn­d acest specta­tor nu ştie mare lucru despre România. După viziunea tenebroasă din „Balanţa“ lui Lucian Pintilie, in care trecu­tul imediat a consacrat tonuri pestilenţiale, evoluăm în noi dezastre. Am fost o adună­tură de tîmpiţi, handicapaţi min­tal, ne-am exprimat într-un limbaj condimentat cu cele mai dichisite înjurături (zona cea mai fertilă a limbii) şi vulgarităţi. Demitizaţi pînă la condiţia in­certă a intelectului, ne-am desă­vârşit o viziune urîtă pînă la lu­cru. Ne-am siluit imaginaţia pînă la orgasmul desfrîului. Tîmpiţii din „Balanţa“ trec mo­mentul '89 şi îi găsim în „Patul conjugal“. O lume hohotind in jurul patului, între o problemă a avortului, devenită leit-motiv a­­pocaliptic şi o răvăşire printre problemele cotidianului, viaţa desfăşoară culoarele mizeriei pî­nă la tavanul nebuniei. Nimic nu EMIL MARIUS PAŞCAN (Continuare în pag. a 3-a) România cu faţa spre NATO Intr-un comentariu intitulat „România se întoarce spre NATO“ Agenţia France Presse menţio­nează că, la Bruxelles, se aşteap­tă ca ministrul român al apă­rării, general Niculae Spiroiu, să reafirme voinţa ţării noastre de a se integra în perspectivă, în structurile Alianţei Atantice. Generalul Spiroiu participă la cea de-a doua reuniune a miniş­trilor apărării din tarile membre ale NATO cu omologii lor din statele Europei centrale si ră­săritene, in cadrul Consiliu­lui de Cooperare Nord-Atlantică (COCONA), într-un interviu acordat AFP, ministrul român a afirmat că România se apropie tot mai mult de NATO, pînă cînd se va inte­gra în Alianţa Atlantică. „După dizolvarea in anul 1930, a Pac­tului de la Varşovia — a subli­niat ministrul român — gradul de insecuritate a crescut din cau­za convulsiilor şi chiar a con­flictelor .(Bosnia-Herţegovina, Moldova)“. Totodată, generalul Spiroiu a apreciat că ,­vizitele în România ale secretarului general al NATO, Manfred Woerner, în 1991 şi 1992, precum şi declara­ţiile privind un tratament egal pentru toate ţările fost-comuniste au contribuit la întărirea senti­mentului nostru de securitate“. ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ uiii/uii/tmiiiHHiMv.. • Astăzi, preşedintele Bill Clin­ton va efectua o vizită la Bucu­reşti. Cu această ocazie el va anunţa acordarea unui credit ne­rambursabil, în valoare de 10 mi­liarde de dolari României. Başca clauza ! • Guvernul României, sprijinit de CEE, va anunţa tri­plarea salariilor şi înjumătăţi­­rea preţurilor » Guvernul Unga­riei a acceptat Introducerea clau­zei privind inviolabilitatea fron­tierelor în Tratatul cu România, consimţind, în sfîrşit, la semna­rea acestuia. „ La Moscova şi Kiev se iau în discuţie îndepăr­tarea consecinţelor Pactului Rib­­bentrop-Molotov, retrocedarea Ba­sarabiei şi Bucovinei către Ro­mânia devenind doar o chestiune de zile. Ştiri „reale“, de 1 aprilie PREŢURILE SI COMUNIE DUPĂ EliiMINU SUBVENŢIILOR Ş­i­­ PREŢURILE DE CONSUM ACTUALE LA PRODUSELE DESTINATE POPULAŢIEI ŞI CELE ESTIMATE LA CURSUL 600 lei/ DOLAR IN CONDIŢIILE ELIMINĂRII SUBVENŢIEI DE LA 1 MAI 1993 DETALII PRIVIND CALCULUL COMPENSĂRILOR — INDEXĂ­RILOR DE VF.NT­TIRT TN ZIARUL NOSTRU DE MÎINE. Denumirea produsului sau serviciului a) ag .3 . CMO» O a r 3 a ® s. CO 01 ac' "O a) v/gi Prețuri lei/UM T A 2 an­ £ Sr ft. © 3 Indice creșteri (N­.G. I * 100) i 2 3 4 5 Pîine albă simplă 500 gr/buc. buc. 20 88 440 Piine albă simplă 600 er/buc. buc. 24 100 416,7 Piine București 500 er buc. buc. 22 92 418,2 Pîine București 1.000 gr buc. buc. 44 180 409,1 Pîine Dîmboviţa 600 gr buc. buc. 20 88­­ 440 Pîine Dîmbovița 800 gr­ buc. buc. 24 116 483,3 Pîine integrală 400 gr­ buc. buc. 12 56 466,7 Piine neagră 1.000 gr buc. buc. 16 80 500 Lapte de consum cu 1,8 la sută grăsimi hl. 1.600 8.300 518,7 Lapte praf normalizat cu­ 20 la­­sută grăsimi tonă 127.000 730.000 574,8 Int cu 30 la sută grăsime tonă 250.000 1.650.000 660 Petrol lampant tonă 16.890 156.816 928,5 litru 14 130 928,6 Combustibil lichid de calorifer tonă 10.170 99.700­­980,3 . Combustibil tip M Gaze lichefiate Gaze naturale Lignit nesortat Lignit sortat Brichete de cărbuni Huilă spălată Lemne de foc Energie electrică Energie termică Abonamente pentru transportul de călători urban pe una linie Transport fluvial în Deltă şi pe relaţia Orşova — Moldova Nouă­­ şi Brăila — Hîrșova. pentru localnici tonă 14.950 147.130 984,1 tonă 12.000 110.560 921,3 butelie 150 1.382 921,3 1.000 mc 3.700 14.000 378,4 tonă 1.980 14.200 717,2 tonă 4.220 37.000 876,8 tonă 3.735 27.400 733,6 tonă 2.250 13.120 583,1 kWh6 28 466,7 Gcal. 1.000 9.000 900 lei/lună 400 2.100 525 lei/călăt. 60 270­­450 Kt,­ai fj. Anul V. Nr. 63 (837) Redactor-sef Joi, 1 aprilie 1993 LAZAR LAZARIU 4 pagini, 15 lei mmmn democratic ss „Cîntă sti­vă şi laşimă! “ Aflat, în acest an, la cea de a V-a ediţie, tradiţionalul festival concurs intitulat astfel, destinat tarafurilor mici şi grupurilor vo­­cal-folclorice, se va desfăşura duminică 1 aprilie, cu începere de la ora 15, în sala Casei de cultură a oraşului Luduş. Orga-­i nizat de Inspectoratul judeţean pentru cultură, Centrul judeţean al creaţiei populare şi, fireşte, instituţia gazdă, festivalul înscrie tr­­afiş formaţii din localităţile Albeşti, Bistra-Mureşului, Gur­­ghiu, Ilodac, Iclănzel, Iernut, Mi­­heşu de Cîmpie, Rîciu, Reghin, Scolia de Mureş, Solovăstra, Si­ghişoara, Valea Largă, Ţopa, Zau de Cimpie. în recital, sunt invitaţi violo­niştii Gheorghe Boca, din Iernut, si Samuel Toth, de la Ansamblul artistic „Mureşul“ din Tîrgu-Mu­­reş. 33Parada primăverii“ Un spectacol complex, cu a­­cest titlu, s-a desfăşurat, sîm­­băta trecută, la­ Casa de cul­tură a Sindicatelor din Tîrgu- Mureş, cu concursul elevilor de la Liceul de artă. Şcoala normală „Mih­ai Eminescu“, Clubul copiilor, şcolile genera­le nr. 5 şi nr. 20, alături de prima promoţie de manechine a instituţiei gazde, şi de cîţi­­va dintre cei mai valoroşi membri ai fotoclubului tîrgu­­mu ieşean. Este lesne de înţe­les, aşadar, că manifestarea a inclus muzică, poezie, parada modei pentru adolescente, o expoziţie de fotografii — toa­te, consacrate primăverii şi ... femeii. De la bun început, trebuie subliniat faptul că atit copiii, cît şi dascălii lor, stimulaţi doar de dragostea pentru fru­mos şi de plăcerea de a co­munica prea-plinul lor sufle­tesc unui public, fie şi etero­gen şi nu totdeauna apt­­­ă recepţioneze mesajul (datorită unor carenţe, de ce să n-o spunem, de educaţie), s-au dă­ruit momentului, sub „baghe­ta“ aceluiaşi inimos profesor Victor Tămaş, ale cărui de­mersuri pe această linie ar merita încurajate şi conform „economiei de piaţă“. Mă gîn­­desc, concret, la sensibilizarea, pe viitor, a unor sponsori ca MARIANA CRISTESCU-FLOREA (Continuare in pag. a 3-a) ASTA-I VIAŢA FAPT! » FAPT! « FAPTE FURTURI PRIN SPARGERE în noaptea de 25 26 februarie a.c. autori necunoscuţi au spart două magazine cu profil consig­naţie, aparţinînd de firmele „U­­nivers“ SRL şi „Somicom“ SRL din Tîrnăveni. Infractorii au sus­tras­­ bijuterii, ceasuri, aparatu­ră electronică, obiecte de Îmbră­căminte, ţigări, băuturi etc. în valoare de peste 1.000.000 lei. Hoţii : Demeter Matei, 22 ani, Szaboo Ioan, 17 ani şi Cîndea Mircea, 22 ani, toţi din Tîrnă­veni, fără ocupaţie şi fără ante­cedente penale, au fost arestaţi, în timpul cercetărilor s-a stabi­lit că tot ei au mai comis alte 10 furturi cu acelaşi mod de o­­perare, în paguba altor unităţi comerciale cu capital de stat sau privat din acelaşi oraş. Prejudi­ciul creat, în valoare de peste 4.000.000 de lei, a fost recuperat în cea mai mare parte prin resti­tuirea bunurilor furate.-­Tot ei, în toamna anului 1992, au pă­truns prin efracţie în sediul Fi­lialei UDMR din acelaşi oraş, de unde au furat aparate electronice şi alte bunuri, în valoare de zeci de mii de lei. Tot noaptea, în 24/25 martie 1993, „opera“ la un magazin din complexul comercial „Dacia" din Reghin și Man Ioan, 29 ani, din comuna Brîncovenești, satul Idi­­cel Pădure, fiind prins în flagrant delict de către o patrulă a poli­ției aflată în zonă. Și acest spăr­gător este cercetat în stare pri­vativă de libertate. „MATERIALE RECUPERATE" în mai multe rînduri în 1992, la SC „Siceram“ SA din Sighi­șoara, s-a constatat furtul unor cabluri din cupru, folosite la (Continuare în pag . 3-a) i­n­­­g­a­t­t­g­g­i­i­ii l­­­a Salariul mediu în luna februarie 1993, salariul mediu a fost la nivelul judeţului, de 31.888 de lei brut şi de 25.258 de lei net. Nivelul cel mai mare al salariului mediu se menţine (ca şi in ianuarie) la ocrotirea Sănătăţii (36.365 lei brut) şi la în­­văţămînt (35.639 lei brut), deşi faţă de luna anterioară au mai scăzut (cu 13,9 la sută la ocroti­rea sănătăţii şi cu 16,6 la sută la învăţămînt). In anul 1992 — date definitive — salariul mediu lunar brut pe judeţ a fost de 23.049 de lei, iar cel net de 18.511 lei. în 1992, cel mai mare salariu mediu lunar a fost la producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, gaze şi apă caldă (36.561 lei brut la total salariaţi şi 34.835 lei la muncitori).

Next