Cuvîntul/Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1993 (Anul 5, nr. 63-126)

1993-04-01 / nr. 63

Scrisoare deschisă domnului Mircea Micu Maestre, nu vă legaţi la cap! Am citit, domnule Mircea Mi­cu, articolul dumneavoastră, in­titulat Regalistul Ceontea, publi­cat în „Românul“ (8—14 martie). Am citit şi aşa-zisa „replică“, Mişu parodistu’, cu care fostul se­nator PUNR, azi independent de tot, vă gratulează în ultimul nu­măr al săptămînalului, şi nu cred că mă înşel dacă afirm că dom­nul independent (de tot) s-a de­plasat la sediul redacţiei, tunînd şi fulgerînd că vrea ca replica să-i apară tot pe prima pagină şi exact în locul în care a apărut articolul dumneavoastră „incri­minator“, sau măcar şi-a însoţit „replica“ de o misivă în acest sens, în caz contrar rezol­vîndu-mi dreptul de a vă da în judecată ca­­ un brav independent şi imun ce se află. Deşi mi am plăcerea de a vă cunoaşte deşi ne despart vîrsta şi, mai ales, experienţa, vă sfătu­iesc, domnule Mircea Micu, în numele nobilei profesii care ne apropie şi care este gazetăria, să nu continuaţi această polemică (de fapt, termenul este impropriu între un om de spirit şi altul fără de spirit nu poate fi vorba de polemici). Maestre, lăsaţi-l în viata Domnului de acest fost.. . care, scăzîndu-i popularitatea şi murindu-i lăudătorii, nu va înce­ta să vă năpădească, săptămînal, cu „fructele“ răscoapte ale gîndi­­rii lui.... independente şi vă veţi expune celor mai „zemoase“ epi­tete, metafore şi alte figuri de stil din vocabularul „plastic“ al ... artistului Ceontea. Ca ziarist, mi-am permis acum cîteva luni să-mi exprim părerea (și nu este numai a mea) despre „gestul eroic“ al senatorului nos­tru, care, îndată ce nu a mai fost reales în fruntea partidului pe care pretinde că l-a creat, a gă­sit cu cale să-și dea demisia. Mo­tivul? Nu doreşte să fie „încarti­ruit într-o turmă“, după cum a afirmat în presă. Astfel, „turma“ de mureşeni care l-a aburcat pe domnul pictor în deal la Mitro­polie, turma care l-a urmat şi care a crezut în el, ei bine, a­­ceastă turmă (de care s-a „deli­mitat“, cu augustă superioritate) îi plăteşte şi azi salariul de sena­tor (independent de tot) şi bilete­le de avion Tîrgu-Mureş — Se­nat, dus-întors, pentru a se putea reprezenta cît mai... independent şi în extremă urgenţă, îi plăteşte această „turmă“ chiar şi cerneala din stiloul cu care a semnat mo­ţiunea de cenzură, fiind de acord, vezi bine, cu „nerezolvata“ pro­blemă naţională, atît de dragă duşmanilor lui de ieri, prietenilor de azi (i-am numit pe „modera­ţii“ noştri UDMR-işti). Eu n-am să mă refer, domnule Mircea Micu, la kilogramele de deşeuri toxice de centimetru pă­trat de hîrtie, cu care domnul Ceontea m-a „onorat“ aşa cum vă „onorează“ şi pe dumneavoastră, deşi, poate v-ar interesa cît de colorat este vocabularul politicia­nului desenator şi cît de bogată în simboluri falice îi este imagi­naţia. Acum cîteva zile, un confrate de la „Universul românesc“ se întreba dacă — după ce şi-a de­pus semnătura pe moţiunea de cenzură — Radu Ceontea va mai putea privi în ochii alegătorilor săi tîrgumureşeni. Ca una care am ocazia să-l văd pe senator plimbîndu-se indepen­dent, imun şi important ne Corso la sflrşit de săptămînă, îi pot răspunde colegului că dl Ceontea îşi priveşte, bine merci, (şi inde­pendent, desigur), alegătorii drept in­irişi. Pe vremuri,­ domnule Mircea Micu, oraşul nostru avea un pri­mar, pe nume Emil Dandea. Fiind şi deputat în Parlamentul României, in 1928, într-o inter­venţie parlamentară, referindu-se la trădările şi minciunile politi­cienilor maghiari (această mino­ritate „fără drepturi“ era şi a­­tunci reprezentată în Parlament), a afirmat: „Aceasta cum se poa­te explica decât aşa cum am mai spus, că, începând chiar de la Consiliul Dirigent şi până acum, s-au aflat totdeauna printre ro­mâni, fie politiciani, fie sateliţi ai lor care dădeau sprijinul neu­­tru ca să fim menţinuţi în aceas­tă stare umilitoare“. „Sateliţi", le spunea bravul ro­mân (cu adevărat om al oraşului său şi al ţării sale) acestor spe­cimene păguboase, precum pre­opinentul dumneavoastră care vă recomandă să-i „eseizaţi“ „jude­căţile de valoare“ publicate prin „Expres magazin“. Nu vă legaţi la cap, maestre, altfel veţi ajunge la vorba din bătrîni: „Bună-ziua ţi-am dat, belea mi-am aflat“! Fiindcă, vă întreb, maestre: ce-i de eseizat? Nimicul şi... ni­micnicia? Cu deosebită consideraţie, ILEANA SANDU, redactor la „Cuvîntul liber" Tîrgu-Mureş ul I­VDonarea de sînge La Hotărîrea Guvernului nr. 999/1990, privind reglementarea donării de singe în scopuri tera­peutice, au fost aduse completări și modificări. Deci, acum, care sunt­ facilitățile pentru donatorii onorifici de sînge: a) acordarea, la fiecare donare, de bonuri va­lorice pentru produse alimentare în valoare de 1.200 lei, indexată cu indicele creşterii preţurilor la produsele alimentare pentru­ con­sumuri colective; b) două zile li­bere de la locul de muncă, din care una în ziua donării, pentru salariaţii încadraţi în instituţiile publice precum şi la alte persoa­ne juridice; c) două zile consecu­tiv scutire de frecvenţă elevilor şi studenţilor; de asitenţă medi­cală cu prioritate, medicamente, materiale sanitare şi de întreţi­nere în mod gratuit — în condiţii de spitalizare, precum şi în tra­tamentul ambulatoriu , în uni­tăţile sanitare publice, pentru do­natorii care au minimum 5 do­nări în ultimii cinci ani; e) pri­oritate la obţinerea biletelor de odihnă şi tratament şi reducerea cu 50 la sută a tarifelor acestor bilete, pentru persoanele care au cel puțin 15 donări în ultimii 5 ani; f) acordarea unei recompen­se valorice indexate periodic în aceleași condiții, cît și dreptul a­­cordat la litera „a", în sumă de 5.000 Iei la fiecare a 5-a donare, cu condiția ca aceste donări să fie realizate în 2 ani consecutiv. „PARADA PRIMĂVERII“ (Urmare din pag. 1) „Valahia“, „Columna“, „Azo­­mureş“ etc., totdeauna extrem de generoşi faţă de fenomenul­­cultural şi faţă de copil. Revenind la momentul în discuţie, se cuvin remarcaţi, din nou, elevii Liceului de artă (în ordine... „cronologi­că“): Andromeda Nemeş, Bog­dan Moraru, Mirela Pribac,­­ ■ Ioana Florea, Remus Grama,­­ Albert Eugen, Alina Moldo­van, solista Dora Suciu şi for­maţiile de balet (instructori — soţii Lia şi Karol Kemendi) şi de jocuri populare (instruc­tor — Pantel­imon Cioată) ale Şcolii normale „Mihai Emi­­nescu“, micuţa Doriana Codru­­ţa Sava (Şcoala generală nr.­­ 5), dansatorii de la Clubul co­piilor (solist — Bereczyi Zsolt, instructor — Bokor Tünde), recitatoarele Ioana Stoica, A­­driana Cotîrlă Ioana Meruţiu — Şcoala generală nr. 20, Ioana Florea (lirică proprie), grupul folk, îndrumat de pro­fesoara Adriana Vlasiu. Pen­tru că, în cadrul unui aseme­nea demers, profesorii sunt, de cele mai multe­ ori, coautori,­­nU putem să nu remarcăm, din nou, prezenţa pianistei Carmen Mihăescu, alături de foşti­ şi actuali elevi, înconju­­rîndu-i cu dragoste constantă. Nu în ultimul rând, vom vorbi despre „Parada model pentru adolescente“, prezenta­tă, cum spuneam, de prima promoţie de manechine a Ca­sei de cultură a sindicatelor (Mihaela Lobonţ­iu, Beatrice Tămaş, Cristina Bogdan, Flo­rentina Duşa, Ramona Mătieş, Cristina Zibileanu — alături de Bianca Fărcaş şi Nagy Cristina), în ambianţa plină de vervă creată de Robert Con­­tec, mentorul şi iniţiatorul cursului. Modele frumoase, ti­nereşti într-o cromatică gene­roasă, propuse de Casa de creaţie „Maris“ şi „Star Mody“ SRL (Boutique Condor), mai concret, SC „Maris“ a propus tricotaje, iar SC Texoptim — confecţii. Să conchidem, deci, că ma­nifestări de acest gen îşi gă­sesc rostul în peisajul preocu­părilor tineretului, că li s-ar cuveni un plus de atenţie sub raport material şi un spaţiu de desfăşurare mai adecvat, pentru că ei, tinerii noştri, merită... măcar atît! Tragere la sort­ Duminică, 4 aprilie a c, ora 11, la sediul ASA Tîrgu-Mureş, str. Revoluţiei­ nr. 5, are loc tragerea la sorţi a concursului Rebus mureşean nr. 2. Tot cu aceeaşi­ ocazie se va organiza un concurs fulger de dezle­gări, cu premii în bani. ­T­vîNrTTu r­mrp pwv* 3 TINERI PE SCENA NAŢIONALULUI TÎRGU CHURFSEAN Sîmbătă, 3 aprilie 1993, în sala mică a Teatrului Naţional Tîrgu-Mureş, va avea loc premiera spectacolului PIESA CU REPETIŢII de MARTIN CRIMP (ANGLIA). Realizat în colaborare de Teatrul Inoportun Bucureşti şi Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş, spectacolul îi are ca realizatori pe tinerii studenţi bucureşteni: Theodor Cristian Popescu, student ATF Bucureşti — regia Marius Alexandru Dumitres­­cu student la Academia Naţională de Arte — scenografia şi Florin Fieroiu, student ATF Bucureşti — coregrafia. Protagonişti : cei mai tineri actori ai Naţionalului din Tîr­­gu-Mureş; Rodica Raghiu Mihaela Rădescu. Nicu Mihoc. Ni­colae Cristache. Alături de ei — Radu Bânzaru, student la Academia de Artă Teatrală din Tîrgu-Mureş. Sponsori: Ancona SA Tîrgu-Mureş Electromurus Tîrgu­­xr­ires ComDÎQsf Amrico. Magazinul Class Tîrgu-Mureş Prier SRL Bucureşti. Manpel SA Tîrgu-Mureş. 2 Flash SRL Tîrgu- Mureş. Expoziţie retrospectivă Sîmbătă, 3 aprilie, la ora 11, la Galeriile „Unirea“ din Tîr­­gu-Mureş (Piaţa Republicii, nr. 9), va avea loc vernisajul ex­poziţiei retrospecri­ve OCTA­VIA NUTTU Manifestarea va fi pr­ezentată de criticul Viori­ca Herdean şi de dr. Liviu Ştef, şi include lucrări anartinind tuturor perioadelor de creație ale reputatei plasticiene reali­zate în toate tehnicile pe care le-a abordat în decursul vre­mii (miniaturi, acuarelă, ule­iuri tusuri colorate etc.). (Ei, noi) desore nev. »Urmare din Dag I' mai întruneşte noţiunea sensibi­lului (sau doar a unuia negativ). Existenţele sunt un dezmăţ, mărşăluind întins înspre un unic ţel — cîşticul imediat (îmbogăţi­rea), pe orice cale. Soţul dom­ne „peştele“ propriei soţii, între două acte sexuale, consumate scabros pe un birou, în viteză, într-o sală de cinema sau într-un apartament devenit bordel cu chirie,i se regizează Emblematic moartea. Aceasta nu mai întru­neşte nici măcar şansa normali­­tăţii. Devine o greşeală, dacă nu este cumva o sinucidere în spa­tele ecranului. De care se deru­lează în aplauze trecutul. Nu mai există copii. Antrenaţi în caruselul prăbuşirii, devin din mers, lideri ai negativului. Matu­rizaţi strîmb şi Prematur ei pierd conştiinţa valorii, a propriilor i­­dentităţi Dezastrul căderii devi­ne pentru cloacă insesizabil. Prezent rămîne depăşirea ani­malică a momentului­­ imediat. Finalul aparţine maimuţelor, chiar dacă acestea devin Înfăţişa­re omenească. încercaţi să vă obişnuiţi cu a­­ceastă oglindă, repezit înfiptă în ochi. Probabil că aceştia suntem­ şi, cum am hotărît să n-o mai a­­burim cu compromisuri, ne pre­zentăm „demni“ în faţa lumii. Noi şi filmele noastre. Maestre, noaptea! DEŢINUŢI CU... DIPLOMA ! Alianţa evanghelică, Biserica ortodoxă, Biserica reformată. Bi­serica creştină adventistă de ziua a 7-a, Casa de cultură a sindica­telor din Tîrgu-Mureş patronea­ză împreună un curs de califica­re pentru 60 de deţinuţi din Pe­nitenciarul Tîrgu-Mureş. O idee născută într-o discuţie în tren între domnii Iacob Bergheanu, pastor misionar la Alianţa evan­ghelică şi Robert Contec, de la Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş Conducerea Peni­tenciarului a fost de acord, spon­sorii s-au înţeles foarte bine, a­i fost căutaţi şi găsiţi instructorii, au fost selecţionaţi „cursanţii“ şi treaba a pornit. 69 de deţinuţi, din care majoritatea au înţeles ce şansă li se oferă, au început pregătirile pentru croitorie (in­structor — Monica Pogăcean Văi­­deanu, cizmărie-reparaţii (instruc­tor — Anton Boantă), frizerie (instructor — Andrei Golomb) le­gatorie cărti (instructor — Ioan Văidean), coafură (instructor — Margareta Rat), bucătărie (in­structor — Ana Boros. Timp de 4 luni colaborind cu responsabilii din partea Peniten­ciarului (It col. Alexandru Mic, prof. Ioan Mera şi srg. inr. Sorin Şerbănuţ) cei 6 instructori au în­­cercat tot ce s-a putut pentru a-i deprinde pe... cursanţi cu cît mai multe secrete ale meseriei. Aici, disciplina şi prezenţa sînt aspecte subînţelese. Din partea deţinuţilor, unii s-au străduit, cîţiva au dovedit reale aptitudini, dar au fost şi indivizi care au participat la cursuri doar pentru a obţine o... variaţie în progra­mul săptămînal. Oricum, la exa­menul d­e diplomă, instructorii au fost exigenţi şi s-au dat note de la 5 la 9. Deci, n-a fost o treabă formală, făcută doar aşa de amo­rul artei. în seria a doua, selecţia va fi mai riguroasă. Nu se vor cheltui banii şi efortul organiza­torilor decît pentru cei care vor înţelege într-adevăr că li se ofe­ră o şansă care trebuie luată în serios. Un ajutor din partea unor e­­ventuali sponsori ar fi binevenit, pentru că procurarea materiale­lor de lucru și a uneltelor este destul de scumpă. Pentru sponso­rizare, cei care doresc se pot a­­dresa Casei de cultură a sindica­telor din Tîrgu-Mureș, domnului Robert Contec. DORU­M. GREII, GRE­T, DAR.. ... a trecut, cel puţin acum o­­dată cu venirea primăverii. Cu el s-au confruntat muncitorii de la atelierul autoservice ACR din Sîrfgeorgiu de Mureş. în iarnă, aici au îngheţat conductele de a­­pă, frig în interiorul atelierului în aceste condiţii vitrege au lu­crat toată, iarna Pepelea. Loi, O­­grean, Sălăgean, Olaru, cu o ve­chime de peste 20 de ani în me­serie. Lor li s-au adăugat Vasile şi Beţe, doamna Lucia. Sub în­drumarea maistrului Pavel Pepe­lea, mecanicii şi ceilalţi meşteri şi-au făcut datoria faţă de clienţi — membrii ACR —, chiar in con­diţiile insuficienţei pieselor de schimb. Construcţia atelierului cores­punde destinaţiei date. Cu toate acestea, în cadrul atelierului nu mai funcţionează vopsitoria, ti­­nichigeria, spălătoria, vulcaniza­rea, nu se fac operaţii de sudură. Dacă preţurile au crescut, în pri­vinţa taxei de înscriere şi cotiza­ţiei anuale pentru membrii ACR, atunci şi condiţiile, pretenţiile trebuie să fie altele. Sperăm în­tr-o îndreptare a lucrurilor. IOAN FLORUŢ membru ACR Asta-i viaţa (Urmare din pag. I) branşarea unor utilaje la reţeaua electrică. Răufăcătorii : Raduly Mihály, 32 ani, Matache Stefan 31 ani, Stîngaciu Ştefan, 40 ani şi Burcea Cătălin 37 ani, au fost identificaţi şi arestaţi într-una din zilele săptămînii trecute Bu­nurile furate avînd o valoare de peste 600.000 de lei le-au va­lorificat la SC ..Remat“ SA Si­­ghisoara, prezentîndu-le ca Ta­♦ al „AAMiAArQÎa /-lira . Ut

Next