Cuvîntul/Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1993 (Anul 5, nr. 63-126)
1993-04-01 / nr. 63
Scrisoare deschisă domnului Mircea Micu Maestre, nu vă legaţi la cap! Am citit, domnule Mircea Micu, articolul dumneavoastră, intitulat Regalistul Ceontea, publicat în „Românul“ (8—14 martie). Am citit şi aşa-zisa „replică“, Mişu parodistu’, cu care fostul senator PUNR, azi independent de tot, vă gratulează în ultimul număr al săptămînalului, şi nu cred că mă înşel dacă afirm că domnul independent (de tot) s-a deplasat la sediul redacţiei, tunînd şi fulgerînd că vrea ca replica să-i apară tot pe prima pagină şi exact în locul în care a apărut articolul dumneavoastră „incriminator“, sau măcar şi-a însoţit „replica“ de o misivă în acest sens, în caz contrar rezolvîndu-mi dreptul de a vă da în judecată ca un brav independent şi imun ce se află. Deşi mi am plăcerea de a vă cunoaşte deşi ne despart vîrsta şi, mai ales, experienţa, vă sfătuiesc, domnule Mircea Micu, în numele nobilei profesii care ne apropie şi care este gazetăria, să nu continuaţi această polemică (de fapt, termenul este impropriu între un om de spirit şi altul fără de spirit nu poate fi vorba de polemici). Maestre, lăsaţi-l în viata Domnului de acest fost.. . care, scăzîndu-i popularitatea şi murindu-i lăudătorii, nu va înceta să vă năpădească, săptămînal, cu „fructele“ răscoapte ale gîndirii lui.... independente şi vă veţi expune celor mai „zemoase“ epitete, metafore şi alte figuri de stil din vocabularul „plastic“ al ... artistului Ceontea. Ca ziarist, mi-am permis acum cîteva luni să-mi exprim părerea (și nu este numai a mea) despre „gestul eroic“ al senatorului nostru, care, îndată ce nu a mai fost reales în fruntea partidului pe care pretinde că l-a creat, a găsit cu cale să-și dea demisia. Motivul? Nu doreşte să fie „încartiruit într-o turmă“, după cum a afirmat în presă. Astfel, „turma“ de mureşeni care l-a aburcat pe domnul pictor în deal la Mitropolie, turma care l-a urmat şi care a crezut în el, ei bine, această turmă (de care s-a „delimitat“, cu augustă superioritate) îi plăteşte şi azi salariul de senator (independent de tot) şi biletele de avion Tîrgu-Mureş — Senat, dus-întors, pentru a se putea reprezenta cît mai... independent şi în extremă urgenţă, îi plăteşte această „turmă“ chiar şi cerneala din stiloul cu care a semnat moţiunea de cenzură, fiind de acord, vezi bine, cu „nerezolvata“ problemă naţională, atît de dragă duşmanilor lui de ieri, prietenilor de azi (i-am numit pe „moderaţii“ noştri UDMR-işti). Eu n-am să mă refer, domnule Mircea Micu, la kilogramele de deşeuri toxice de centimetru pătrat de hîrtie, cu care domnul Ceontea m-a „onorat“ aşa cum vă „onorează“ şi pe dumneavoastră, deşi, poate v-ar interesa cît de colorat este vocabularul politicianului desenator şi cît de bogată în simboluri falice îi este imaginaţia. Acum cîteva zile, un confrate de la „Universul românesc“ se întreba dacă — după ce şi-a depus semnătura pe moţiunea de cenzură — Radu Ceontea va mai putea privi în ochii alegătorilor săi tîrgumureşeni. Ca una care am ocazia să-l văd pe senator plimbîndu-se independent, imun şi important ne Corso la sflrşit de săptămînă, îi pot răspunde colegului că dl Ceontea îşi priveşte, bine merci, (şi independent, desigur), alegătorii drept inirişi. Pe vremuri, domnule Mircea Micu, oraşul nostru avea un primar, pe nume Emil Dandea. Fiind şi deputat în Parlamentul României, in 1928, într-o intervenţie parlamentară, referindu-se la trădările şi minciunile politicienilor maghiari (această minoritate „fără drepturi“ era şi atunci reprezentată în Parlament), a afirmat: „Aceasta cum se poate explica decât aşa cum am mai spus, că, începând chiar de la Consiliul Dirigent şi până acum, s-au aflat totdeauna printre români, fie politiciani, fie sateliţi ai lor care dădeau sprijinul neutru ca să fim menţinuţi în această stare umilitoare“. „Sateliţi", le spunea bravul român (cu adevărat om al oraşului său şi al ţării sale) acestor specimene păguboase, precum preopinentul dumneavoastră care vă recomandă să-i „eseizaţi“ „judecăţile de valoare“ publicate prin „Expres magazin“. Nu vă legaţi la cap, maestre, altfel veţi ajunge la vorba din bătrîni: „Bună-ziua ţi-am dat, belea mi-am aflat“! Fiindcă, vă întreb, maestre: ce-i de eseizat? Nimicul şi... nimicnicia? Cu deosebită consideraţie, ILEANA SANDU, redactor la „Cuvîntul liber" Tîrgu-Mureş ul IVDonarea de sînge La Hotărîrea Guvernului nr. 999/1990, privind reglementarea donării de singe în scopuri terapeutice, au fost aduse completări și modificări. Deci, acum, care sunt facilitățile pentru donatorii onorifici de sînge: a) acordarea, la fiecare donare, de bonuri valorice pentru produse alimentare în valoare de 1.200 lei, indexată cu indicele creşterii preţurilor la produsele alimentare pentru consumuri colective; b) două zile libere de la locul de muncă, din care una în ziua donării, pentru salariaţii încadraţi în instituţiile publice precum şi la alte persoane juridice; c) două zile consecutiv scutire de frecvenţă elevilor şi studenţilor; de asitenţă medicală cu prioritate, medicamente, materiale sanitare şi de întreţinere în mod gratuit — în condiţii de spitalizare, precum şi în tratamentul ambulatoriu , în unităţile sanitare publice, pentru donatorii care au minimum 5 donări în ultimii cinci ani; e) prioritate la obţinerea biletelor de odihnă şi tratament şi reducerea cu 50 la sută a tarifelor acestor bilete, pentru persoanele care au cel puțin 15 donări în ultimii 5 ani; f) acordarea unei recompense valorice indexate periodic în aceleași condiții, cît și dreptul acordat la litera „a", în sumă de 5.000 Iei la fiecare a 5-a donare, cu condiția ca aceste donări să fie realizate în 2 ani consecutiv. „PARADA PRIMĂVERII“ (Urmare din pag. 1) „Valahia“, „Columna“, „Azomureş“ etc., totdeauna extrem de generoşi faţă de fenomenulcultural şi faţă de copil. Revenind la momentul în discuţie, se cuvin remarcaţi, din nou, elevii Liceului de artă (în ordine... „cronologică“): Andromeda Nemeş, Bogdan Moraru, Mirela Pribac, ■ Ioana Florea, Remus Grama, Albert Eugen, Alina Moldovan, solista Dora Suciu şi formaţiile de balet (instructori — soţii Lia şi Karol Kemendi) şi de jocuri populare (instructor — Pantelimon Cioată) ale Şcolii normale „Mihai Eminescu“, micuţa Doriana Codruţa Sava (Şcoala generală nr. 5), dansatorii de la Clubul copiilor (solist — Bereczyi Zsolt, instructor — Bokor Tünde), recitatoarele Ioana Stoica, Adriana Cotîrlă Ioana Meruţiu — Şcoala generală nr. 20, Ioana Florea (lirică proprie), grupul folk, îndrumat de profesoara Adriana Vlasiu. Pentru că, în cadrul unui asemenea demers, profesorii sunt, de cele mai multe ori, coautori,nU putem să nu remarcăm, din nou, prezenţa pianistei Carmen Mihăescu, alături de foşti şi actuali elevi, înconjurîndu-i cu dragoste constantă. Nu în ultimul rând, vom vorbi despre „Parada model pentru adolescente“, prezentată, cum spuneam, de prima promoţie de manechine a Casei de cultură a sindicatelor (Mihaela Lobonţiu, Beatrice Tămaş, Cristina Bogdan, Florentina Duşa, Ramona Mătieş, Cristina Zibileanu — alături de Bianca Fărcaş şi Nagy Cristina), în ambianţa plină de vervă creată de Robert Contec, mentorul şi iniţiatorul cursului. Modele frumoase, tinereşti într-o cromatică generoasă, propuse de Casa de creaţie „Maris“ şi „Star Mody“ SRL (Boutique Condor), mai concret, SC „Maris“ a propus tricotaje, iar SC Texoptim — confecţii. Să conchidem, deci, că manifestări de acest gen îşi găsesc rostul în peisajul preocupărilor tineretului, că li s-ar cuveni un plus de atenţie sub raport material şi un spaţiu de desfăşurare mai adecvat, pentru că ei, tinerii noştri, merită... măcar atît! Tragere la sort Duminică, 4 aprilie a c, ora 11, la sediul ASA Tîrgu-Mureş, str. Revoluţiei nr. 5, are loc tragerea la sorţi a concursului Rebus mureşean nr. 2. Tot cu aceeaşi ocazie se va organiza un concurs fulger de dezlegări, cu premii în bani. TvîNrTTu rmrp pwv* 3 TINERI PE SCENA NAŢIONALULUI TÎRGU CHURFSEAN Sîmbătă, 3 aprilie 1993, în sala mică a Teatrului Naţional Tîrgu-Mureş, va avea loc premiera spectacolului PIESA CU REPETIŢII de MARTIN CRIMP (ANGLIA). Realizat în colaborare de Teatrul Inoportun Bucureşti şi Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş, spectacolul îi are ca realizatori pe tinerii studenţi bucureşteni: Theodor Cristian Popescu, student ATF Bucureşti — regia Marius Alexandru Dumitrescu student la Academia Naţională de Arte — scenografia şi Florin Fieroiu, student ATF Bucureşti — coregrafia. Protagonişti : cei mai tineri actori ai Naţionalului din Tîrgu-Mureş; Rodica Raghiu Mihaela Rădescu. Nicu Mihoc. Nicolae Cristache. Alături de ei — Radu Bânzaru, student la Academia de Artă Teatrală din Tîrgu-Mureş. Sponsori: Ancona SA Tîrgu-Mureş Electromurus Tîrguxrires ComDÎQsf Amrico. Magazinul Class Tîrgu-Mureş Prier SRL Bucureşti. Manpel SA Tîrgu-Mureş. 2 Flash SRL Tîrgu- Mureş. Expoziţie retrospectivă Sîmbătă, 3 aprilie, la ora 11, la Galeriile „Unirea“ din Tîrgu-Mureş (Piaţa Republicii, nr. 9), va avea loc vernisajul expoziţiei retrospecrive OCTAVIA NUTTU Manifestarea va fi prezentată de criticul Viorica Herdean şi de dr. Liviu Ştef, şi include lucrări anartinind tuturor perioadelor de creație ale reputatei plasticiene realizate în toate tehnicile pe care le-a abordat în decursul vremii (miniaturi, acuarelă, uleiuri tusuri colorate etc.). (Ei, noi) desore nev. »Urmare din Dag I' mai întruneşte noţiunea sensibilului (sau doar a unuia negativ). Existenţele sunt un dezmăţ, mărşăluind întins înspre un unic ţel — cîşticul imediat (îmbogăţirea), pe orice cale. Soţul domne „peştele“ propriei soţii, între două acte sexuale, consumate scabros pe un birou, în viteză, într-o sală de cinema sau într-un apartament devenit bordel cu chirie,i se regizează Emblematic moartea. Aceasta nu mai întruneşte nici măcar şansa normalităţii. Devine o greşeală, dacă nu este cumva o sinucidere în spatele ecranului. De care se derulează în aplauze trecutul. Nu mai există copii. Antrenaţi în caruselul prăbuşirii, devin din mers, lideri ai negativului. Maturizaţi strîmb şi Prematur ei pierd conştiinţa valorii, a propriilor identităţi Dezastrul căderii devine pentru cloacă insesizabil. Prezent rămîne depăşirea animalică a momentului imediat. Finalul aparţine maimuţelor, chiar dacă acestea devin Înfăţişare omenească. încercaţi să vă obişnuiţi cu această oglindă, repezit înfiptă în ochi. Probabil că aceştia suntem şi, cum am hotărît să n-o mai aburim cu compromisuri, ne prezentăm „demni“ în faţa lumii. Noi şi filmele noastre. Maestre, noaptea! DEŢINUŢI CU... DIPLOMA ! Alianţa evanghelică, Biserica ortodoxă, Biserica reformată. Biserica creştină adventistă de ziua a 7-a, Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş patronează împreună un curs de calificare pentru 60 de deţinuţi din Penitenciarul Tîrgu-Mureş. O idee născută într-o discuţie în tren între domnii Iacob Bergheanu, pastor misionar la Alianţa evanghelică şi Robert Contec, de la Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş Conducerea Penitenciarului a fost de acord, sponsorii s-au înţeles foarte bine, ai fost căutaţi şi găsiţi instructorii, au fost selecţionaţi „cursanţii“ şi treaba a pornit. 69 de deţinuţi, din care majoritatea au înţeles ce şansă li se oferă, au început pregătirile pentru croitorie (instructor — Monica Pogăcean Văideanu, cizmărie-reparaţii (instructor — Anton Boantă), frizerie (instructor — Andrei Golomb) legatorie cărti (instructor — Ioan Văidean), coafură (instructor — Margareta Rat), bucătărie (instructor — Ana Boros. Timp de 4 luni colaborind cu responsabilii din partea Penitenciarului (It col. Alexandru Mic, prof. Ioan Mera şi srg. inr. Sorin Şerbănuţ) cei 6 instructori au încercat tot ce s-a putut pentru a-i deprinde pe... cursanţi cu cît mai multe secrete ale meseriei. Aici, disciplina şi prezenţa sînt aspecte subînţelese. Din partea deţinuţilor, unii s-au străduit, cîţiva au dovedit reale aptitudini, dar au fost şi indivizi care au participat la cursuri doar pentru a obţine o... variaţie în programul săptămînal. Oricum, la examenul de diplomă, instructorii au fost exigenţi şi s-au dat note de la 5 la 9. Deci, n-a fost o treabă formală, făcută doar aşa de amorul artei. în seria a doua, selecţia va fi mai riguroasă. Nu se vor cheltui banii şi efortul organizatorilor decît pentru cei care vor înţelege într-adevăr că li se oferă o şansă care trebuie luată în serios. Un ajutor din partea unor eventuali sponsori ar fi binevenit, pentru că procurarea materialelor de lucru și a uneltelor este destul de scumpă. Pentru sponsorizare, cei care doresc se pot adresa Casei de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureș, domnului Robert Contec. DORUM. GREII, GRET, DAR.. ... a trecut, cel puţin acum odată cu venirea primăverii. Cu el s-au confruntat muncitorii de la atelierul autoservice ACR din Sîrfgeorgiu de Mureş. în iarnă, aici au îngheţat conductele de apă, frig în interiorul atelierului în aceste condiţii vitrege au lucrat toată, iarna Pepelea. Loi, Ogrean, Sălăgean, Olaru, cu o vechime de peste 20 de ani în meserie. Lor li s-au adăugat Vasile şi Beţe, doamna Lucia. Sub îndrumarea maistrului Pavel Pepelea, mecanicii şi ceilalţi meşteri şi-au făcut datoria faţă de clienţi — membrii ACR —, chiar in condiţiile insuficienţei pieselor de schimb. Construcţia atelierului corespunde destinaţiei date. Cu toate acestea, în cadrul atelierului nu mai funcţionează vopsitoria, tinichigeria, spălătoria, vulcanizarea, nu se fac operaţii de sudură. Dacă preţurile au crescut, în privinţa taxei de înscriere şi cotizaţiei anuale pentru membrii ACR, atunci şi condiţiile, pretenţiile trebuie să fie altele. Sperăm într-o îndreptare a lucrurilor. IOAN FLORUŢ membru ACR Asta-i viaţa (Urmare din pag. I) branşarea unor utilaje la reţeaua electrică. Răufăcătorii : Raduly Mihály, 32 ani, Matache Stefan 31 ani, Stîngaciu Ştefan, 40 ani şi Burcea Cătălin 37 ani, au fost identificaţi şi arestaţi într-una din zilele săptămînii trecute Bunurile furate avînd o valoare de peste 600.000 de lei le-au valorificat la SC ..Remat“ SA Sighisoara, prezentîndu-le ca Ta♦ al „AAMiAArQÎa /-lira . Ut