Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1993 (Anul 5, nr. 193-256)

1993-10-01 / nr. 193

Comparaţii din statistica internaţională CUM SE MUNCEŞTE ŞI CUM SE TRĂIEŞTE LA NOI ŞI LA ALŢII Evident, un comentariu privind volumul de muncă depus de o naţiune sau alta, eficienţa acesteia şi costul vieţii pe plan mondial este dificil, rezultatele cercetărilor comparative interţări însumând zeci de tomuri. Tocmai de aceea, ne-am străduit ca, din statisticile internaţionale, să selecţionăm cele mai semnificative date pentru a răspunde la întrebările: Cât şi cu ce „spor“ se munceşte în lume şi­­ noi? Cum trăiesc alţii, cum trăiesc românii? Să începem cu... munca.­­ * Durata săptămânii de lucru —­(ore efectiv lucrate) — Ţara Industria prelucrătoare Construcţii Transproturi telecomunicaţii Japonia 45,7 48,4 50,5 Ilong-Kong 44,0 14,8 17,2 Elveţia 41,6 13,3 12,4 Regatul Unit U.« 14,9 47,7 SUA 10,8 38,2 45,2 Noua Zeelanda 40,7 42,6 41,7 România 35,9 37,8 39,8 Câteva precizări: datele prezentate se referă la anul 1990. După câte ştim, între timp, la noi săptămâna de lucru s-a tot redus; lu­nea se lucrează mai puţin câ­ 1 după duminică, iar vinerea — că-i „zi redusă“. La acestea se adaugă şomajul tehnic şi timpul consa­crat grevelor, căci — atenţie! la stabilirea duratei săptămânii de lucru s-au luat în calcul orele efectiv lucrate. Şi, ca să fim foarte exacţi, statisticile arată că, în 1989, în Peru durata săptămânii de lucru era, în industria prelucrătoare, de 46,7 ore, iar în Bolivia — 46,5 ore, deci mult mai mare decât în Japonia, care poate fi so­cotită un etalon în acest sens. Să vedem, însă, în ce ramuri este mobilizată, cu precădere, forța de muncă. Structura populației ocupate pe principalele ramuri ale economiei Producţii medii la hectar CUVÂNTUL LIBER PAGIN’.. I A fost adoptată, în deplin consens, legea hotărâtoare pentru existența celor mai buni fii ai poporului Legea drepturilor viitorilor foști Senatul adoptă următorul proiect de lege: Art. 1. — Foștii parlamentari cărora le-a în­cetat calitatea de senator sau deputat la data în­trunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie ori de incompatibilitate beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta lege. Art. 2. (1) — Foștii parlamentari nu pot fi trași la răspundere pentru activitatea legislativă desfă­șurată în perioada mandatului parlamentar ori pentru ideile exprimate în această perioadă. Art. 2. (2) — Foştii parlamentari sunt invitaţi de onoare la sărbătorile cu caracter naţional. Art. 3. (1) — Foştii parlamentari, al căror con­tract de muncă a fost suspendat pe durata exer­citării mandatului de senator sau deputat, îşi reiau activitatea în baza aceluiaşi contract de muncă. (2) In cazul in care pe durata exercitării man­datului au avut loc reorganizări ale unităţilor, foştii parlamentari îşi vor relua activitatea într-o funcţie echivalentă, la locul de muncă stabilit de unităţile cu care au încheiat contractul de muncă sau succesoare ale acestora, cu respectarea pre­vederilor legislaţiei muncii. (3) In cazul în care nu se poate relua activi­tatea în baza aceluiaşi contract de muncă sau a altui contract de muncă ori nu sunt îndeplinite condiţiile de pensionare, foştii parlamentari bene­ficiază de un ajutor de şomaj de 75 la sută din indemnizaţia lunară şi de sporul de vechime în muncă din ultima lună de exercitare a mandatului. (4) Ajutorul de şomaj se acordă până la relua­rea activităţii în baza unui contract de muncă dar nu mai mult de 270 de zile calendaristice de la data încetării mandatului parlamentar şi se su­portă din fondul de ajutor de şomaj constituit potrivit legii. Art. 4. (1) — Anual, foştii deputaţi şi senatori beneficiază, timp de doi ani de la încetarea man­datului parlamentar de: a) 6 călătorii gratuite, dus-întors, clasa I, pe căile ferate române; b) 4 călătorii gratuite, dus-întors. pe liniile ae­riene interne. (2) — Costul călătoriilor prevăzute la alin. 1 se suportă din bugetele Camerei Deputaţilor şi Senatului. Art. 5. — Parlamentarii al căror mandat nu se reînnoiește se bucură de asistenţă medicală, po­trivit legii, în aceleaşi condiţii ca şi deputaţii şi senatorii în funcţie, pe timp de doi ani. Senatul, respectiv Camera Deputaţilor pot aproba, în ca­zuri speciale, ca foştii senatori şi deputaţi să se bucure de asistenţa medicală a serviciilor medicale care deservesc Parlamentul. Art. 6. (1) — Calcularea sau recalcularea pen­siilor foştilor parlamentari se face în conformitate cu prevederile legii. Art. 7. —­ Drepturile prevăzute de prezenta­ lege se exercită pe baza unei legitimaţii speciale eliberată de Secretarul general al Camerei Depu­taților sau al Senatului. i Pare incredibil, nu?, sti­maţi cititori. Faţă de o ase­menea încercare de privile­giere a unor categorii socia­le, omului de rând îi rămâne o singură speranţă: ca pre­şedintele României, domnul Ion Iliescu, cunoscut pentru sensibilitatea sa faţă de ne­voile oamenilor, să nu-şi pu­nă semnătura pentru pro­mulgarea acestei dezgustătoa­re legi. Exprimăm aceeaşi reacţie de indignare cu colegii de la prestigiosul cotidian „Adevă­rul“, care notează: „Intr-ade­văr, cinismul n-are margini! Ne-o reaminteşte Parlamentul României, care, după o lungă vară fierbinte, când societa­tea­ românească a clocotit pe buza unui vulcan, îşi i­­naugurează sesiunea de toam­nă cu o aşa numită lege pentru DREPTURILE FOŞ­TILOR PARLAMENTARI. Este vorba de acelaşi text pe care vechea Cameră a Depu­taţilor avusese indecenţa să îl ia în dezbatere într-una din ultimele sale şedinţe, ur­mărind ca aleşii poporului să-şi poată asigura niscaiva privile­gii pentru ostenela flecărelii spre binele nostru comun" ... şi „Dar oare asta este cea mai urgentă lege şi cea mai arzătoare dintre toate câte sunt de de rezolvat? Ţara trece prin cea mai grea pe­rioadă de după decembrie '39, leul se rostogoleşte în pră­pastie, inflaţia pustieşte bu­­g­­ele familiale, nvaioanele de oameni care trăiesc din salariul de stat, ca să nu mai vorbim de năpăstuiţii de pensionari, se îngrozesc de ce ni aşteaptă la iarnă, când nu vor avea cu ce să-şi plă­tească lumina şi cui­tura , iar domnii parlamentari, în loc să examineze în procedură de urgenţă legile esenţiale pentru redresarea economică şi promovarea reformei, sunt preocupaţi doar de propriile interese.“ I TIMPUL DE MUNCA PENTRU UN KILOGRAM DE PÂINE — în procente —• Tara Agr. si silv. Ind. Constr. Comerț• Japonia 7,2 24,7 9,4 22,6 4b Elveţia 5,6 25,4 9,5 20,6w Franţa 6,0 22,3 7,2 17,1 Regatul Unit 2,1 21,9 6,7 20,3w SUA 2,9 19,9 6,5 20,6 gu Noua Zeelanda 10,6 18,4 6,3 21,1W România 28,2 37,0 6,0 6,3 th Copenhaga Johanesburg Atena Madrid New-York Bucureşti — 4 minute — 7 minute — 9 minute — 10 minute — 22 minute — 32 minute Firesc, urmează întrebarea: care este randamentul muncii la noi şi la alţii? Pentru a răspunde la această întrebare, ne-am oprit a­­supra agriculturii, ramură care capta“ în 1990 peste 28 la sută din populaţia României şi pe care se conta şi se contează încă foarte în procesul de relansare a economiei naţionale. După cum se vede, ne-am referit la un singur produs, la altele situaţia poate fi total diferită, în funcţie de mulţi alţi factori: nivelul productivităţii muncii, investiţiile alocate într-un sector sau altul, costul forţei de muncă pe plan local,, preţul ma­teriilor prime ş.a.m.d. Din multitudinea unor ase­menea factori ne-am oprit la unul dintre ei. COSTUL FORŢEI DE MUNCĂ Salariul orar în franci francezi Indonezia — 1,6 China — 2,1 România — 2,5 Filipine — 4,2 Polonia — 5,0 Coreea de Sud — 15,9 Grecia — 22,4 Spania — 42,3 Marea Britanie — 52,9 Japonia — 74,0 SUA — 78,1 Austria — 97,0 — în kilograme — Țara Grâu Porumb Cartofi Franța 6.600 6.918 31.579 Austria 4.982 7.896 24.868 Regatul Unit 7.187 1. 41.358 Ungaria 5.183 5.478 16.760 Polonia 3.790 18.497 Ugaria 4.300 3.770 10.195 •iniaţ 2.507 4.072 7.923 Datele de mai sus se referă al anul 1991, an în care România a importat mari cantităţi de grâu, inclusiv din ţările vecine, ţări care nu au fost socotite niciodată ca fiind „grânarul Europei“. Anul acesta, în România producţia totală de grâu este mai mare cu 2 milioane tone decât în 1992, dar aceasta nu se datorează ridicării randamen­tului la hectar, care continuă să se situeze la un nivel foarte scăzut, ci sporirii suprafeţelor cultivate. După ce am văzut care este volumul, randamentul şi costul forţei de muncă pe plan mondial, iată care este costul vieţii în câteva din marile metropole ale lumii: UN TOP DIN CARE ROMANIA LIPSEŞTE : în dolari Chelt. metropolă Bangkok Frankfurt Londra New-York Paris Sao Paulo Seul Tokyo Chirie lunară apartament 3 camere 950 496 1.244 1.680 966 1.365 1.694 6.123 Televizor color 636 550 820 577 1.079 528 859 1.427 Costum bărbătesc de haine 212 275 303 352 260 488 240 536 Duzină ouă 0,79 1,99 2,32 1,15 2,24 0,83 1,05 1,43 Litru benzină 3,36 0,54 0,69 0,36 0,80 0,70 0,91 1,06 Tarif coafor­dame 1,90 18,20 20,80 32,90 23,20 18,70 14,00 29,80 Tarif taxi (5 km) 1,83 7,71 10,44 8,12 4,91 4,70 1,82 9,11 Concluziile? Sunt la îndemâna fiecăruia dintre noi, inclusiv a guvernanţilor, form­a­­.1 pon­t. Tocmai de aceea în tabelul de mai sus nu am inclus şi România. I

Next