Cuvântul Liber, ianuarie-martie 1994 (Anul 6, nr. 1-63)

1994-01-15 / nr. 10

EXPORTUL Societatea comercială „Târna­va“ SA Sighişoara se numără printre puţinele unităţi indus­triale din judeţul nostru, care, in ciuda greutăţilor blocajului financiar, au încheiat anul 1993 cu, rezultate economice bune da­că avem în vedere producţia rea­lizată, salariul mediu brut (111.000 de lei) şi faptul că nu s-au disponibilizat oameni, că a existat continuu de lucru. Cum a fost posibilă obţinerea acestor rezultate? La întrebare ne-a răs­puns ing. Cecilia Mânzat Hâncu, director al societăţii: „Prin men­ţinerea exportului direct, care a atins proporţia de 51,3 la sută, iar cel indirect de 23,64 la sută din totalul producţiei fabricate. Mai exact, s-au exportat cămăşi bărbăteşti şi bluze pentru femei în­ valoare de 3.955.000 de mărci. La baza menţinerii pieţei externe au stat şi stau factorii: calitatea produselor, diversitatea lor, alini­erea rapidă la cerinţele model şi promptitudinea în onorarea co­menzilor. Merită subliniat efortul pentru a nu pierde beneficiarii interni, în condiţiile actualelor preţuri, mai ales a acelora pe care sunt nevoiţi să le plătească cumpără­torii în magazinele de desfacere cu amănuntul. Cu toate necazu­rile pricinuite de inflaţie, de ve­niturile mici­ ale majorităţii populaţiei ţării, unitatea sighişo­­reană,­ în 1993, a vândut pe piaţa Internă 24,83 la sută din produc­ţia realizată. Un alt merit al personalului de la „Târnava“ es­te că 400 de mii de mărci au fost utilizate pentru retehnologizarea procesului de fabricaţie, cu gân­dul la creşterea productivităţii şi calităţii muncii, la reducerea costurilor de producţie, la asigu­rarea comenzilor pentru anul 1994, an pentru care sunt con­tractate, cu piaţa externă şi in­ternă, contracte la nivelul între­gii capacităţi de producţie a so­cietăţii comerciale, din care ex­portul reprezintă 89,13 la sută“. IOAN HUSAR Declaraţia preşedintelui ION ILIESCU (Urmare din pag. I) necesar stabilităţii şi securităţii pe continent. Relaţiile şi coope­rarea României cu statele mem­bre ale Alianţei Nord Atlantice Se bazează atât pe tradiţia evo­luţiei istorice a civilizaţiei româ­neşti în spaţiul european, cât şi pe comuniunea intereselor şi an­gajamentelor faţă de valorile de­mocraţiei şi statului de drept, pe care societatea noastră le-a redobândit după Revoluţia din Decembrie 1989. Ţin să reafirm şi cu acest pri­lej, interesul constant al Româ­niei de a deveni membri al NATO — obiectiv împărtăşit de fertile politice importante ale ţării — şi să declar că acceptăm „Parteneriatul pentru Pace“ şi ca o etapă preliminară în proce­sul integrării, ca o formă de coo­perare în direcţia îndeplinirii graduale a exigenţelor impuse de statutul de membru al Alianţei. „Documentul cadru“ elaborat in vederea concretizării „Parte­neri­atului pentru Pace“ are o importanţă excepţională, con­sacrând principii fundamentale ale raporturilor dintre parteneri, între care angajamentul de a consolida procesele democratice, abţinerea de la folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa împo­triva integrităţii teritoriale şi a Independenţei politice, a oricărui Stat, respectarea frontierelor e­­gzistente şi reglementarea dife­­rendelor pe cale paşnică. Vor fi luate măsuri imediate pentru ca organismele competen­te să examineze documentele re­uniunii la nivel înalt de la Bru­xelles, astfel încât să se poată începe în cel mai scurt timp dis­­cuțiile în vederea semnării „Do­cumentului cadru“ și negocierile pentru încheierea celorlalte docu­mente pe care le presupune par­ticiparea la „Parteneriatul pen­tru Pace“. România este gata să-şi asume toate responsabilităţile ce-i vor reveni ca participant la Partene­­riat şi în perspectivă la Alianţă şi este decisă să contribuie la eforturile comune de asigurare a stabilităţii în regiune şi în Eu­ropa, în ansamblu. Un război al studenţilor? Liga Studenţilor din Uni­versitatea Bucureşti acuză conducerea Ministerului învă­ţământului de „atitudine dic­tatorială“ şi de încălcare a au­tonomiei universitare. In­tr-un comunicat remis spre publicare Agenţiei ROMPRES se arată: „Impunerea unui e­­xamen comun la facultăţile de stat şi cele particulare es­te un caz de corupţie majoră, creând premisele distrugerii învăţământului românesc de stat, iar diferenţierea studen­ţilor cu aceleaşi studii prin doar trei examene formali, pune sub semnul întrebării sensul viitoarei legi a învăță­mântului“. TVR — un nou început „Principala problemă este repunerea în stare de profe­­sion­alitate a TVR, în general, în sensul că trebuie să joace rolul de instituţie publică, să fie apolitică, credibilă, de uti­litate pentru oameni. Profe­­sionalitatea redactorilor TV este recunoscută, dar ei trebu­ie să-și schimbe accentele”, a declarat într-un interviu, dl Dumitru Popa, noul director general al TVR. PE A LUMII BOLTA“... 5) (Urmare din pag 1) „...pe mine / Mie redă-mă!“. DOAR EL, ca o lumină blân­dă peste lume, ,, Adorm­ind de armonia / Codrului bătut de gânduri”, în dragostea cea e­­ternă a turnat in cântările: „Nu e păcat / Ca să se lepede / Clipa cea repede / Ce ni s-a dat?“. DOAR EL, încrezător în În­vierea unui popor creştin, ca­re a sângerat prin istorie, con­vins că „trebuie să fim un stat de cultură la gurile Dunării“, văzând potrivnicia înfrăţită cu jinduirea şi cu poftele neprie­tenilor Neamului, sub semnul vremurilor ne aduce în cotidia­nul ambuscat de întrebări, ne­vroze şi deznădejdi tulburătoa­rea „Doină“: „De la Nistru pân’ la Tisa“. DOAR EL, cel cu chipul de­finitiv al reîntoarcerii în eter­nitate, se ştia răpus numai „cu puşca umplută cu pietre de diamant cât oul de mare“. DOAR DESPRE EL, ca un ecou revine cătinescianul gând: „Ape vor seca în albie, şi pes­te locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer in de­părtări, până când acest pă­mânt să-şi strângă toate seve­le şi să le ridice în ţeava altul crin de tăria parfumurilor sa­le“. Invitaţie la... conversaţie Scrisoare deschisă adresată domnului primar NAGY VICTOR Am întârziat să vă scriu, dom­nule primar. Am făcut-o inten­ţionat, pentru a nu umbri zăpada gândurilor ce mă însoţesc an de an la sărbătorirea naşterii Dom­nului şi la întâmpinarea Anului Nou. Vă scriu acum, la începu­tul unei noi epire pe care trebu­ie să o urcăm, chiar dacă pova­ra ce o purtăm e mai grea şi en­tuziasmul mai palid. Ne-am pornit „colindul“ la u­­şa alesului obştii, cam cu o săp­tămână înainte de Ajun. Aveam un repertoriu şi „ne daţi ori n­i ne daţi“ ... un spaţiu pentru sediul Partidului Socialist al Muncii, dar mai presus de ori­ce, era dorinţa de a ne cunoaşte, printr-o strângere de mână şi un scurt dialog, credem noi, absolut necesar cu orice grup de cetăţeni exponenţi ai unei Iniţiative, şi, cu atât mai mult, cu reprezen­tanţii unui partid parlamentar. N-am avut fericirea! V-aţi as­cuns după uşile închise, ca un copil care a lovit cu un bulgăre, din greşeală, un cetăţean impor­tant şi . . . ofuscat. Un prințar, de pildă! Cerber — secretara,­­după ce ne-a studiat cu tradiţio­­ală superioritate, atât pe noi, elegaţii PSM, cât şi jalba înain­tată, ne-a comunicat, după o scurtă consultare, că sunteţi fl­­eu pat! Nimic mai firesc decât să fiţi preocupat de problemele mu­nicipiului nostru. Semne nu prea sunt, dar nu excludem lipsa preocupării. Din păcate însă, un ochi cu o penetraţie dincolo de uşi şi ziduri a constatat că eraţi stânjenitor de „liber“! Nici in cele mai ruşinoase vise nu pu­teaţi fi mai liber ca atunci, domnule primar! Dar nu aţi vrut să ne primiţi, nu aţi vrut­ să vorbiţi, aţi vădit o totală in­disponibilitate pentru dialog. V-am respectat şi vă respec­tăm ca pe alesul şi nu impusul unei îndoielnice majorităţi elec­torale, şi tocmai de aceea ar tre­bui să dovediţi elementare cu­noştinţe în meşteşugul conduce­rii. Nu vreau să fiu patetic, şi cu atât mai puţin, ridicol, adresân­­du-vă retorica întrebări: „ce aţi făcut în ultimii . . . ani?“, „când aţi fost sincer?“ etc. Sunt prea convins de lipsa de vocaţia pentru democraţie a majorităţii opoziţiei şi cu atât mai mult a formaţiunii politice care v-a pro­pulsat în această funcţie. încer­caţi cel puţin să salvaţi aparen­ţele! Noi nu ne propunem să vă subminăm autoritatea. Dimpotri­vă, dorim să conlucrăm cu dum­neavoastră şi cu toate forţele po­litice care doresc sincer o îmbu­nătăţire a vieţii economico-so­­ciale a ţării, şi nu în ultimul rând, a vieţii politice. Nu poate exista un climat politic sănătos sulimenindu-ne cu democraţie şi comportându-ne barbar. O com­petiţie cinstită, în orice domeniu, este benefică şi pentru competi­tori şi pentru cei mulţi, dornici să-i aibă în frunte pe cei mai buni. Mai devreme sau mai târ­ziu, competiţia reală nu va mai putea fi blocată prin tertipuri politice sau administrative. Vo­inţa de a trăi decent, de a gândi liber şi a opta libera celor mulţi, va spulbera himerele naţionalis­mului şi totalitarismului. Aşadar, domnule primar, sun­tem din nou la început de drum. V-aş invita la un schimb de opi­nii, dar nu vă pot oferi locul potrivit. încercaţi să-l găsiţi! Ar fi un semn că mărunta dumnea­voastră existenţă, ca şi a noas­tră, a tuturor, capătă lumină. Şi orice grăunte de lumină cântă­reşte mai mult decât un munte de vorbe şi iluzii. GEORGE PATRAŞCU preşedintele Comitetului municipal Târgu-Mureş al Partidului Socialist al Muncii CINEMA Luni, 17 ianuarie TARGU-MUREŞ — Arta: Fără scăpare. Unirea: Propunere inde­centă. Progresul: Poveste din Los Angeles. Tineretului: Pedeapsa capitală. Select: (Nu are program). Pitic: Filme de desene animate SIGHIŞOARA — Lumina: Fa­milia Addams. REGHIN — Pa­tria: Julie Darling. TARNAVENI — Melodia: Uite, cine cu cine vorbeşte. LUDUŞ — Flacăra. Corp delict. SARMAŞU — Popu­lar: Ceva în plus. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 18: Poveste din Pădurea vie­­neză (secţia maghiară). la ora 18,30, în sala mică: Woyzeck (secţia română). Mâine, duminică, ora 20: Pa­sărea care latră (secţia maghia­ră).­­ , ACADEMIA DE ARTA TEA­TRALĂ, duminică, ora 11: Cea­laltă Cenuşăreasă (secţia româ­nă). TEATRUL ARTEL, mâine, la sediu, ora 11: Gulliver în Ţara păpuşilor — premiera secţiei ro­mâne. Luni, la sediu, orele 9,30 şi 11,00: Elefănţelul curios (secţia maghia­ră). Marţi, la sediu, orele 9,30 şi 11: Gulliver în Ţara popurilor (secţia română). SPICUIRI DIN PROGRAMUT, TV Luni, 17 Ianuarie Programal ! 13.00 — Calendar 13.30 — Desena animate. 14.0o — Actualităţi. 14.10 — TVR Iaşi. 15.00 — TVR Cluj-Napoca. 16.00 — Avanpremiera săptămânii. 16.15 — Magazin agricol. 16.45 — Ac­tualităţi. 17 00 — Emisiune în limba maghiară. 18.30 — Muzică uşoară. 19.00 — Clio. 19.30 — Desene anima­te. 20.00 — Actualităţi. 20.48 — Poli­tiei intr.un an. 21.20 — Teatru TV: Dim.Îndată pierdută, după romanul o­­m­onim de G. Adameşteanu. 23.20 — Actualităţi. 23.40 — Repriza a treia. Programul 2 14 00 — Actualităţi. 14.10 — Maga­zin. 14.30 — Film serial: Oshbi (22). 15.00 — Ritmuri olteneşti. 16.00 — TVE International. 16.30 — Film se­rial: Şi bogaţii plâng (28). 17.00 — Veniţi cu noi pe programul doif. 20.00 — ZDF. Telejurnal In limba germană. 20.30 — Desene animate. 21.00 — TVM. Mesager. 21 30 — Limbi străine (engleză americană). 22.00 — Europe. Telejurnal In limba franceză. 22.30 — Film artistic. O ţintă Înduioşătoare (Franţa, 1992). Marti, 18 Ianuarie Programul 1­7.00 — TVM. TelematinaL 10,00 — Actualităţi. 10,05 — Calendar. 10,30 — Limbi străine (franceză). 1100 — Video lexicon. 11,30 — Lumină din lumină. 12,30 — 1.001 audiţii. 13,30 — Desene animate. 14,00 — Actualităţi. 14,10 — TVR Iaşi. 13,00 — TVR Cluj- Napoca. 16,00 — Arte vizuale. 16,25 — Povestea verbei. 16,45 — Actuali­tăţi. 17,00 — Convieţuiri. 18,00 — Pariaţi pe campioni 18,30 — Tele­­discul muzicii populare. 19,00 — Cul­tura In lume. 19,30 — Desene anima­te. 20,00 — Actualităţi. 20,45 — Ce-i de făcut? 21,15 — Teatru TV: Dimi­neaţă pierdută — ultima parte. 2318 — Studioul muzicii uşoare. 23,40 — Actualităţi. 24,00 — Insomniile româ­nului. Programul 2 11,00 — Actualităţi. 14,10 — Dolores. 15,05 — Jazz magazin. 13,00 — TVE Internacional. 15,30 4— Film serial: Şi bogaţii plâng (29). 17,00 — Maga­zin economic. 19 00 — Film serial: TECX — ultimul episod. 20,00 — ZDF. 20.30 — Desene animate. 21,00 — TVM Mesager. 21,30 — Limbi străine (fran­ceză). 22,00 — TV5 Europe. 22,30 — Credo TV SATELIT Luni, 17 Ianuarie RTL 7.00 — Magazin matinal şi seriale 12,39 — Duelul familiilor (cs). 13 30 — Springfield Story (s). 14,20 — Ca­lifornia Clan (s). 15,10 — Vremea dorinţei (s). 16,00 — Ilona Christen (talkshow). 17,00 — Hans Meiser (talk­­show). 18,00 — Cine e şeful aici? (s co). 18,39 — O afacere de familie (s). 19,09 — Paradise Beach (s). 20­10 — Exploziv — magazin. 20,40 — Vre­muri bune şi rele (s co). 21,15 — Smintiţii Flodderi (sit cam). 21,45 —­ O familie foarte drăguţă (s). 22,15 — Echipa de gardă (s­p). 23,15 — Ziua X: Kari Lagerfeld. 0,00 — Mis­terele creierului (da). 0,30 — Magazi­nul criminalităţii.­­ 30 — Noaptea I (anchetă). 2,00 — Tenis: Australian Open (d). PRO 7 6,55 — Seriale şi da. 11,35 — O mie de mile de praf (s w). 13,35 — M spatele măştii (f Anglia, 1958). 15,30 — Fulgerul pe roţi (s a). 16,25 — Mr. Belvedere (s co). 16,55 — Visez la Jeannie (s co). 17 30 — Ered şi Barney (d a). 17,55 — Şoarecii la putere (d­a). 18,20 — Bugs Bunny (da). 18,25 — Batman (da). 18,55 — Ferris Bueller (s co). 19,25 — Albumul de familie (s co). 19.55 — Roscanne (s ed). 29,25 — Bill Cosby Showl (s co). 21.15 — Nevada Smith (w SUA ’66). 23,55 — Febra vânătorii (­ SUA ’83). 2­00 — Ravan (s a/r). 3.05 — Mike Hammer (s pfr). 5.40­— Special Spuard (s p/r). Marti, 18 Ianuarie RTL 7.00 — Magazin matinal şi seriale 12,00 — Preţul e fierbinte (cs). 12,39 — Duela­ familiilor (cs). 13 30 — Springfield Story (s). 14,20 — Ca­lifornia Clan­­s). 15,10 — Vremea dorinţei (s). 16,00 — Ilona Christel (talkshow). 17,00 — Hans Meiser (talk­­show). 18,00 — Cine e şeful aici? (e­co). 18,30 — O afacere de familie (s). 19.00 — Paradise Beach (s). 20 10 — Exploziv — magazin. 20,40 — Vruf­­muri bune și rele (s co). 21,15 — Colombo (f p). 23,10 — Quincy (s). 0,05 — Crima e pasiunea ei (s p). „Stiinta de vânzare“. 0,10 — Gottsch, ailt show. 1,30 — Noaptea! (anchetă). 2,00 — Tenis: Australian Open (d). PRO 7 8,50 — Seriale si da. 8 35 — O agen­tă inimoasă (s p). ..Dublura atacă“. 11,30 — O mie de mile de praf (a W). 13,00 — BUI Cosby Show (r). 13,30 — Sirene (f/r). 15,30 — Fulgerul pe roți. (s a). 16,25 — Mr. Belvedere (s co). 16 55 — Visez la Joannle (s co). 17,30 — Desene animate (S). 16.58 — Ferrie Bueller (s co). 19,25 — Albumul de familie (s co). 19.55 — Roseanne (s co). 20,23 — Bill Cosby Show (s co). 21.15 — Raulul Gumball (co SUA, ’76). 23,30 — Reporterii: magazin de inves­tigații. 0,20 — Entitatea (f­SF SUA, 1982). 2­40 — Matlock (sp/r). 3,45 — Febra vânătorii (f/r). Conferinţă municipală Joi, 13 ianuarie a.c., în sala­ mică a­ Palatului culturii din Târgu-Mureş, a avut loc Conferinţa municipală a PSM. Lucră­rile conferinţei au fost conduse de domnul Cornel Chiorean, preşedintele organizaţiei judeţene PSM Mureş. Pe ordinea de zi au fost trei puncte: darea de seam­ă pe anul 1993, progra­mul de măsuri şi alegerea noului comitet municipal. La discuţii, vorbitorii­­ s-au referit la problemele sociale, politice şi economice dificile cu care se confruntă judeţul şi la rolul pe care trebuie să şi-l asume socialiştii în rezolvarea acestora­. Cu toate că primarul municipiului Târgu-Mureş refuză ca­tegoric orice dialog cu conducerea PSM în vederea acordării unui spaţiu pentru sediu, numărul socialist*)"­* târgumbrer­ent s-a triplat, în rândul lor fiind şi numeroşi tineri. Domnul economist George Pătraşcu a fost reales în funcţia de preşedinte al Comitetului municipal PSM Târgu-Mureş. V. BOTA

Next