Cuvântul Liber, iulie-septembrie 1994 (Anul 6, nr. 128-193)

1994-07-01 / nr. 128

— Şansa a fost de partea olandezilor Pe gazonul stadionului din Orlando, în grupa „F­­s~a jucat meciul dintre Maroc şi Olanda. S-au întâlnit două echipe care aveau la activ, prima zero puncte, iar cea din „ţara lalelelor“ 3 puncte. „Şansa este da partea noas­tră“ au declarat olandezii î­­ntainte de meci. $1. Intr-ade­văr, şansa a fost de partea lor. Au câştigat partida cu 2—1. Greu, şl In urma unui loc nu prea animit. Golurile au fost marcate de Berg­­kamp şl Roy, pentru Olanda, şl Nekrouz, pentru Maroc. Cu şase puncte, olandezii vor ju­­ca In optimi de finală. Uluitor! Se răstoarnă ierarhiile ? Meci mare şi o surpriză de proporţii. Uluitor! Se răstoar­nă Ierarhiile? La Washington, tot în grupa „Fa, tânăra for­maţie a Arabiei Saudite în­vinge Belgia ca 1—4), prin go­lul marcat de Ovrăb­an. Foar­te bună comportarea arabi­lor saudiţi pe stadionul „J.F Kennedy“, care, prin Falatah­, au mai avut o mare ocazie de a înscrie în ultimele secunde ale primei reprize. Şi „dia­volii roşii“ au evoluat bine în acest meci, au ratat şi ei în­scrierea golului egalării prin Wilmots. Tinereţea, vigoarea şi-au spus însă cuvântul în această partidă. In naţionala Belgiei, mai evoluează câţiva jucători ..bătrâni“. Retragerea ar fi pentru el, nu o ruşine, el o onoare . » — Clasamentul grupei „V“: 1. Olanda, 5. Arabia Saudita, 3. Belgia, toate cu cât« 6 punc­ta şi golaveraj $1. 4. Maroc, 6. In optimi, echipa Olandei juca cu Irlanda, iar Ara-Saudică cu Suedia. DORIN BORDA astazi, pe micul ecran Programul II ora 15.15 — 16.1­0: rezumatul meciurilor GRECIA — NIGERIA SI AR­GENTINA — BULGARIA. ____________| Anul VI. Nr. 128 (1.228) Redactor-şef Vineri, 1 iulie 1994 LAZAR LADARI( 8 pagini, 100 do­te) COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC ȘI INDEPENDENT EDITOR . SC „CUVÂNTUL* SRL, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului Mureş mic nr. I-2R -563-1991 Stimularea exportului mureşean „Oportunităţi de export şi atragere a investitorilor străini în judeţul Mureş“ a fost tema reuniunii desfăşurată miercuri, 29 iunie ac., în sala mare a Prefecturii. La Întâlnirea cu reprezentanţi ai agenţilor economici din judeţul Mureş, au participat: dl Mihai Be­ende, secretar de stat, şeful Departamentului Comerţ Exterior, din Ministerul Comerţului, dl Ioan Racolţa, prefectul judeţului, dl Ioan Brogănel, preşedintele Consiliului judeţean şi dl. Cornel Cenea, consi­lier din Ministerul Comerţului. In deschiderea reunirii, dl pre­fect a prezentat situaţia de an­samblu a economiei Judeţului Mureş, în care, a considerat domnia-sa, „există condiţii natu­rale propice dezvoltării agricul­turii, disponibilităţi suficiente de forţă de muncă, tradiţii aprecia­bile în anumite activităţi: indus­­tria lemnului, textile, pielărie, creşterea animalelor, viticultură, pomicultură ş.a. De asemenea, un potenţial turistic considerabil­­ ?! o reţea de transporturi diver­sificată“. Date fiind aceste re­pere, s-a concluzionat că judeţul Mureş dispune da suficiente da­ta tehnice pentru promovarea u­­nui comerţ exterior lărgit şi di­versificat. Scopul Întâlnirii fiind atrage­rea mai multor agenţi economici mureşeni în activitatea de ex­port şi colaborare cu firme din afara ţării, s-a punctat, prin dl Mihai Berinde, în domeniul legislaţiei în vigoare pri­vind exportul şi importul în România, precum şi a facilităţilor de care se bucură acest domeniu. Au fost reliefa­te, de asemenea, obligaţiile pa care le impun tratatele econo­mice încheiate de ţara noastră. „In 1903, comerţul exterior — a subliniat dl Berinde — s-a re­marcat ca unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naţionale, domeniu în care s-au înregistrat creşteri mult peste cele din alte sectoare ale econo­miei. S-a remarcat o creştere a volumului comerţului exterior global cu aproximativ 8 la sută, o creştere a exporturilor în ra­port cu ’92 de aproape 12 la su­tă şi o creştere a importurilor cu circa 6 la sută. Primele cinci luni ale anului 1991 ne confirmă faptul că ne aflăm pe drumul cel bun, în sensul că avem l o creştere a exporturilor româneşti cu 38 la sută în raport cu pri­mele cinci luni ale anului 1993“. In finalul reuniunii, reprezen­tanţii agenţilor economici au a­­vut posibilitatea să-i adreseze întrebări şefului Departamentu­lui Comerţ Exterior. Vom reveni. E. M. P­AŞCAN Ansamblul artistic „mmill“, premiat. În perioada 22—28 iunie, în oraşul Baia Mare s-a desfăşu­rat Festivalul ansamblurilor profesioniste din România, la care a participat şi Ansamblul artistic „Mureşul“ din Tărgu­- Mureş. La capătul a 4 zile de întreceri, juriul a acordat ur­mătoarele premii: Marele pre­miu —­­Ansamblul artistic „Transilvania“ din Baia Mare. Premiul I — Ansamblul artis­tic „Ciprian Porumbescu“ din Suceava; Premiul II — Ansam­blul artistic „Banatul" din Ti­mişoara; Premiul III — An­samblul artistic „Mureşul“ din Târgu-Mureş. De menţionat că premiul ansamblului­ mure­şean a constat în acordarea sumei de un milion de lei şi că la această confruntare ar­tistică au mai participat, pe lângă cele premiate, ansam­blurile artistice „Maria Tăna­­se" din Craiova, „Doina Cor­jului“ din Târgu-Jiu, „Harghi­ta" din Miercurea Ciuc, şi „Trei Scaune“ din Sfântu- Gheorghe. Ansamblul artistic „Mureşul" a fost prezent pe scena festi­valului cu următorul program: „Joc mixt de pe Câmpie, „Jo­cul fetelor din Corneşti“, ,Joc fecioresc maghiar din Calata", „Joc mixt de pe Câmpie", „­To­re“, „Jocul fetelor cu sticlă din Gălăţeni", „Joc mixt de pe Valea Nirajului", „Suită or­chestrală de pe Valea Mure­şului“, „Potpuriu de cântece maghiare" şi cu cântece inter­pretate de soliştii vocali Do­rina Oprea, Dorina Grad, Bor Hunyadi Csilla şi de solistul­ instrumentist Bamba Zoltán. La spectacolul de gală ce a avut loc în cea de-a cincea zi de concurs, artiştii mureşeni au fost invitaţi să prezinte fru­mosul „Joc mixt de pe Câm­pie". Consfătuirea directorilor în zilele de 28—29 iunie 1994, a avut loc, la Târgu-Mureş, con­sfătuirea de lucru cu directorii şcolilor profesionale speciale din ţară. Acţiunea a fost organizată de Ministerul învăţământului,­­ser­viciul educaţie specială, de Ins­pectoratul şcolar judeţean Mureş şi s-a desfăşurat la Casa de copii cu şcoală ajutătoare Târgu-Mu­­reş şi Şcoala profesională spe­cială Apalina. Lucrările, care s-au constituit într-un autentic şi eficient schimb de experienţă, au fost conduse de dl prof. Traian Vrăş­maş, inspector general în Mi­nisterul învăţământului şi prof. Ionel Musu, inspector in Minis­terul învăţământului. La buna desfăşurare a activi­tăţii au contribuit inspectorul general adjunct al Inspectoratu­lui şcolar judeţean Mureş, prof. Kocsis Şandor, inspector şcolar de specialitate psihopedagogie, prof. Emilia Albu, directorii şco­lilor profesionale speciale, care au dezbătut probleme de conţi­nut­ ale activităţii din aceste uni­tăţi de profil. Cu acest prilej s-au dovedit bune gazde directorii Casei de copii cu şcoală ajutătoare Târ­­gu-Mureş şi al Şcolii profesio­nale speciale Apalina — Reghin. MS­DUMINICA, TÂRGUL CIREŞELOR! Consiliul local al comunei Branco­veneţii vă invită cu drag să participaţi la TÂR­­GUl­ CIREŞELOR, care va a­ VI-a lor duminică, 3 iulie 1991. * * * „Strângeri de mână" Sub acest generic, în peri­oada 22—2­5 iunie, in orașul Gyula din Ungaria a avut loc o întâlnire prietenească ma­­ghiaro-româână, sub patrona­jul Secretariatului General al Consiliului Europei, cu scopul „înlăturării tensiunilor între cele două pojioare". Protec­tor: doamna Catherine Lalti­­miére, căreia i s-au­ alăturat, ca „patroni", dr. Jeszenszky Géza — ministrul de exter­na ungar, omologul său ro­mân, dl Theodor Meleşcanu, poeţii József Tornai şi Mircea Dinescu, interpreţii de operă Denes Gulyas şi Ludovic Spless. In cadrul numeroaselor ma­nifestări (organizat® de ora­şele Gyula şi Arad), au figu­rat, desigur, şi spectacole sus­ţinute de formaţii artistice din ţara-gazdă (coruri, folclor maghiar, românesc şi slovac), din România şi Ucraina. In­tra invitaţii întâlnirii. Ia loc­­de frunte s-a aflat Ansamblul folcloric „Şiragul“ al Azomu­­reşului, care a susţinut cinci spectacole (la Gyula, Stét­­eghyáza, şi Békéscsaba). Amănunte despre turneul mureşean în localităţi în care, alături de populaţia majori­tară, trăiesc şi români, veţi afla in pagina culturală de mâine. (M. Cristeanu). «ofERA toata &mm at 980111)3« m mm 7 N­P # MIRINM # -------—-------------------—---------------«----—----^ IA Pftei D£ PRODUC^ sfuVftAElE LA CLIENT — T — -~r — =—-j —— — — •» —• — —* ( CONTACTAT) LA TfiigFONiFAX) ' $ÎÂ AOMSA: &HAMA S.&P.V.V., BIAJ\ ..li'.n Hillliywi I iilpilllVl'iji mT» «iifc»T»

Next