Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1994 (Anul 6, nr. 194-258)
1994-10-01 / nr. 194
Conferinţă pe tema drepturilor omului Baroul de avocaţi al judeţului Mureş şi Facultatea de drept a Universităţii ecologice „Dimitrie Cantemir“, în colaborare cu Consiliul Europei, anunţă o conferinţă asupra Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Din programul remis de organizatori am reţinut că în prima zi a manifestării, adică marţi, 4 octombrie 1994, vor fi prezentate cinci referate, altele cinci miercuri, 5 octombrie, urmate de dezbateri. Printre alţii vor conferenţia domnii E. Ergea despre „Consiliul Europei şi protecţia drepturilor omului“ etc., etc., P. Titian, doamnele A. Ciucă, M. Roncea, judecătoare din Târgu- Mureş, O. Mihuţiu, de la Facultatea de drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, dl I. Chiriac, avocat şi prodecan al Facultăţii de drept Târgu- Mureş. Aşadar, lucrările conferinţei au loc in zilele de 4 şi 5 octombrie 1994, în amfiteatrul de deasupra restaurantului „Predeal“ din Târgu-Mureş. Alocuţiunea de deschidere a conferinţei: ora 9 a zilei de marţi, 4 octombrie a.c. De SaPensiimari, pentru pensionari Astăzi, 1 octombrie 1991, este Ziua internaţională a pensionarilor. Sărbătoarea celor de vârsta a treia. După urările adresate de Comitetul sindicatelor din judeţul Mureş — a se vedea numărul de marţi, 27 septembrie a.c., al ziarului nostru — iată că acestora se alătură şi Uniunea Generală a Pensionarilor din România, Filiala Mureş. în textul remis redacţiei se spune: „în fiecare an se sărbătoreşte Ziua internaţională a pensionarilor. Cu prilejul acestei sărbători urăm tuturor membrilor uniunii, tuturor pensionarilor, un călduros „LA MULŢI ANI!“, sănătate, fericire, şi un gând de mai bine. Să sperăm iubite «nai pline de bucurii“. Jos corupţia, sus corupţii! Cât am fost indirect — Cât viziral, cât auditiv —, cu Porul legiuitor, am admirat zelul (praldic) al aleşilor neamului în lupta cu verosul flagel al corupţiei. Numai şi numai pentru binele naţiunii, ca românul să prospere. Fie şi prin reprezentanţi. Ne-am amintit un bariu de pe vremuri, când era ţara săracă: „şampania este băutura clasei muncitoarei băută prin reprezentanţii ei“. Aşa şi bunăstarea, aşa şi corupţia. Ca-n lumea bună şi democrată, avem, deci, flagelul, avem şi purtători. Nu prea avem bărbaţi care să recunoască frontal că sui (mai şi) greşit. Şi asta datorită faptului că suntem atât de departe de Japonia . Zbor cu tangaj, „Eroii de la Orly“ i-a supranumit, admirativ, presa apuseană, Adrian Buga, 46 de ani, 12.000 ore în aer (zbor), 2 copii —comandantul navei — şi copilotul Virgil Dumitrescu, 41 de ani, 10.000 ore ele zbor, tată a doi gemeni. Graţie iscusinţei profesionale şi sângelui rece ale domniilor lor, TRANSILVANIA a aterizat cu bine pe Orly. Se-nţelege, numele acestui colţ de ţară românească purtându-l prin înălţimi lui avion AIRBUS A—310 • Altă nenorocire: holera-n târg, Stăpânită, sub control (medical) mizeria • Şi mai rău prin Venezuela: 100 de adolescenţi ucişi pe motiv că purtau . •. adidaşi. Mobilul crimei: săli,se ia adidaşii. Celor care nu au trecut prin Caracas le reamin- MINAI SUCIU (Continuare in pag. a 2-a) m / — P ’ V_A coTiiMN mureşean $s»Mfc și urm Acrobaţie cu planorul Joi, pe terenul Aeroclubului „Mureş" din Târgu-Mureş, s-au încheiat întrecerile concursului interjudeţean de acrobaţie , cu planorul, precum şi festivitatea de premiere a sportivilor. Pe primele trei locuri s-au clasat: Viorel Popa, Virgil Lupaş, ambii din Oradea, şi Cristian Istrate, Târgu-Mureş. Ieri după-amiază a început un act concurs, de paraşutism: „Cupa Ardealului“ şi Memorialul „Carmen Cerbu". 8 pagini, 129 do Ici Ir ■ ív MAWUtMMAfĂy. PE LA PARLAMENTUL ROMÂNIEI „EUROPA CENTRALĂ ŞI MINORITĂŢILE SALE NAŢIONALE“ (II) Evident, afirmaţiile domnului Iliescu, mai ales cele referitoare la „revendicările ce privesc constituirea unei autonomii teritoriale pe principii etnice, sunt nejustificate şi inacceptabile“, n-au avut darul de a mulţumi pe parlamentarii maghiari. In acelaşi context, preşedintele ţării a combătut existenţa „unei provinciiistorice“ în care, pe ansamblu, populaţia română să fie minoritară. Mulţi au sărit ca arşi. Însuşi Gunnar Jansson, preşedintele Comisiei juridice a Consiliului Europei, şi-a manifestat reţinerea, de altfel explicabilă având în vedere o cunoscută aversiune faţă de poporul român. N-au, oare, de unde să ştie, deşi ar fi cazul, domnii care mereu ne dau lecţii, ne porcăresc şi ne arată superior cu degetul arătător pe la Consiliul Europei, că autonomiile pe principii etnice sunt de neconceput într-un stat cum este România, cu o compoziţie etnică — circa 90 la sută din populaţie este românească — şi cu o cunoscută morfologie istorică, geografică, economică şi demografică? Concentrările populaţiei maghiare în cele două judeţe, cele mai mici ca număr de locuitori din centrul ţării, nu sunt concludente! Domnul Marko Bela manifestă, şi domnia-sa, o atitudine potrivnică faţă de cuvântul domnului Iliescu: „Şi în recomandări, şi în diferite documente europene, deja se vorbeşte despre autonomie, se recomandă chiar căutarea formelor adecvate de autonomie. Există această practică în multe părţi ale Europei: Tirol, Finlanda etc.“. Supărat foc pe domnii Viorel Hrebenciuc şi Oliviu Gherman, poate şi pentru că, preşedintele Senatului a propus înlocuirea sintagmei „minorităţi naţionale" cu „persoane aparţinând minorităţilor LAZ AKi LADARIU mm (Continuare în pag. a 2-a) . W/JVW.VW.WWW////JVW,VWMW/,V.V.V1W,VAV.V,VWAV.W,V V.V/AV r.V.VAWA mftCTURA amal ws ORDINUL NE. 185 din 30 septembrie 1994 Prefectul județului Mures, Având In vedere situația epidemiologiei deosebita privind evoluția unui focar de holeră în județul Mureș, pentru preveni- rea îmbolnăvirilor, în temeiul art. 103 din Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală, emite prezertul. ORDIN ART. 1 — In judeţul Mureş, pe perioada 1 octombrie — 16 octombrie 1994, se interzice organizarea activităţilor în pieţe, târguri şi oboare cu excepţia pieţelor agroalimentare, cu servire zilnică. In pieţele agroalimentare cu servire zilnică se interzice comercializarea de produse agroalimentare din comunele Cristeşti, Ogra, Sânpaul şi Ungheni. ART. 2. — Organele de specialitate cu sarcini de control în unităţile şi pieţele în care se comercializează produse agroalimentare pe perioada prevăzută la art. 1 vor intensifica activitatea de control în scopul respectării cu stricteţe a normelor igienico-sanitare. ART. 3. - Consiliile locale și primarii, împreună cu organele sanitare, vor aduce la cunoștința populației normele igienico-sanitare, precum și regulile ce trebuie respectate cu pri- PREFECT, IOIN RACOLTA (Continuare în pag. a 2-a) Reprezentantuladudei Sibiu vilita la Târgu-Sureş S-a aflat la vizită la Târgu- Mureş dl Mihai Carp, consilier la Biroul de informaţii al ambasadei SUA. După o rundă de convorbiri cu reprezentanţi ai partidelor politice, joi, 28 septembrie, dl Carp s-a întâlnit, la sediul Protopopiatului ortodox din Târgu-Mureş, cu personalităţi din domeniul economic, social, cultural, ziarişti. Este prima vizită oficiala pe care un reprezentant al ambasadei americane o întreprinde in municipiul nostru. Cl consilier Carp şi-a manifestat dorinţa de a cunoaşte nemijlocit imaginea oraşului Tărgu-Mureş, după patru ani de când a fost adesea menţionat în mediile americane, datorită regretabilelor incidente cares-au petrecut aici. Domniasa a dorit să se informeze asupra atmosferei generate din oraş şi din judeţ, în privinţa relaţiilor interetnice, avutul în vedere că nu o dată, „ştirea de senzaţie“ a creat o percepere inexactă a acestor realităţi. Deşi imposibil de elucidat în toate aspectele şi implicaţiile sale, abordarea problematicii din mai multe unghiuri de vedere (economic, politic, istoric, cultural) a fost, credem, în măsură să ofere reprezentantului ambasadei americane, suficiente jaloane pentru creionarea unei imagini corecte a relaţiilor interetnice, domeniu pe cât de delicat, pe atât de controversat Au fost abordate aspecte privind: învăţământul în limbile minorităţilor, inscripţiile bilingve, drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor, subliniindu-se necesitatea respectării principiului loialităţii faţă de stat, principiu valabil şi respectat în toate statele democratice. In context, vorbitorii au subliniat nocivitatea poziţiilor extremiste, fie că provin din partea reprezentanţilor majorităţii sau din cea a minorităţii. „Din păcate, remarca un vorbitor, cel care ar trebui să-i lase pe oameni să-şi vadă de treburi, îi zgândăresc“. Dl Mihai Carp a apreciat maniera deschisă şi sinceră în care au fost abordate problemele şi a promis că va reveni în municipiul nostru în dorinţa sinceră de a-şi face o imagine corectă asupra unor realităţi adesea voit deformate. ILEANA SANDU Enorma nevoie de scule agricole moderne Deosebit, de interesantă s-a dovedit şi conferinţa de presă fie pe platforma din Tofalău a târgului cu participare internaţională , „Agromureş ’94“. Printr-o inteligentă organizare s-au deschis larg câmpurile spreschimburi serioase de opinii, s-au întrepătruns, astfel, interesele şi, mai ales, năzuinţele pentru anii care vin. Erau, la aceeaşi masă, iniţiatorii expoziţiei, ziarişti, producători de utilaje, furnizori de medicamente de uz zooveterinar, cercetători, agenţi economici, cumpărători şi, spre plăcuta surpriză a tuturor, reprezentantul PHARE cu bogatul său program vizând modernizarea agriculturii, fiind nominalizate, în acest sens, şase judeţe ale ţării, printre care şi Mureş. Bineînţeles, cele peste 40 de firme expozante au încheiat contracte şi înţelegeri, au schiţat posibilităţile de colaborare şi, în acelaşi timp, au studiat variantele unor conlucrări cu bătaie lungă, profitabile pentru toţi. La prima vedere, imaginea de ansamblu îţi poate deforma impresia: rpullitudinea exponatelor cu înalt nivel calitativ este înşiruită cu profesionalism rafinat şi devine, astfel, ispititoare. Vizitatorii sunt încântaţi şi asistă, interesaţi până în amănunt, la demonstraţiile practice. Aici converg, firesc, interesele: eu produc tot ce ai nevoie, tu cumperi ce-ţi convine şi totul merge strună! Numai că, exact în clipa strângerilor de mână, apare şocul economiei de piaţă cu blestemul imposibilităţilor de a face târgul. Ironia soartei: peste tot, nevoia de asemenea scule agricole este enormă! Dar, cu ce le cumpărăm? Avem putere financiară? întreprinzătorii particulari sunt în imposibilitatea de a le obţine, dobânzile bancare le seceră, din start, speranţele. Puţin mai dulce dar, în esenţă, cam aceeaşi este şi situaţia asociaţiilor comerciale. PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 4-a)