Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1994 (Anul 6, nr. 194-258)

1994-10-01 / nr. 194

Conferinţă pe tema drepturilor omului Baroul de avocaţi al ju­deţului Mureş şi Facultatea de drept a Universităţii e­­cologice „Dim­itrie Cante­mir“, în colaborare cu Con­siliul Europei, anunţă o conferinţă asupra Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Din programul re­mis de organizatori am re­ţinut că în prima zi a ma­nifestării, adică marţi, 4 octombrie 1994, vor fi pre­zentate cinci referate, al­tele cinci miercuri, 5 oc­tombrie, urmate de dezba­teri. Printre alţii vor con­ferenţia domnii E. Ergea despre „Consiliul Europei şi protecţia drepturilor omu­lui“ etc., etc., P. Titian, doamnele A. Ciucă, M. Ron­­cea, judecătoare din Târgu- Mureş, O. Mihuţiu, de la Facultatea de drept a Uni­versităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, dl I­. Chiriac, avocat şi prodecan al Fa­cultăţii de drept Târgu- Mureş. Aşadar, lucrările confe­rinţei au loc in zilele de 4 şi­ 5 octombrie 1994, în am­fiteatrul de deasupra res­taurantului „Predeal“ din­ Târgu-Mureş. Alocuţiunea de deschidere a conferinţei: ora 9 a zilei de marţi, 4 octombrie a.c. De Sa­­Pensiimari, pentru pensionari Astăzi, 1 octombrie 1991, este Ziua internaţională a pensionarilor. Sărbătoarea celor de vârsta a treia. După urările adresate de Comitetul sindicatelor din ju­deţul Mureş — a se vedea nu­mărul de marţi, 27 septem­brie a.c., al ziarului nostru — iată că acestora se alătură şi Uniunea Generală a Pensio­narilor din România, Filia­la Mureş. în textul remis redacţiei se spune: „în fiecare an se­ săr­bătoreşte Ziua internaţională a pensionarilor. Cu prilejul acestei sărbători urăm tutu­ror membrilor uniunii, tutu­ror pensionarilor, un căldu­ros „LA MULŢI ANI!“, să­nătate, fericire, şi un gând de mai bine. Să sperăm iu­bite «nai pline de bucurii“. Jos corupţia, sus corupţii! Cât am fost in­direct — Cât viziral, cât auditiv —, cu Porul legiuitor, am admirat zelul (p­­rald­­ic) al aleşilor neamului în lupta cu verosul flagel al co­rupţiei. Numai­ şi numai pen­tru­ binele naţiunii, ca românul să prospere. Fie şi prin repre­zentanţi. Ne-am amintit un bariu de pe vremuri, când era ţara săracă: „şampania este bău­tura clasei muncitoarei băută prin reprezentanţii ei“. Aşa şi bunăstarea, aşa şi corupţia. Ca-n lumea bună şi democrată, avem, deci, flagelul, avem şi purtători. Nu prea avem băr­baţi care să recunoască fron­tal că sui (mai şi) greşit. Şi asta datorită faptului că sun­tem atât de departe de Japo­nia . Zbor cu tangaj, „Eroii de la Orly“ i-a supranumit, admirativ, presa apuseană, A­­drian Buga, 46 de ani, 12.000 ore în aer (zbor), 2 copii —­­comandantul navei — şi copi­­lo­tul Virgil Dumitrescu, 41 de ani, 10.000 ore ele zbor, tată a doi gemeni. Graţie iscusinţei­­ profesionale şi sângelui rece ale domniilor lor, TRANSIL­VANIA a aterizat cu bine pe Orly. Se-nţelege, numele aces­tui colţ de ţară românească purtându-l prin înălţimi lui avion AIRBUS A—310 • Altă nenorocire: holera-n târg, Stă­pânită, sub control (medical) mizeria • Şi mai rău prin Ve­nezuela: 100 de adolescenţi u­­cişi pe motiv că purtau . •. a­­didaşi. Mobilul crimei: să­li,se ia adidaşii. Celor care nu au trecut prin Caracas le reamin- MIN­AI SUCIU (Continuare in pag. a 2-a) m / — P ’ V_A coTiiMN mureşean $s»Mfc și urm Acroba­­ţie cu planorul Joi, pe terenul Aeroclubului „Mureş" din Târgu-Mureş, s-au­­ încheiat întrecerile concursului interjudeţean de acrobaţie , cu planorul, precum şi festivitatea de premiere a sportivilor. Pe primele trei locuri s-au clasat: Viorel Popa, Virgil Lu­­paş, ambii din Oradea, şi Cris­tian Istrate, Târgu-Mureş. Ieri după-amiază a început un act concurs, de paraşutism: „Cu­pa Ardealului“ şi Memorialul „Carmen Cerbu". 8 pagini, 129 do Ici Ir ■ ív MAWUtMMAfĂy. PE LA PARLAMENTUL ROMÂNIEI „EUROPA CENTRALĂ ŞI MINORITĂŢILE SALE NAŢIONALE“ (II) Evident, afirmaţiile domnului Iliescu, mai ales cele referitoare la „revendicările ce privesc con­stituirea unei autonomii teritoriale pe principii etnice, sunt nejustificate şi inacceptabile“, n-au avut darul de a mulţumi pe parlamentarii ma­ghiari. In acelaşi context, preşedintele ţării a combătut existenţa „unei provincii­­istorice“ în care, pe ansamblu, populaţia română să fie mi­noritară. Mulţi au sărit ca arşi. Însuşi Gunnar Jansson, preşedintele Comisiei juridice a Consi­liului Europei, şi-a manifestat reţinerea, de altfel explicabilă având în vedere o cunoscută aver­siune faţă de poporul român. N-au, oare, de un­de să ştie, deşi ar fi cazul, domnii care mereu ne dau lecţii, ne porcăresc şi ne arată superior cu degetul arătător pe la Consiliul Europei, că autonomiile pe principii etnice sunt de necon­ceput într-un stat cum este România, cu o com­­poziţie etnică — circa 90 la sută din populaţie este românească — şi cu o cunoscută morfologie istorică, geografică, economică şi demografică? Concentrările populaţiei maghiare în cele do­uă judeţe, cele mai mici ca număr de locuitori din centrul ţării, nu sunt concludente! Domnul Marko Bela manifestă, şi domnia-sa, o atitudine potrivnică faţă de cuvântul domnului Iliescu: „Şi în recomandări, şi în diferite documente eu­ropene, deja se vorbeşte despre autonomie, se recomandă chiar căutarea formelor adecvate de autonomie. Există această practică în multe părţi ale Europei: Tirol, Finlanda etc.“. Supă­rat foc pe domnii Viorel Hrebenciuc şi Oliviu Gherman, poate şi pentru că, preşedintele Sena­tului a propus înlocuirea sintagmei „minorităţi naţionale" cu „persoane aparţinând minorităţilor LAZ AKi LADARIU mm (Continuare în pag. a 2-a) . W/JVW.VW.WWW////JVW,VWMW/,V.V.V1­W,VAV.V,VWAV.W,V V.V/AV r.V.VAWA mftCTURA amal ws ORDINUL NE. 185­­ din 30 septembrie 1994 Prefectul județului Mures, Având In vedere situația epidemiologiei deosebita privind evoluția unui focar de holeră în județul Mureș, pentru preveni-­ rea îmbolnăvirilor, în temeiul art. 103 din Legea nr. 69/1991 privind adminis­traţia publică locală, emite prezer­tul. ORDIN ART. 1 — In judeţul Mureş, pe perioada 1 octombrie — 16 octombrie 1994, se interzice organizarea activităţilor în pieţe, târguri şi oboare cu excepţia pieţelor agroalimentare, cu servire zilnică. In pieţele agroalimentare cu servire zilnică se interzice co­mercializarea de produse agroalimentare din comunele Cris­­teşti, Ogra, Sânpaul şi Ungheni. ART. 2. — Organele de specialitate cu sarcini de control în unităţile şi pieţele în care se comercializează produse agro­alimentare pe perioada prevăzută la art. 1 vor intensifica acti­vitatea de control în scopul respectării cu stricteţe a normelor igienico-sanitare. ART. 3. - Consiliile locale și primarii, împreună cu orga­nele sanitare, vor aduce la cunoștința populației normele igie­­nico-sanitare, precum și regulile ce trebuie respectate cu pri- PREFECT, IO­IN RACOLTA (Continuare în pag. a 2-a) Reprezen­tan­tul­adudei Sib­­iu­ vilita la Târgu-S­ureş S-a aflat la vizită la Târgu- Mureş dl Mihai Carp, consi­lier la Biroul de informaţii al ambasadei SUA. După o rundă de convorbiri cu re­prezentanţi ai partidelor po­litice, joi, 28 septembrie, dl Carp s-a întâlnit, la sediul Protopopiatului ortodox din Târgu-Mureş, cu personalităţi din domeniul economic, soci­al, cultural, ziarişti. Este prima vizită oficiala pe care un reprezentant al ambasadei americane o între­prinde in municipiul nostru. Cl consilier Carp şi-a manifestat dorinţa de a cunoaşte nemij­locit imaginea oraşului Tăr­­gu-Mureş, după patru ani de când a fost adesea menţionat în mediile americane, datori­tă regretabilelor incidente ca­re­­s-au petrecut aici. Domnia­­sa­ a dorit să se informeze a­­supra atmosferei generate din oraş şi din judeţ, în privinţa relaţiilor interetnice, avutul în vedere că nu o dată, „şti­rea de senzaţie“ a creat o per­cepere inexactă a acestor rea­lităţi. Deşi imposibil de elucidat în toate aspectele şi implica­ţiile sale, abordarea proble­maticii din mai multe un­ghiuri de vedere (economic, politic, istoric, cultural) a fost, credem, în măsură să ofere reprezentantului ambasadei a­­mericane,­ suficiente jaloane pentru creionarea unei ima­gini corecte a relaţiilor inter­etnice, domeniu pe cât de de­licat, pe atât de controversat Au fost abordate aspecte privind: învăţământul în lim­bile minorităţilor, inscripţiile bilingve, drepturile persoane­lor aparţinând minorităţilor, subliniindu-se necesitatea res­pectării principiului loialităţii faţă de stat, principiu valabil şi respectat în toate statele democratice. In context, vorbitorii au su­bliniat nocivitatea poziţiilor extremiste, fie că provin din partea reprezentanţilor majo­rităţii sau din cea a minori­tăţii. „Din păcate, remarca un vorbitor, cel care ar trebui să-i lase pe oameni să-şi v­a­dă de treburi, îi zgândăresc“. Dl Mihai Carp a apreciat maniera deschisă şi sinceră în care au fost abordate proble­mele şi a promis că va re­veni în municipiul nostru­ în dorinţa sinceră de a-şi face o imagine corectă asupra u­­nor realităţi adesea voit de­formate. ILEANA SANDU Enorma nevoie de scule agricole moderne Deosebit, de interesantă s-a dovedit şi conferinţa de pre­să fie pe platforma din Tofa­­lău a târgului cu participare internaţională , „Agromureş ’94“. Printr-o inteligentă or­ganizare s-au deschis larg câmpurile spre­­schimburi se­rioase de opinii, s-au între­pătruns, astfel, interesele şi, mai ales, năzuinţele pentru anii care vin. Erau, la aceeaşi masă, iniţiatorii expoziţiei, ziarişti, producători de utila­je, furnizori de medicamente de uz zooveterinar, cercetă­tori, agenţi economici, cumpă­rători şi, spre plăcuta surpri­ză a tuturor, reprezentantul PHARE cu bogatul său pro­gram vizând modernizarea a­­griculturii, fiind nominalizate, în­ acest sens, şase judeţe ale ţării, printre care şi Mu­reş. Bineînţeles, cele peste 40 de firme expozante au încheiat contracte şi înţelegeri, au schiţat posibilităţile de cola­borare şi, în acelaşi timp, au studiat variantele unor con­lucrări cu bătaie lungă, profi­tabile pentru toţi. La prima vedere, imaginea de ansamblu îţi poate defor­ma impresia: rpullitudinea ex­ponatelor cu înalt nivel cali­tativ este înşiruită cu profe­sionalism rafinat şi devine, astfel, ispititoare. Vizitatorii sunt încântaţi şi asistă, inte­resaţi până în amănunt, la demonstraţiile practice. Aici converg, firesc, interesele: eu produc tot ce ai nevoie, tu cumperi ce-ţi convine şi to­tul merge strună! Numai că, exact în clipa strângerilor de mână, apare şocul economiei de piaţă cu blestemul imposi­bilităţilor de a face târgul. Ironia soartei: peste tot, ne­voia de asemenea scule agri­cole este enormă! Dar, cu ce le cumpărăm? Avem putere financiară? întreprinzătorii particulari sunt în imposibi­litatea de a­ le obţine, dobân­zile bancare le seceră, din start, speranţele. Puţin mai dulce dar, în esenţă, cam a­­ceeaşi este şi situaţia asocia­ţiilor comerciale. PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 4-a)

Next