Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1994 (Anul 6, nr. 194-258)
1994-11-26 / nr. 234
minmeul turi In conformitate cu Ordonanţa nr. 19/1994 a Guvernuluiomâniei, în zona Târnava din municipiul Sighişoara a fost finalizat un bloc de locuinţe cu 28 de apartamente şi predate în baza ordonanţei amintite, tinerilor căsătoriţi, aflaţi sub vârsta de 30 de ani. Tot în această zonă s-a trecut la pregătirea lucrărilor pentru construcţia unui bloc cu 45 de apartamente, de care vor beneficia alţi asemenea tineri. A _mm TARMRIS Ulii (franţa) Universitatea Tehnică din Târgu-Mureş a organizat zilele acestea un schimb de experienţă didactico-ştiinţific cu Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie din Lille (Franţii) şi Universitatea „Al. Cuza" din Iaşi (Facultatea de informatică). Cu acest prilej, specialiştii români şi francezi au dezbătut probleme referitoare la dezvoltarea învăţământului, în special în domeniul informaticii, precum şi posibilitatea linei cooperări viitoare. Studenţii universităţii au avut posibilitatea să audieze prelegerea „Organizația învăţământului de informatică în Franţa?,, susţinută de prof. univ. Jean Pierre Steen, şeful laboratorului de informatică fundamentală al Universităţii din Idile. Schimbul de experienţă a prilejuit prezenţa la Târgu-Mureş şi a domnului prof. univ. Christian Duhamel, ataşat de cooperare la Ambasada Franţei din Bucureşti, care a susţinut în faţa corpului didactic al universităţii, expunerea: „Posibilităţi de cooperare academică franco-romană“. Oaspetele a fost primit, cu prilejul prezenţei sale la Târgu- Mureş, de domnul prefect Ioan Racolţa şi a avut o întrevedere cu conducerea Universităţii de Medicină, şi Farmacie Târgu-Mureş. In felul acesta s-au creat premisele realizării unor acţiuni concrete pentru lărgirea şi întărirea cooperării intre Universitatea Tehnică din Târgu-Mureş şi Universitatea deŞtiinţe şi Tehnologie din Vie. La reuşita acţiunii au contribuit, prin sponsorizarea asigurată, societăţile PECO şi ELKRA din Târgu-Mureş. — Stimate domnule profesor VERDJ ASGIAN, aş dori să începem dialogul nostru, întrebându-vă dacă, din „înălţimea“ vârstei, vă consideraţi un om al cetăţii, şi cum se vede cetatea de acolo, „de sus“? — Categoric, mă consider un ora al cetăţii, iar oraşul acesta pe care l-am adoptat şi care m-a adoptat (eu fiind dobrogean) îl consider oraşul meu, de care mă simt legat prin mii de fire, atât din punctde vedere sentimental, cât şi pe plan medical, didactic, de îngrijire a problemelor de sănătate publică, mai ales a celor legate de suferinţa neuropsihică a copiilor. Ca atare, de la această... —■ să nu-i spunem „înălţime“ — de la acest „nivel septuagenar“, văd oraşul ca pe un loc în care îmi voi petrece anii ce mi-au mai rămas, în condiţia de pensionar, dar fără a neglija multiplele preocupări pe care le am în afara activităţii medicale. Voi fi, deci, în continuare, un om al cetăţii. — Cu riscul de a soşi o figură de sfirt camuzată, afirmând că vârsta nu se măsoară în ani, cî In fapte, care credeţi că sunt faptele ce vă măsoară vârsta? — Neîndoielnic, cea mai importantă realizare în activitatea mea profesională este Clinica de neuropsihiatrie infantilă, rezultatul a 18 ani de luptă acerbă, până când, în 1984, s-a decretat înfiinţarea ei. Am primit-o sub forma unei clădiri absolut improprii, cu opt încăperi, fără nici un fel de dotare şi am reuşit s-o aducem la starea actuală, cu o dotare adecvată: laborator de electroencefalografie, de electroterapie, instalaţie proprie de sterilizare, un punct farmaceutic etc, încât in această clinică au fost internaţi, de-a lungul anilor,peste 15.000 de copii suferinzi, veniţi din toată ţara, nemaivorbind de zecile, de sutele de mii care au fost consultaţi aici. Am realizat apoi, o serie de acţiuni de „umanizare“ a clădirii. După cum vedeţi, pereţii sunt pictaţi cu scena din poveşti, incât cei mici să nu se toarnă de albul auster al pereţilor de spital, ci să regăsească aici, frânturi din propria lor copilărie. Da, aceasta este cea mai importantă realizare din activitatea mea, această clinică este copilul meu Există apoi, desigur, activitatea mea ştiinţifică: 16 monografii, participarea la peste 200 de lucrări ştiinţifice ,.. .— Răsplătite prin titlul ce v-a fost acordat, acela de membru al Academiei de Ştiinţe Medicale... — Sunt apoi, zecile, sutele de mii de oameni pe care i-am consultat în decursul unei cariere de peste 46 de ani .,. Vă mărturisesc, domnule profesor, că nimic nu mi se pare ILEANA SANDU (Continuare in pag. n 4-a) \w JOACĂ ȘTII CĂ MORI MAINE, AZI SĂ-ŢI FACI BATORIAL.“ Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani şi a ieşirii la pensie, redacţia ziarului „Cuvântul liber" urează Colaboratorului şi prietenului, prof. dr. BERDI ASGIAN, şeful Clinicii de neuropsihiatrie infantilă din Târgu-Mureş, un călduros LA MULŢI ANI! ! OFICIU TILFHUC Orice s-ar spune, orice s-ar scrie, specialiştii Direcţiei de telecomunicaţii Mureş nu se dezmint. O nouă dovadă a spiritului de iniţiativă, organizatoric, precum şi a profesionalismului, o constituie darea în folosinţă a Oficiului telefonic din comuna Cuci, înainte de acest eveniment, vechii abonaţi telefonici din comună aveau o legătură cu ţara prin oficiul din comuna Bogata. Evenimentul la care facem referire s-a petrecut in orele amiezii zilei de joi, 24 noiembrie 1994, in prezenţa unor salariaţi ai Direcţiei de telecomunicaţii Mureş, în frunte cu conducerea instituţiei, a primarului comunei, Viorel precup. Noul oficiu telefonic este conectat la reţeaua de convorbiri interurbane şi internaţionale, asigurând bineînţeles şi serviciile locale. Prin realizarea oficiului a fost posibilă instalarea a încă 65 de noi posturi telefonice, numărul abonaţilor ajungând la 100. Directorul Direcţiei de telecomunicaţii Mureş, dl ing. Ioan Echim, a spus, printre altele, că orice lucru bun făcut produce bucurie, a prezentat în câteva cuvinte date tehnice despre DORIN BORDA (Continuare în pag a 2-a) mmm ştiinţific In zilele de 23—29 noiembrie a.c., la Staţiunea de cercetări zootehnice pentru bovine din Sângeorgiu de Mureş a avut loc un simpozion ştiinţific, cu tema: „Factorii de mediu, producţia şi sănătatea taurinelor“. La deschiderea VASILE BOTA (Continuare In pag. a 2-a. Anul VI. Nr. 234 (1.334) Redactor-şef Sâmbătă, 28 noiembrie 1994 LAZAR LADARIU 8 pagini, 120 de lei ARMATA ROMÂNA ŞI MAREA Unirea din 1010 a fost şi rămâne crezul naţiunii noastre, momentul fast al istoriei româneşti. Este un act de dreptate istorică, un triumf al voinţei şi dreptului imprescriptibil al poporului român de a trăi in libertate şi demnitate în perimetrul ntfciuntit al pământului străbun. Este împlinirea idealului pentru care au luptat şi s-au jertfit generaţiile de înaintaşi din toate provinciile locuite de români, înfăptuirea sa in contextul finalizării, în Europa Centrală şi de Sud — Est, a dreptului la autodeterminare al popoarelor ii conferă plusul de legitimitate şi însemnele perenităţii. Dar unirea din 1918 încorporează în sine şi o componentă politico-militară pe nedrept dată UNIRE (!) uitării în ultimele decenii. Ea constă, în principal, din Jertfa celor aproape un milion de fii ai neamului românesc îmbrăcaţi în haină ostăşească şi căzuţi în Războiul de eliberare şi întregire naţională din anii 1916 — 1919. Separarea artificială, deliberată ori, nu, a momentelor solemne şi. Înălţătoare de exprimare demoaratică a voinţei poporului român în adunările reprezentative de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba lulia, de acţiunea armată a României alături ele Antantă, nu numai că a estompat nejustificat contribuţia acesteia la înfăptuirea unităţii statale integrale, dar a implicat pericolul inoculării în conştiinţe a unei imagini unilaterale asupra celui mai însemnat moment al devenirii noastre ca naţiune şi stat. Or, mărturii istorice de necontestat probează adevărul că drumul românilor spre unitatea şi independenţa statală deplină n-a fost nici scurt şi nici uşor, ci presărat cu sacrificii, suferinţe şi morminte. Pătrunşi de acest adevăr ai Istoriei noastre, în continuare, voi prezenta câteva aspecte ale dinamicii relaţiei armată — societate, pentru a putea descifra dimensiunea reală a contribuţiei Instituţiei militare în afirmarea şi realizarea idealului naţional. La 15 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, într-o săptămână, şapte state europene, printre care cele cinci General-maior NICOLAE OPREA, Comandantul Garnizoanei Târgu-Mureş . (Continuare in pag. a 1-a» I. FLOREA De câteva zile pe raza municipiului Târgu-Mureş, respectiv în parcurile publice a început acţiunea de igienizare (curăţirea şi transportulfrunzelor uscate) de către salariaţii primăriei, secţia zone şi spaţii verzi. „Mister şi magie“. Astfel o prinde şi o vară în metaforă mister Burt Conner pe fericita sa logodnică, Nadia Comănec. Cu tot respectul, cuvenit şi unuia şi alteia, cam mare tărăboi în jurul personalităţilor lor, aruncând con de umbră asupra valoroaselor Urmaşe într-ale gimnasticii ale fostei noastre mari campioane Sigur, doar gazetarii-i de vină, deşi mulţi se întreabă dacă venirea celor doi concomitent cu bicuitoarele de la Dortmund nu a fost niţel speculată • Oricum, să le fie într-un ceas bun ! Şi nu întâmplător preşedintele ţării s-a oferit să le fie naş. Ne mai amin-» tim» o presă dezlănţuită, avidă de senzaţional, „informa* mal an» altfel, desemnându-1 drept „naş* pe dl Nicu. Dar, se vede, fiecare naş îşi are naşul • Tot viaţă! sportivfi . Recent, CS Electronul- Areş a jucat cu BEREA (Reghin), în etapa a XV-a, divizia O. A învins, cum era de așteptat,... BEREA. Noi credem că era bere Silva (că dezalcoolizată nu face municipiul viorilor) . La alb, în curând, pe agenda Parlamen- tului nostru, adică al României, Legea privind munca la negru, propusă de domnii miniștri Dan Mircea Popescu și Florin Geor-Bi gescu. Se va interzice — de va fi să fie (promulgată) — num*; ca la negru şi se va pedepsi. încă o lovitură dată... africani« lor » Vreşti negre şi din China, în conformitate cu cererea eco- MIHAI SUCHT (Continuar» în pag. a 4-®) OUT