Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1994 (Anul 6, nr. 194-258)

1994-11-26 / nr. 234

minm­eu­l turi In conformitate cu Ordonanţa nr. 19/1994 a Guvernului­­­­om­ân­iei,­ în zona Târnava din municipiul Sighişoara a fost finalizat un bloc de locuinţe cu 28 de apartamente şi predate în baza ordonanţei amintite, tinerilor căsătoriţi, aflaţi sub vârsta de 30 de ani. Tot în această zonă s-a trecut la pregă­tirea lucrărilor pentru construcţia unui bloc cu 45 de aparta­­­mente, de care vor beneficia alţi asemenea tineri. A _mm TARMRIS Ulii (franţa) Universitatea Tehnică din Târgu-Mureş a organizat zilele acestea un schimb de experien­ţă didactico-ştiinţific cu U­­niversitatea de Ştiinţe şi Teh­nologie din Lille (Franţii) şi Universitatea „Al. Cuza" din Iaşi (Facultatea de informati­că). Cu acest prilej, specialiştii români şi francezi au dezbă­tut probleme referitoare la dezvoltarea învăţământului, în special în domeniul informati­cii, precum şi posibilitatea li­nei cooperări viitoare. Studenţii universităţii au avut posibilitatea să audieze prelegerea „Organizația învă­ţământului de informatică în Franţa?,, susţinută de prof. univ. Jean Pierre Steen, şeful laboratorului de informatică fundamentală al Universităţii din Idile. Schimbul de experienţă a prilejuit prezenţa la Târgu-Mu­reş şi a domnului prof. univ. Christian Duhamel, ataşat de cooperare la Ambasada Fran­ţei din Bucureşti, care a sus­ţinut în faţa corpului didac­tic al universităţii, expunerea: „Posibilităţi de cooperare aca­demică franco-romană“. Oas­petele a fost primit, cu pri­lejul prezenţei sale la Târgu- Mureş, de domnul prefect Ioan Racolţa şi a avut o întreve­dere cu conducerea Universi­tăţii de Medicină, şi Farmacie Târgu-Mureş. In felul acesta s-au creat premisele realiză­rii unor acţiuni concrete pen­tru lărgirea şi întărirea co­operării intre Universitatea Tehnică din Târgu-Mureş şi Universitatea de­­Ştiinţe şi Teh­nologie din Vie. La reuşita acţiunii au con­tribuit, prin sponsorizarea a­­sigurată, societăţile PECO şi ELKRA din Târgu-Mureş. — Stimate domnule profesor VERDJ ASGIAN, aş dori să în­cepem dialogul nostru, întrebân­­du-vă dacă, din „înălţimea“ vâr­stei, vă consideraţi un om al ce­tăţii, şi cum se vede cetatea de acolo, „de sus“? — Categoric, mă consider un ora al cetăţii, iar oraşul acesta pe care l-am adoptat şi care m-a adoptat (eu fiind dobrogean) îl consider oraşul meu, de care mă simt legat prin mii de fire, atât din punct­­de vedere sentimental, cât şi pe plan medical, didactic, de îngrijire a problemelor de să­nătate publică, mai ales a celor legate de suferinţa neuropsihică a copiilor. Ca atare, de la aceas­tă... —■ să nu-i spunem „înălţi­me“ — de la acest „nivel septua­genar“, văd oraşul ca pe­ un loc în care îmi voi petrece anii ce mi-au mai rămas, în condiţia de pensionar, dar fără a neglija mul­tiplele preocupări pe care le am în afara activităţii medicale. Voi fi, deci, în continuare, un om al cetăţii. — Cu riscul de a soşi o figu­ră de sfirt cam­uzată, afirmând că vârsta nu se măsoară în ani, cî In fapte, care credeţi că sunt fap­tele ce vă măsoară vârsta? — Neîndoielnic, cea mai impor­tantă realizare în activitatea mea profesională este Clinica de neu­­ropsihiatrie infantilă, rezultatul a 18 ani de luptă acerbă, până când, în 1984, s-a decretat înfi­inţarea ei. Am primit-o sub for­ma unei clădiri absolut improprii, cu opt încăperi, fără nici un fel de dotare şi am reuşit s-o adu­cem la starea actuală, cu o dotare adecvată: laborator de electroen­­cefalografie, de electroterapie, in­­stalaţie proprie de sterilizare, un punct farmaceutic etc, încât in această clinică au fost internaţi, de-a lungul anilor,­peste 15.000 de copii suferinzi, veniţi din toa­tă ţara, nemaivorbind de zecile, de sutele de mii care au fost consultaţi aici. Am realizat apoi, o serie de acţiuni de „umaniza­re“ a clădirii. După cum vedeţi, pereţii sunt pictaţi cu scena din poveşti, incât cei mici să nu se toarnă de albul auster al pereţi­lor de spital, ci să regăsească aici, frânturi din propria lor co­pilărie. Da, aceasta este cea mai importantă realizare d­in activita­tea mea, această clinică este co­pilul meu Există apoi, desigur, activitatea mea ştiinţifică: 16 mo­nografii, participarea la peste 200 de lucrări ştiinţifice ,.. .— Răsplătite prin titlul ce v-a fost acordat, acela de membru al Academiei de Ştiinţe Medicale... —­ Sunt apoi, zecile, sutele de mii de oameni pe care i-am con­sultat în decursul unei cariere de peste 46 de ani .,. Vă mărturisesc, domnule pro­fesor, că nimic nu mi se pare ILEANA SANDU (Continuare in pag. n 4-a) \w JOACĂ ȘTII CĂ MORI MAINE, AZI SĂ-ŢI FACI BATORIAL.“ Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani şi a ieşirii la pen­sie, redacţia ziarului „Cuvântul liber" urează Colaboratorului şi prietenului, prof. dr. BERDI ASGIAN, şeful Clinicii de neu­­ropsihiatrie infantilă din Târgu-Mureş, un călduros LA MULŢI ANI! ! OFICIU TILFHUC Orice s-ar spune, orice s-ar scrie, specialiştii Direcţiei de telecomunicaţii Mureş nu se dezmint. O nouă dovadă a spi­ritului de iniţiativă, organizatoric, precum şi a profesionalis­mului, o constituie darea în folosinţă a Oficiului telefonic din comuna Cuci, înainte de acest eveniment, vechii abonaţi tele­fonici din comună aveau o legătură cu ţara prin oficiul din co­muna Bogata. Evenimentul la care facem referire s-a petrecut in orele amiezii zilei de joi, 24 noiembrie 1994, in prezenţa unor sala­riaţi ai Direcţiei de telecomunicaţii Mureş, în frunte cu con­ducerea instituţiei, a primarului comunei, Viorel precup. Noul oficiu telefonic este conectat la reţeaua de convorbiri interur­bane şi internaţionale, asigurând bineînţeles şi serviciile locale. Prin realizarea oficiului a fost posibilă instalarea a încă 65 de noi posturi telefonice, numărul abonaţilor ajungând la 100. Directorul Direcţiei de telecomunicaţii Mureş, dl ing. Ioan Echim, a spus, printre altele, că orice lucru bun făcut produce bucurie, a prezentat în câteva cuvinte date tehnice despre DORIN BORDA (Continuare în pag a 2-a) mmm ştiinţific In zilele de 23—29 noiem­brie a.c., la Staţiunea de cer­cetări zootehnice pentru bovi­ne din Sângeorgiu de Mureş a avut loc un simpozion ştiin­ţific, cu tema: „Factorii de mediu, producţia şi sănătatea taurinelor“. La deschiderea VASILE BOTA (Continuare In pag. a 2-a. Anul VI. Nr. 234 (1.334) Redactor-şef Sâmbătă, 28 noiembrie 1994 LAZAR LADARIU 8 pagini, 120 de lei ARMATA ROMÂNA ŞI MAREA Unirea din 1010 a fost şi ră­mâne crezul naţiunii noastre, mo­­mentul fast al istoriei româneşti. Es­te un act de dreptate istorică, un triumf al voinţei şi dreptului imprescriptibil al poporului ro­mân de a trăi in libertate şi demnitate în perimetrul ntfc­iuntit al pământului străbun. Este împlinirea idealului pen­tru care au luptat şi s-au jertfit generaţiile de înaintaşi din toate provinciile locuite de români, înfăptuirea sa in contextul fi­nalizării, în Europa Centrală şi de Sud — Est, a dreptului la autodeterminare al popoarelor ii conferă plusul de legitimitate şi însemnele perenităţii. Dar unirea din 1918 încorporea­ză în sine şi o componentă po­­litico-militară pe nedrept dată UNIRE (!) uitării în ultimele decenii. Ea constă, în principal, din Jertfa celor aproape un milion de fii ai neamului românesc îmbrăcaţi în haină ostăşească şi căzuţi în Războiul de eliberare şi întregire naţională din anii 1916 — 1919. Separarea artificială, delibera­tă ori, nu, a momentelor solemne şi. Înălţătoare de exprimare de­­moaratică a voinţei poporului român în adunările reprezenta­tive de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba lulia, de acţiunea armată a României alături ele Antantă, nu numai că a estompat nejustificat contribuţia acesteia la înfăptui­rea unităţii statale integrale, d­ar a implicat pericolul inoculării în conştiinţe a unei imagini unila­terale asupra celui mai însemnat moment al devenirii noastre ca naţiune şi stat. Or, mărturii istorice de­ ne­contestat probează adevărul că drumul românilor spre unitatea şi independenţa statală deplină n-a fost nici scurt şi nici uşor­, ci presărat cu sacrificii, suferinţe şi morminte. Pătrunşi de acest adevăr ai Istoriei noastre, în continuare, voi prezenta câteva aspecte ale dina­micii relaţiei armată — societate, pentru a putea descifra dimen­siunea reală a contribuţiei Insti­tuţ­iei militare în afirmarea şi realizarea idealului naţional. La 15 iulie 1914, Austro-Unga­­ria a declarat război Serbiei, într-o săptămână, şapte state europene, printre care cele cinci General-maior NICOLAE OPREA, Comandantul Garnizoanei Târgu-Mureş . (Continuare in pag. a 1-a» I. FLOREA De câteva zile pe raza municipiului Târgu-Mureş, respectiv în parcurile publice a început acţiunea de igienizare (curăţirea şi trans­portul­­frunzelor uscate) de către salariaţii primăriei, secţia zone şi spaţii verzi. „Mister şi magie“. Astfel o prinde şi o vară în metaforă mister Burt Conner pe fericita sa logodnică, Nadia Comănec. Cu tot respectul, cuvenit şi unu­­ia şi alteia, cam mare tărăboi în jurul personalităţilor lor, a­­runcând con de umbră asupra valoroaselor Urmaşe într-ale gimnasticii ale fostei noastre mari campioane Sigur, doar ga­­zetarii-i de vină, deşi mulţi se întreabă dacă venirea celor doi concomitent cu bicuitoarele de la Dortmund nu a fost niţel speculată • Oricum, să le fie într-un ceas bun ! Şi n­u întâm­plător preşedintele ţării s-a ofe­rit să le fie naş. Ne mai amin-» tim» o presă dezlănţuită, avidă de senzaţional, „informa* mal an» altfel, desemnându-1 drept „naş* pe dl Nicu. Dar, se vede, fiecare naş îşi are naşul • Tot viaţă! sportivfi . Recent, CS Electronul- A­reş a jucat cu BEREA (Reghin), în etapa a XV-a, divizia O. A­ învins, cum era de așteptat,...­ BEREA. Noi credem că era bere­­ Silva­ (că dezalcoolizată nu face municipiul viorilor) . La alb­­,­ în curând, pe agenda Parlamen-­ tului nostru, adică al României, Legea privind munca la negru, propusă de domnii miniștri Dan Mircea Popescu și Florin Geor-B­i gescu. Se va interzice — de va fi să fie (promulgată) — num*; ca la negru şi se va pedepsi. în­­că o lovitură dată... africani« lor » Vreşti negre şi din China, în conformitate cu cererea eco- MIHAI SUCHT (Continuar» în pag. a 4-®) OUT

Next