Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1994 (Anul 6, nr. 194-258)
1994-10-14 / nr. 203
,interviu cu dl. Ing Aron Mărişor, director la SG Zarpur SA Târgu-Mureş. — Domnule director, e toamnă iar, anotimpul recoltării şi prelucrării sfeclei de zahăr. Cum apreciaţi începutul de campanie? • — Producţia de sfeclă nu e prea mare, seceta şi-a spus cuvântul în privinţa dezvoltării acestei culturi care are nevoie de apă mai multă pentru a rodi pe măsura muncii depuse. Pe suprafaţa cultivată în judeţul nostru producţia, medie , (conform aprecierilor făcute) de 30 de tone la hectar. Până azi (11 octombrie) s-au recoltat 1.600 de hectare. Din 50.000 de tone de sfeclă recoltata. la fabrică s-au transportat 43.000 de tone. Menţinem o corelare continuă între recoltat, transport şi funcţionarea instalaţiilor de prelucrare. * — Probleme cu transportul? — Nu avem astfel de probleme. Transportul din câmp este asigurat de cărăuşi cu atelaje, cu autocamioane de la unităţile de transport ale statului şi ale producătorilor de sfeclă. Deci, transportul se derulează conform graficului Întocmit. Stocul de sfeclă recoltată în câmp este suficient pentru funcţionarea ritmică a fabricii. — Cum este calitatea sfeclei în această toamnă? — Este inferioară celei din anii trecuţi De vină e seceta care a influenţat negativ maturizarea sfeclei de zahăr, in consecinţă şi proce-I rol tehnologic şi randamentul. — Cum plătiţi producătorii? — Conform contractelor Încheiate între aceştia şi fabrică, deci în natură şi in bani. — Preluaţi sfeclă de zahăr şi din alte judeţe şi cam pe când apreciaţi că veţi încheia actuala campanie de prelucrare? — Peste câteva zile vom aduce sfecla de zahăr din Judeţul Harghita, iar dacă totul merge bine, până la finele lunii decembrie a.c. vom încheia campania de prelucrare a sfeclei de zahăr recoltată In această toamnă. IOAN HUSAR Foto: I. FLOREA = COTIDIAN MUREŞEAN DEIBBATIC Şi iMEPfflaî Mâine» avanpremieră la Naţional! Sâmbătă, la ora 19, în sala mare a Teatrului Naţional din Târgu-Mureş, va avea loc, în avanpremieră, spectacolul cu piesa „O noapte furtunoasă" de I. K. Garagiale, regia purtând semnătura de prestigiu a lui Mircea Cornişteanu. Conducerea teatrului şi colectivul de realizatori ai spectacolului Invită, în mod gratuit, sâmbătă, tineretul (elevi şi studenţi) şi pensionarii la acest eveniment, care prefaţează deschiderea stagiunii teatrale. Vă reamintim că premiera va avea loc marţi, 13 octombrie, la ora 19. Se furnizează energie termică! începând cu data de 12 octombrie 1994, centralele termice din municipiul Târgu-Mureş au început să furnizeze energie termică și s-au făcut şi probele tehnologice de funcţionare a instalaţiilor. Neregulile trebuie anunţate la asociaţiile de locatari, sau la centralele termice. Şapte milioane de dolari! Participarea la târgurile internaţionale de mobilă de la Moscova şi Bucureşti a însemnat un succes important pentru S.C. Mobex S.A. din Târgu-Mureş. El constă în asigurarea de comenzi ferme la export (până la sfârşitul lunii martie 1995 şi, in consecinţă, de lucru celor 3.300 de salariaţi. Faptul ca partenerii străini cumpără mobilă stil fabricată la Mobex nu e întâmplător. Calitatea şi diversitatea produselor sunt atuurile prin care produsele s-au impus şi sunt solicitate tot mai mult pe piaţa externă, în vederea întregirii portofoliului de comenzi pentru anul viitor, SC Mobex SA va participa la prestigiosul Târg de mobilă de la Bruxelles la care va expune, in premieră, garnitura de sufragerie .Juliana“, mobila-stil de ialt rafinament, solicitată de piata Occidentală. Prin calitate, diversitate, promptitudine, în onorarea comenzilor, în ultimul timp, firma târgumureşeană şi-a extins vânzările de mobilă şi în Japonia, SUA, Belgia şi Canada. Iată explicaţia faptului că, în cele 9 luni trecute din acest an, exportul de mobilier a depăşit valoarea de 7 milioane de dolari, în principal, această sumă in valută provine din vânzările in ţările din CSI 33,44 la sută), Franţa (■ 18,55 la sută), Anglia, Italia, Olanda şi Germania cu câte 12 procente fiecare. Iată, deci, că mai sunt şi întreprinderi în care, în ciuda greutăţilor provocate de tranziţia la economia de piaţă, există de lucru, se câştigă bine, comparativ cu nivelul salariilor medii plătite la nivel de ţară. Meritul este al întregului colectiv care, şi înainte de 1989, era un etalon în privinţa muncii de bună calitate, a produselor solicitate la export, dar şi pe piaţa internă, datorită preţurilor accesibile pentru cumpărătorii de rând. IOAN HUSAR ■iWnfciaii» Astăzi, Sfânta Parascheva Creştinătatea ortodoxă are un calendar, la 14 octombrie, zi de rugăciune şi de mare praznic închinat Sfintei Prea Cuvioasei Maici Parascheva. Scrierile hagiografice pomenesc încă din veacul al XII-lea de această fecioară, originară din Tracia Orientală, care şi-a consacrat viaţa Mântuitorului Iisus şi învăţăturii creştine. Cuvioasa a renunţat din adolescenţă la belşugul căminului părintesc, alegând simplitatea, smerenia şi cucernicia vieţii monahale petrecute în mănăstiri din Balcani şi din Orientul Apropiat. Viaţa ei pământeană s-a încheiat la numai 20 de ani. Postum, de peste opt sute de ani, Sfânta Parascheva este protectoare a creştinilor din Răsăritul Europei. Racla cu sfintele ei moaşte a fost purtată, într-o învolburată istorie, din satul natal Epivat de pe malul Mării Negre, la Târnovo, în capitala ţaratului româno-bulgar, apoi la Argeş în Ţara Românească, la Belgrad in Serbia, la Constantinopol în catedrala patriarhală. Osemintele Sfintei au fost şi talisman pentru creştini, dar şi obiect de zălogire şi de tranzacţie folosit de cuceritorii otomani. în anul 1641 Patriarhia Constantinopolului dăruieşte Moldovei sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva. Era epoca înfloritoare şi glorioasă când Moldova îl avea în frunte pe MIHAI ART. MIRCEA (Continuare in pag a 2-a) Sărbătoarea renaşterii satului românesc Parohia ortodoxă română din satul Coroiu Mic, comuna Coroisânmartin şi Inspectoratul judeţean pentru cultură al judeţului invită, duminică, 23 octombrie, pe toţi fiii satului din Coroiu Mic şi pe locuitorii satelor de pe Târnava Mică, să participe la Liturghia Arhierească. Cu acest prilej se va binecuvânta biserica locală după ample reparaţii. Slujba va fi oficiată de PS Andrei , Episcopul Alba Iulie şi un sobor de 15 preoţi. Totodată, cu ocazia întâlnirii fiilor satului va avea loc şi un simpozion. Despre renaşterea satului românesc vor conferenţia: PS Andrei, PS loan Iovan — duhovnicul Mănăstirii Recea, PC loan Boian — protopopul Sighişoarei, deputatul Lazar Ladariu, conferenţiar doctorand Cornel Moraru şi prof. univ. dr. Serafim Duicu. La această sărbătoare de suflet sunt invitaţi domnul Ioan Racolţa — prefectul judeţului Mureş şi domnul Ioan Togănel — preşedintele Consiliului judeţean Mureş. în partea a doua a festivităţii, renumitul Ansamblu artistic cunoscut în toată Europa, „Şireagul“, condus de maestrul Gheorghe Vanga, va susţine un minunat program de cântece populare. Veniţi, creştini, la sărbătoarea renaşterii satului românesc! CONSILIUL PAROHIAL Expoziţia şcolară — expresia tehnologizării şi practicii elevilor Expoziţia cu produsele realizateîn atelierele şcolare, inaugurată recent la Grupul şcolar forestier din Târgu-Mureş ilustrează buna pregătire în meserie a elevilor, capacitatea creativă şi efortul învăţământului vocaţional-profesional mureşean de a se adapta Cerinţelor economiei de piaţă. Adăugăm aici intenţia declarată a organizatorilor de a realiza şi finalitatea pragmatică a instruirii, în sensul asigurării unor resurse materiale pentru procurarea de materii prime, materiale şi perfecţionanarea dotării. Sunt prezente în standurile expoziţiei produse ce reflectă calitatea activităţii desfăşurate în atelierele şcolare şi semnificative pentru pregătirea în meserii necesare economiei naţionale şi judeţului Mureş: industrie uşoară (grupurile şcolare „Avram Iancu“ din Târgu-Mureş şi M.I.V. Sighişoara), industria prelucrării lemnului (grupurile şcoli) AN MATERIUC, inspector şcolar general adjunct (Continuare in pag. a 2-a) OPERAŢIUNI VALUTARE Potrivit Regulamentului emis de Banca Naţională a României, pe teritoriul ţării noastre încasările, plăţile, compensările, transferurile, creditările, precum şi alte tranzacţii financiare şi de capitaluri între persoanele juridice rezidente şi între acestea şi persoane fizice rezidente se realizează numai in moneda naţională — leu. Din punct de vedere valutar, cine sunt consideraţi rezidenţi: a) persoanele juridice rezidente1. a. 1. instituţiile publice, ambasadele, consulatele sau alte reprezentanţe ale României în străinătate; a. 2 regiile autonome, societăţile comerciale, asociaţiile, cluburile, ligile şi orice alte persoane juridice autorizate să desfăşoare activităţi în România, cu caracter lucrativ sau nonprofit; a. 3. sucursalele, filialele, reprezentanţele şi agenţiile firmelor străine înregistrate in România; h) persoanele fizice rezidente; b. persoanele fizice, cetăţeni români, cu domiciliul în România; b. 2. persoanele fizice de altă cetăţenie şi persoanele fără cetăţenie (apatrizi) cu domiciliul in România"