Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1994 (Anul 6, nr. 194-258)

1994-10-14 / nr. 203

,­­interviu cu dl. Ing Aron­­ Mărişor, director la SG Za­­rpur SA Târgu-Mureş. — Domnule director, e toamnă iar, anotimpul recol­tării şi prelucrării sfeclei de zahăr. Cum apreciaţi începu­tul de campanie? • — Producţia de sfeclă nu e prea mare, seceta şi-a spus cuvântul în privinţa dezvoltă­rii acestei culturi care are nevoie de apă mai multă pen­tru a rodi pe măsura muncii depuse. Pe suprafaţa cultiva­tă în judeţul nostru produc­ţia, medie , (conform aprecie­rilor făcute) de 30 de tone la hectar. Până azi (11 octom­brie) s-au recoltat 1.600 de hectare. Din 50.000 de tone de sfeclă re­col­ta­ta. la fabrică s-au transportat 43.000 de to­ne. Menţinem o corelare con­tinuă între recoltat, transport şi funcţionarea instalaţiilor de prelucrare. * — Probleme cu transpor­tul? — Nu avem astfel de pro­bleme. Transportul din câmp este asigurat de cărăuşi cu atelaje, cu autocamioane de la unităţile de transport ale statului şi ale producătorilor de sfeclă. Deci, transportul se derulează conform graficului Întocmit. Stocul de sfeclă re­coltată în câmp este suficient pentru funcţionarea ritmică a fabricii. — Cum este calitatea sfe­clei în această toamnă? — Este inferioară celei din anii trecuţi De vină e seceta care a influenţat negativ maturizarea sfeclei de zahăr, in consecinţă şi proce-I rol tehnologic şi randamentul. — Cum plătiţi producătorii? — Conform contractelor În­cheiate între aceştia şi fabri­că, deci în natură şi in bani. — Preluaţi sfeclă de zahăr şi din alte judeţe şi cam pe când apreciaţi că veţi înche­ia actuala campanie de pre­lucrare? — Peste câteva zile vom a­­duce sfecla de zahăr din Ju­deţul Harghita, iar dacă to­tul merge bine, până la fi­nele lunii decembrie a.c. vom încheia campania de prelucra­re a sfeclei de zahăr recol­tată In această toamnă. IO­AN HUSAR Foto: I. FLOREA = COTIDIAN MUREŞEAN DEIBBATIC Şi iMEPfflaî Mâine» avanpremieră la Naţional! Sâmbătă, la ora 19, în sala mare a Teatrului Naţional din Târgu-Mureş, va avea loc, în avanpre­mieră, spectacolul cu piesa „O noapte furtunoasă" de I. K. Garagiale, regia purtând semnătura de pres­tigiu a lui Mirc­ea Cornişteanu. Conducerea teatrului şi colectivul de realizatori ai spectacolului Invită, în mod gratuit, sâmbătă, tineretul (elevi şi studenţi) şi pensionarii la acest eveniment, care prefaţează deschiderea stagiunii teatrale. Vă reamintim că premiera va avea loc marţi, 13 octombrie, la ora 19. Se furnizează energie termică! începând cu data de 12 oc­tombrie 1994, centralele termi­ce din municipiul Târgu-Mureş au început să furnizeze ener­gie termică și s-au făcut şi probele tehnologice de funcţio­nare a instalaţiilor. Neregulile trebuie anunţate la asociaţiile de locatari, sau la centralele termice. Şapte milioane de dolari! Participarea la târgurile in­ternaţionale de mobilă de la Moscova şi Bucureşti a în­semnat un succes important pentru S.C. Mobex S.A. din Târgu-Mureş. El constă în a­­sigurarea de comenzi ferme la export (până la sfârşitul lunii martie 1995 şi, in consecinţă, de lucru celor­ 3.300 de sala­riaţi. Faptul ca partenerii străini cumpără mobilă stil fabricată la Mobex nu e în­tâmplător. Calitatea şi diver­sitatea produselor sunt atu­­urile prin care produsele s-au impus şi sunt solicitate tot mai mult pe piaţa externă, în vederea întregirii porto­foliului de comenzi pentru a­­nul viitor, SC Mobex SA va participa la prestigiosul Târg de mobilă de la Bruxelles la care va expune, in premieră, garnitura de sufragerie .Juli­ana“, mobila-stil de i­alt rafi­nament, solicitată de piata Occidentală. Prin calitate, di­versitate, promptitudine,­­ în onorarea comenzilor, în ulti­mul timp, firma târgumure­şeană şi-a extins­­ vânzările de mobilă şi în Japonia, SUA, Belgia şi Canada. Iată explicaţia faptului că, în cele 9 luni trecute din acest an, exportul de mobilier a depă­şit valoarea de 7 milioane de dolari, în principal, această sumă in valută provine din vânzările in ţările din CSI 33,44 la sută), Franţa (■ 18,55 la sută), Anglia, Italia, Olanda şi Germania cu câte 12 procente fiecare. Iată, deci, că mai sunt şi întreprinderi în care, în ciuda greutăţilor provocate de tranziţia la economia de piaţă, există de lucru, se câştigă bi­ne, comparativ cu nivelul sa­lariilor medii plătite la nivel de ţară. Meritul este al întregului colectiv care, şi înainte de 1989, era un etalon în privin­ţa muncii de bună calitate, a produselor solicitate la export, dar şi pe piaţa internă, datori­tă preţurilor accesibile pentru cumpărătorii de rând. IOAN HUSAR ■iWnfciaii» Astăzi, Sfânta Parascheva Creştinătatea ortodoxă are un calendar, la 14 octombrie, zi de rugăciune şi de mare praznic închinat Sfintei Prea Cuvioa­sei Maici Parascheva. Scrierile hagiografice pomenesc încă din veacul al XII-lea de această fecioară, originară din Tracia Orientală, care şi-a consacrat viaţa Mântuitorului Iisus şi în­văţăturii creştine. Cuvioasa a renunţat din adolescenţă la belşugul căminului părintesc, alegând simplitatea, smerenia şi cucernicia vieţii monahale petrecute în mănăstiri din Bal­cani şi din Orientul Apropiat. Viaţa ei pământeană s-a înche­iat la numai 20 de ani. Postum, de peste opt sute de ani, Sfân­ta Parascheva este protectoare a creştinilor din Răsăritul Eu­ropei. Racla cu sfintele ei moaşte a fost purtată, într-o învolburată istorie, din satul natal Epivat de pe malul Mă­rii Negre, la Târnovo, în ca­pitala ţaratului româno-bulgar, apoi la Argeş în Ţara Româ­nească, la Belgrad in Serbia, la Constantinopol în catedrala patriarhală. Osemintele Sfintei au fost şi talisman pentru creş­tini, dar şi obiect de zălogire şi de tranzacţie folosit de cu­ceritorii otomani. în anul 1641 Patriarhia Con­­stantinopolului dăruieşte Mol­dovei sfintele moaşte ale Cu­vioasei Parascheva. Era epoca înfloritoare şi glorioasă când Moldova îl avea în frunte pe MIHAI ART. MIRCEA (Continuare in pag a 2-a) Sărbătoarea renaşterii satului românesc Parohia ortodoxă română din satul Coroiu Mic, comuna Coroisânmartin şi Inspectoratul judeţean pentru cultură al judeţului invită, duminică, 23 oc­tombrie, pe toţi fiii satului din Coroiu Mic şi pe locuitorii satelor de pe Târnava Mică, să participe la Liturghia Arhierească. Cu acest prilej se va bine­cuvânta biserica locală după ample reparaţii. Slujba va fi oficiată de PS Andrei , Episcopul Alba Iu­lie­ şi un sobor de 15 preoţi. Totodată, cu ocazia în­tâlnirii fiilor satului va avea loc şi un simpozion. Despre renaşterea satului românesc vor conferen­ţia: PS Andrei, PS loan Iovan — duhovnicul Mă­năstirii Recea, PC loan Boian — protopopul Sighi­şoarei, deputatul Lazar Ladariu, conferenţiar doc­torand Cornel Moraru şi prof. univ. dr. Serafim Duicu. La această sărbătoare­ de suflet sunt invitaţi domnul Ioan Racolţa — prefectul judeţului Mureş şi domnul Ioan Togănel — preşedintele Consiliului judeţean Mureş. în partea a doua a festivităţii, renumitul An­samblu artistic cunoscut în toată Europa, „Şireagul“, cond­us de maestrul Gheorghe Vanga, va susţine un minunat program de cântece populare. Veniţi, creştini, la sărbătoarea renaşterii satului românesc! CONSILIUL PAROHIAL Expoziţia şcolară — expresia tehnologizării şi practicii elevilor Expoziţia cu produsele realiza­te­­în atelierele şcolare, inaugu­rată recent la Grupul şcolar fo­restier din Târgu-Mureş ilustrea­ză buna pregătire în meserie a elevilor, capacitatea creativă şi efortul învăţământului vocaţio­­nal-profesional mureşean de a se adapta Cerinţelor economiei de piaţă. Adăugăm aici intenţia de­clarată a organizatorilor de a realiza şi finalitatea pragmati­că a instruirii, în sensul asigu­rării unor resurse materiale pentru procurarea de materii prime, materiale şi perfecţiona­­narea dotării. Sunt prezente în standurile expoziţiei produse ce reflectă ca­litatea activităţii desfăşurate în atelierele şcolare şi semnificative pentru pregătirea în meserii ne­cesare economiei naţionale şi judeţului Mureş: industrie uşoa­ră (grupurile şcolare „Avram Iancu“ din Târgu-Mureş şi M.I.V. Sighişoara), industria pre­lucrării lemnului (grupurile şco­li) AN MATERI­UC, inspector şcolar general adjunct (Continuare in pag. a 2-a) OPERAŢIUNI VALUTARE Potrivit Regulamentului emis de Banca Na­ţională a României, pe teritoriul ţării noastre încasările, plăţile, compensările, transferurile, creditările, precum şi alte tranzacţii financiare şi de capitaluri între persoanele juridice rezidente şi între acestea şi persoane fizice rezidente se realizează numai in moneda naţională — leu. Din punct de vedere valutar, cine sunt consi­deraţi rezidenţi: a) persoanele juridice rezidente1. a. 1. instituţiile publice, ambasadele, consulate­le sau alte reprezentanţe ale României în străi­nătate; a. 2 regiile autonome, societăţile comer­ciale, asociaţiile, cluburile, ligile şi orice alte persoane juridice autorizate să desfăşoare acti­vităţi în România, cu caracter lucrativ sau non­profit; a. 3. sucursalele, filialele, reprezentanţele şi agenţiile firmelor străine înregistrate in Ro­mânia; h) persoanele fizice rezidente; b.­­ per­soanele fizice, cetăţeni români, cu domiciliul în România; b. 2. persoanele fizice de altă cetă­ţenie şi persoanele fără cetăţenie (apatrizi) cu domiciliul in România"

Next