Cuvântul Liber, ianuarie-martie 1995 (Anul 7, nr. 1-63)

1995-01-04 / nr. 1

Revel­ion 1995 Tinereţe, veselie, un Revelion de zile mari la Restaurantul Grand din Târgu-Mureş. Celor 100­0 de petrecăreţi­ le-au ţi­nut companie Dan Spă­­taru, Dorina Oprea, Ma­ria Butilă-Bon­ai, Liviu Varga­ — Laly Marele câştigător al celei mai lungi nopţi a anului ,a fost domnul Virgil Pop. Jucând la tombola organizata de șefii restaurantului, a câștigat un purcel­uș. Anul VII. Nr. 1 (1.1159) Redflctor-șcî Miercuri, 1 ianuarie 1995 tiAZAR P­ANARIU 8 pagîrni, 120 lei VESELIE, ÎNCREDERE. mwk* HIESEM DEMOCRATIC Si UU&KIKl­T RADIO KOSSUTH, prielsitul nostru De nădejde ur» toc ■« care se in­luni, •c.« si pornească spre eter, cu­vinte purtând în ele dureri înă- Isusit», gânduri neînţelese, initia­tive măreţe pe care o putere ..«ooromunistfi“ le toi retează, spre groaza „lumii civilizateun Iw i» care vin politicieni ai Iu­­(nu «i tfi dau cu părerea despre jtulitică­­a IVurureştiului): vin Is­ * • • Izbucneşte ;o ceartă între doi beţ­ivani, undeva în judeţul Bi­­iv*r7 Radio Kossuth confecţionea­­z.i urgent un conflict in terein io. -u pogromul aferent Se organi­• t/.» o sindrofie pe tem­e de a* aiurire a minorităţilor ? Radio Kossuth organizează :o masă ro­tundă şi „asupriţii“ vin de-şi spun ..sui Se întâlneşte Preşedintele R .mâniei cu Preşedintele Unga­ri­ei­­ Radio Kossuth nu uită să ■t * tgă atenţia că „dl Göncz a •»tras atenţia asupra faptului că ,talia minorităţii maghiare din P­mânia reprezintă o problemă idilică Internă a Ungariei“. îl .ivită dl Iliescu pe dl Göncz să •• vese România? Radio Kossuth n­u uită să precizeze c­ ft dl Göncz: - I vizita Bucurestiul „numai da­­• ’ s-ar face propuneri concrete ‘ întâlnirea ar avea rezultatu­l o ■­ete". Pune di­­ un­u beţe în toricn­iţi rescriu istoria, croiesc noi hărţi (României), se întâlnesc oameni de cultură şi discută des­pre superioritatea culturii (ma­ghiare) asupra altor forme de manifestare spirituală. Şi, pentru că acest loc trebuia să poarte un nume, el se numeşte Radio Ko­ssuth roţile autoguvernării la Cluj- Napoca. Radio Kossuth organi­­zează o dezbatere pe diverse te­me, ca de pildă, „modul in care­­argumentele politice pot influen­ţa sfera de acţiune a autoguver­nărilor în Ardeal“. Merge prost au­toguvernarea în general? Radio Kossuth pune iute de-o discuţie cu „autoguvernaţi!“ din Slova­cia. Voivod­ina, Ardeal, se atrage în mod foarte serios, atenţia că ... şi că dacă nu... Europa şi CSCE Aşa face Radio Kossuth, bunul şi fidelul nostru prieten, care nu ne lasă la nevoie,­­mai ceva ca detergentul „Tide“), nici la știrile de la ora 15, nici la cele de la ora 19 (ora României), nici — mai ales -- în cadrul emisiu­nii- „Fără granițe“, fără de care 11, BA­NA SANI­U (Continuare în pag. a l-a) " La cererea insistentă a cititorilor noştri şi având în vedere şi preţul redus la care se editează, în ziarul nostru de vineri, 6 ianuarie 1995, va fi republicat CALENDARUL „CUVÂNTUL LIBER“ "O M-­UniPl S-A PETRECUT ŞI LA PESCĂRUŞ4’ La cumpăna dintre ani, dangă­tul ceasului din miez de noapte s-a regăsit în pocalul,cu şampa­nie şi la Restaurantul „Pescăruş", din cadrul Complexului de agre­ment „Mureşul“. Alături intru petrecere, la marginea anilor, stu­denţi ai Universităţii Ecologice „Dimitrie Cantemir“, reprezen­tanţi ai MApN şi MJ, şi-au îm­pletit urările şi speranţele, nă­dăjduind către un ani mal rod­nic, cu Împliniri, pace şi bună­stare. O ambianţă şi atmosferă deosebite a cunoscut cochetul local, datorate, în primul rând, gazdelor c­are şi-au făcut cu prisos datoria. JIUL 1995 VA FI UI 11 AL CONSOLIDĂRII REFORMEI îmm Sl AL lITAlilIl LEGALITĂŢII“ Crardu cu domnul prefect N­» AN RACOIUŢ/l — Domnule prefect, aflăn'dtunc­i» prima n dfc lucru a anului 1995. Vă rog sa-mi daj) v\n« sa VA urez un an plin în tot ce nutriţi şi multă sănătate! — Vă,mulţumesc, şi doresc tutu­ror gazetarilor de la ..Cuvântul li­ber“ mari succese în relevarea evenimentelor din viaţa judeţu­lui, d urări pe care le adresez şi celorlalţi gazetari mureşeni. — întrucât urmează ca dumnea­voastră să vă întâlniţi cu presa, am dori să ne­ relataţi ce­­aţi, cuprins în rotundul anului care a plecat şi care au fost cele mai mari momente de satisfacţie pen­tru prefectura Mureş? — înainte de toate, aş remar­ca asigurarea liniştii pentru toţi locuitorii judeţului nostru, la care aş adăuga rezultatele obţi­nute de producătorii agricoli, marcata de afluenţa de­­produse pe piaţă şi în magaziile cetăţe­nilor. Stocurile şi rezervele stra­tegice, la principalele produse au crescut faţă de 1993 Şi aş da un singur excitator daca in decembrie­ 1993 aveam doaar 30­­de mii de tone de grâu, însuti , elen­te chiar şi pentru cerinţele judeţului, acum ,cifra se aproprie, de 70 mii de tone de grâu, cuin tu­fite care întrece necesarul d­e consum al locuitorilor Mureşu­lui La rândul lor, producătorii, de sfeclă de zahăr au obţinut 1,5 milioane de lei la hectarul de sfeclă cultivat.­­ Dar industria, afinii în plin proces de restructurare, ce a în­semnat în balanţa judeţului? — Industria, prin vei 11.00!) de agenţi economici, industrie alin­tă la ora restructurării rente, s a înscris cu uneie rezultate chiar foarte bune. Aş remarci o:ci AZOM­URlîŞUL. MOREX, Al.­. GII. HAKRULESLO (Conlinuftre 1« (mg a ! al UN AN HOTĂRÂTOR Nici nu se epuizase de tot 1994, şi am aflat cu stupoare că intrăm in anul. . 3000! Nu-i glumă, oameni buni. Efect al recalculării tim­pului de la Hristos încoace. Că ce nu fac ade­văraţii oameni de ştiinţă şi inventică, deprinşi să aşeze totul sub semnul neliniştii şi al îndoielii, ştiind că negarea, nu „crede şi nu cerceta!“,­­duce la dezvoltare, şansa unică a progresului. Nu­mai aşa, savanţii au dat de un lanţ de erori conducând la „furtul" a cinci ani de-ai erei noastre. Tot pe firul invenţiei, semnele bune, verita­bile minimi­ ale noului an (2000? 1995?) se pre­figurează. Una dintre ele, un amendament pen­tru apa de chiuvetă. Un fel de filtru special preluând proprietăţile pe care subpământul le pune la bătaie în filtrarea apei de izvor, până la izvorâre. Aşa că, dacă vom fi cuminţi şi sili­tori, vom bea de la chiuvetă apă limpede şi pură Deocamdată, la cumpănă (dintre ani), s-a mai semnalat secetă, respectiv lipsa apei chioare de gătit tradiţionala ciorbă de potroace. Şi nu nu. Sahara. In Par­telimon, pe Drumul Taberei, prin Militare Atenţie! Filtrul de la care am pornit merga­ţi la vodcă, zice producătorul­ui inventator, un SRL, bucureştean. Nu prea solicitat, de­- ■ in­dată, la noi (neîncrezător românaşul în tehnica de vârf­), dar tare merge la „esport”. Şi, apropo de vodcă, spusa din titlul nostru aparţine premierului nostru. Lăudând faptele măreţe ale anului trecut, dl Nicolae Văcăroie •» definit anul ce vine (urma să vină şi s-a ţinut de cuvânt) drept hotărâtor Hotărâtor şi pun.­.. Fără punct de sprijin (referinţă), ca ş»­rwilizar­ie precedentului. Că ne-am trezit in *95, că am rotit veacul , mileniul, o certitudine este a trecut, pe nesim­ţite, un cincinal din noul regim de democraţie, cu bune mai puţine şi rele peste aşteptări (co­rupţie, inflaţie, violenţă, prostituţie, homosexua­litate, panglicari© politicianistă, şomaj etc.). Iar timpul de „după" validează de-acum întrebarea „ce am făcut in ultimii cinci ani?“. Dar ce v. ar fi făcut! Aşadar, anul „atacat“ de câteva zile va fi­­ hotărâtor. Sau nu va fi Sănătate să fie, că-i mai bună decât toate, zice — şi ştie el ce zice! — poporul. Dacă şi uride nu-i, goaba-i munţi­­de bunuri şi comori de linguşiri Sănătate, oameni bunii m­­ VLA­I LUCIU

Next