Cuvântul Liber, ianuarie-martie 1995 (Anul 7, nr. 1-63)

1995-01-28 / nr. 19

$1. TOTUŞI, „DEMOCRAŢIA“ După două milenii de auto­craţie, in anul 1848 ideea sfântă de „democraţie“ a fost redescope­riţii, cultivându-se în întreaga lume deosebitele sale valori mo­rale, spirituale şi materiale. A­­bia început acest proces de re­evaluare, el a­ fost sistematic vlăguit şi estorcat de propriii săi exegeţi, chiar înainte de a su­feri rigorile distrugătoare ale o­­pozanţilor. Aceasta ciudăţenie paradoxală a contribuit in mod efectiv la transformarea în victime a unor mari personalităţi democrate ca: Avram Iancu,­­Alexandru Papin Parian, Constantin Romanu Vivu şi Mihai E­minescu — culminând cu hecatombele de flămânzi sa­crificaţi în numele „democraţiei“ In anii 1807, 1921, IDial, 1983, 1938, 1940, 1945 şi ulterior, în spiritul acestei optici ce se vroia „de­mocratică“, obstinaţia a crescut viperi cu aroganţe ciocoieşti şi diferite genuri de intreprizi. De aceea, nu poate fi interpre­tată ca desprinsă de realitate a­­meninţarea baronetului Macskasi din Iernuţeni care în 1920 decre­ta: „te omor şi te acopăr cu bani“ ca şi „lelt-motivele“ vehi­culate în toate instituţiile vremii „păzeşte-ţi slujbuliţa“ sau „eu le-am făcut om, eu te rad“. Era considerat de cel mai bun ton european dictonul „banii n-au Zeci de ani n-am auzit decât etichetări subestimative ca „func­­ţionăraş, scriitoraş, doctoraş, de­bitate de semialfabeţi ce aveau poziţii financiare cheie. Şi toate acestea se întâmplau într-o pe­rioadă de suveranitate zisă „de­mocratica“ a banului, când cla­sici ai echilibrului social, susţi­neau sus şi tare, probabil utopie, că „originea tuturor imenselor averi" a fost în mod invariabil: „furtul, raptul ,şi­ jaful“. Să ne întoarcem la izvoarele adevăratei democraţii, înainte de-a fi înghi­ţiţi de rapacitatea banului! Prof. unis­, dr. OVIDIU V BUTIC Anul VIL Nr. 19 (1.377) szombata, 28 ianuarie 1993 I­V­AR I.AOAREI 8 pagini 129 de lei Redactor-șef G0TI0IAN MUREŞEAN DEMOCRATIC ŞI IDDEPENDENT­­UL „AVICOLA“ UNGHENI -175 LEI ! 1­1Produsele alimentare prevăzu­te în HG nr 729/1994, provenite de la societăţile comercia­le cu capital de stat, in­diferent că simt comercia­lizate da unităţi comerciale de stat sau private ,chiar dacii trec prin mai multe verigi) nu se pot vinde mai scump decât pre­ţul negociat şi înscris pe factura eliberată de producător. Regula este valabilă atât pentru ouăle cât şi pentru puii produşi de SC „Avicola“ SA Ungheni. Oul produs aici se livrează cu 153,40 lei, sumă care include­ şi TVA şi se poate vinde cu amănuntul la preţul maxim de 175 lei, indi­ferent de cine şi unde este co­mercializat sau că a fost apro­vizionat de producător sau alt angrosist Din păcate Hotărârea Guvernului 729 nu este respec­tată de unele unităţi comerciale (de stat şi private) care vând oul livrat de „Avicola“ Ungheni cu 195 sau cu peste 200 de lei. Ca­zuri similare se întâmplă şi cu carnea de pui. „Avicola“ Ungheni livrează kilogramul de pui (fără cap, gât şi picioare) calitatea 1, fără TVA, cu 2.842 lei, iar preţul de desfacere cu amănuntul este de 3.500 lei/kg. Deci, consumatorii sunt frus­traţi de către unii comercianţi care vând produsele alimentare (produse de unităţile de stat in­terne) cu preţuri mai mari decât cele negociate între reprezentan­ţii Ministerului Finanţelor şi producători, preţuri înscrise pe facturile de livrare ale acestora. Excepție de la această regulă fac produsele importate. în con­cluzie, se impune ca organele de control, abilitate prin lege în a­­cest scop, să intervină fără ex­cepții, să aplice prevederile le­gale pentru a stopa astfel de practici speculative. IO­AN HUSAR PARADOXURI ALE TRANZIŢIEI După cinci ani de tranziţie post­­decembristă, deşi România a por­nit hotărât pe calea democraţiei şi a statului de drept, nu avem prea multe motive de satisfacţie. Dimpotrivă. Stabilizarea macro­economică şi menţinerea sub con­­trol a Inflaţiei sunt, desigur, rea­lizări notabile Insă nivelul de trai, care a scăzut constant după liberalizarea prețurilor din noiem­brie 1990, încă nu dă semne de ameliorare, iar promisiunile pri­­vind creșterea lui, probabil ne­­realiste, au fost date uitării, un loc de venituri (salarii, pensii etc.) care să ne asigure un trai decent, avem­­ protecţie socia­lă. Şi ce straşnică protecţie! Adică nişte „Indexări" prăpădite, care au doar o valoare simbolică, pen­tru că „bănuţii" pe care îi pri­mim „în plus" sunt repede înghi­ţiţi de câte un nou val inflaţio­nist. Dar poate că aşteptăm prea mult de la faimoasa protecţie so­cială, uitând că ea este determi­nată, în ultimă instanţă, de sta­rea economică a ţării. Stabiliza­rea economiei, de fapt oprirea declinului producţiei (industriale, agricole etc.) nu înseamnă, nici pe departe, că am revenit la ni­velul ei din 1989 cu care, vrând, ne­vrând, ne comparăm. Chiar da- N. ȘT II­FAN (Continuare în pag. a 8-a) Ajutor umanitar! Pentru a veni în sprijinul sinistraţilor de pe urma cutre­murului din Japonia, regiunea Kobe, la cererea expresă a Crucii Roşii japoneze, Societatea de Cruce Roşie din România trimite un ajutor umanitar constând în pături. în acest sens, Filiala Mureş de Cruce Roşie face un apel la agenţii economici, societăţile comerciale, instituţiile, pre­cum şi la persoanele fizice din judeţul nostru, săi facă donaţii băneşti. Banii vor fi depuşi in contul Filialei Mureş de Cruce Roşie, cu nr. 45108512, deschis la Banca Comercială din Târgu- Mureş, sau în contul nr. 4511014/180, deschis la Sucursala jude­ţeană Mureş a CEG. Pentru înţelegerea dumneavoastră, Filiala Mureş de Cruce Roşie vă mulţumest* In numele celor peste 300.000 de persoane sinistrate informaţii * Informaţii Un bilet de avion—23.500 lei! Tarifele pe cursele interne de pasageri au fost modificate. Pe traseul Tărgu-Mureş — Bucureşti, un bilet de avion costă 23.500 lei, pentru cetăţenii români, şi 36 de dolari SUA, pentru cetăţenii străini şi români domiciliaţi în străinătate. De la Agenţia comercială TAROM Târgu-Mureş am m­ai­ aflat că, deocamdată, pentru orarul de iarnă al curselor externe, se­ aplică reduceri de tarif, după cum urmează: 50 la sută de la Bucureşti până la Tel Aviv, Calcutta, Delhi.' Karaci, Beijing, Borkek'; 45 la suta până la Londra, Viena, Zürich; 40 la sută pâna la Bruxelles, Barcelona, Madrid; 35­ la sută până la Amman, Damasc,­­Rei­ut, Lari­­naka, Amsterdam, Atena, Berlin, Budapesta, Copenhaga, Frankfurt, Moscova, Pragai, Sofia, Düsseldorf, Stuttgart, Varşovia, m­­.mn.bester, Kiev; 20 la sută până la Istanbul şi Roma Tot 15.000 de lei pentru trecerea frontierei! D­­in anul 1995 se menţine taxa de 15.000 de lei pentru trecerea frontierei. în legătură cu institui­rea acestei taxe sunt păreri pro şi contra. Mai mult contra, fi­indcă taxa nu este constituţională. Bani luap de către stat, fără ba­ză legală, din buzunarul cetăţea­nului. Şi se mai vorbeşte despre protecţia lui oricum, până când această taxă neconstituţională . PROIECT DE I­MMIII Sângeorgiu de Pădure, cea mai mare comună pa valea Tâtrnavei Mici intre Târnăveni şi Sovata, se mândreşte cu poziţia pe care a avut-o în perioada interbelică şi cea imediat următoare celui de-al doilea război mondial: re­şedinţă de plasă, apoi, de raion Autorităţile locale se preocupă de dezvoltarea, de urbanizarea acestei aşezări, aspirantă la sta­tutul de oraş. In situaţia reîn­fiinţării judecătoriei şi a creării unui punct de atracţie turistică în jurul lacului de acumulare, localitatea va redeveni importan­tă în zonă. Deocamdată, aceste obiective sunt în stadiul de pro­iect. Dl. Gálfalvi Zoltán, prima­rul comunei, precizează: „Anexa la Legea 92/1992 cu­prinde Sângeorgiu de Pădure pe lista localităţilor în care se vor reînfiinţa Judecătoria şi parche­tul. Conform legii, noi trebuie să asigurăm spaţiul pentru a-­ ceastă Instituţie. Momentan, clăd i­dirile de care dispune consiliul­ local nu corespund acestui scop.­ S-a discutat ca localităţile aronul date judecătoriei să contribuie­ la construirea unei clădiri cu a­­ceastă destinaţia dar, deocamda-] tă, lucrurile s-au oprit aici. Sa­ fac speculaţii privind mutarea­ tribunalului la Sovata, deşi acest, oraş este situat la marginea ju­deţului. Noi nu vrem să renun­ţăm la dreptul da a avea al­uni­uici! GENOVEVA POPA (Continuare în pag. a 8-a) 1 nifelio de ca inforoani ! CORESPONDENŢĂ DIN BUDAPESTA MAI MULT FUM DECÂT FOC ? „Polemică cu Bucureştiul, în­cercări de dialog cu Bratislava", „Horn nu l-a primit pe Hreben­­ciuc, în rest, programul vizitei rămâne neschimbat“. „Nu l-au primit pe Hrebenciuc“ sunt ti­tlurile sub care ziarele ungare re­latează pe prima pagină vizita secretarului general al Guvernu­lui României. In pofida literelor groase ale titlurilor. In articole nu se poate citi în legătură cu schimbarea neaşteptată de pro­gram de marţi decât că, în con­formitate cu declaraţiile oficiale, primul-ministru ungur nu l-a putut primi pe demnitarul român din cauză că agenda lui Gyula Horn era extrem de încărcată ceea ce este c­ât se poate da plau­zibil, având în vedere că, in a­­ceeași zi, urma să înceapă vizita la Budapesta a primului ministru slovac Vladimir Meciar Ministrul de externe Laszlo Kovacs a comentat întâmplarea apreciind că: „Dacă cineva atri­buia anularea întâlnirii nu pro­gramului foarte încărcat, ci vede în ea un mesaj politic, atunci a­junge la concluzia ca recentele declaraţii româneşti şi atacurile antimaghiare devenite o obişnu­inţă în ultimele săptămâni dău­­nează bunelor relaţii româno-un­­gare şi, în acelaşi timp, imaginii externe a României“. Dornici probabil să transmită şi ei „mesaje politice“, reprezen­tanţii partidelor din opoziţie nu au luat parte la convor­birile pe care secretarul general al Guvernului României le-a avut pe comisiile parlamentare pentru drepturile omului și respectiv pentru politica externă. Ceea ce esta simptomatic pentru lipsa dorinței de dialog de care au dat dovadă în ultimii patru ani, cât a au fost la putere. Este surprinzător faptul că nici mass-media şi nici cercurile poli­tice ungare nu par să-şi dea sea­­ma că, în privinţa UDMR şi tendinţelor sale de a întinde­ coarda până la rupere, nu este vorba de o „istorie generală anti-­ maghiară“, care a cuprins brusc presa şi mediile politice din Ro­mânia, ci de faptul că în opinia publică românească s-a cristali­zat o anumită Stare de spirit de­favorabilă a ceea ce este perce-’ put ca un exces. Un exces care, repetat până la iritare, riscă să-l] dea acestei stări de spirit un ca~­­racter ireversibil. I în ultima zi a vizitei sale Viorel Hrebenciuc s-a întâlnit şi­ cu reprezentanţii minorităţii ro-­ mâne din Ungaria cu care a dis-­ cutat problemele speciale cu ca­re se confruntă. DORIN SUCIU (Continuare în pag. .a 5.a) câine vagabond! Cu câteva zile în urmă, din strada Nicolae Bălcescu până în Piaţa Bulgarilor din Târgu-Mureş, au putut fi văzuţi (in primele­­ ore ale dimineţii) 15 câini, lăsaţi fără supraveghere. Câinii­­ se „jucau“, mârâiau, se dădeau la picioarele trecătorilor. Panică, mai ales în rândul celor mici şi persoanelor slaba de inimă. Ştim că I­AADP doreşte înfiinţarea unui serviciu de ecarisaj .Şi mai ştim că lăsarea câinilor să circule în localităţi şi in afara lor, fara botniţă, lesă sau jujeu, se amendează cu sume de la 100.000 la 500.000 lei. Cine pune in aplicare prevederile legale ? Grupaj redactat de DORIN HORDA !

Next