Cuvântul Liber, ianuarie-martie 1995 (Anul 7, nr. 1-63)
1995-01-13 / nr. 8
Se distribuie cărţile de alegători Informam cetăţenii judeţului că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 68/1992 şi a Hotărârii Guvernului României nr. 758/1994, au fost tipărite cărţile de alegător pentru cetăţenii cu drept de vot. în acest sens, domnul prefect Ioan Iacolţa a aprobat graficul de diamabula,a cărţilor de alegători care vor fi în posesia fiecărui primar până la sfârşitul acestei luni. Primarii, potrivit Hotărârii Guvernului amintite au obligaţia să asigure păstrarea in condiţii de securitate a cărţilor preluate de la Prefectură. Evidenţa lor se ţine pe baza listelor electorale permanente de secretarul Consiliului local. Completarea cărţilor se va face pe baza listelor electorale permanente şi va începe după o prealabilă intâlnire-dezbatere cu primarii localităţilor şi secretarii consiliilor locale la sediul Prefecturii unde sperăm să clarificăm toate aspectele referitoare la această problemă* Sighişoara - herniile! Consiliul oraşului american (Cerrvile —Texas, prin intermediul Ambasadei ţârii noastre , Washington, a solicitat o posibila Înfrăţire cu municipiul Sighişoara. Receptiv la propunere, consiliul local a unit, la finele anului trecut, o hotărâre, bineînţeles cu respectarea legii şi circularei comune a Ministerului Afacerilor Externe şi Departamentului pentru Administraţia Publică Locală, prin care acceptă solicitarea Consiliului oraşului americei Kerrille. IOAN IACOB, purtător de cuvânt PI — Cum apreciat «aii, mai exact spus, ce afi hitraprini, la anul 1994, pentruproiecţia consumatorilor — mult, puţin? — Da îl nu! Am încercat şi, împreună cu inspectorii, ne-am stradui să aplicăm strategia, oblectivele politicii guvernamentalii stabilite prin OG nr. 21/1992, aprobată prin Legea nr 11/1991 şi HG nr. 26/1991. De fapt, Oficiul judeţean pentru protecţia consumatorilor Mureş, în anul 1994, a întreprins ficţiuni de control privind supravegherea pe piaţă, la producători, în unităţile vamale şi de comerţ, a calităţii produselor şi serviciilor destinate consumului populaţiei; efectuarea de analizăe încercărin laboratoare autorizate din cadrul judeţului nostru şi LAREX Bucureşti, pentru verificarea calităţii produselor oferite consumatorilor; a dispus retragerea temporară sau definitivă de la vânzare a produselor cu abateri de la parametrii de calitate care puteau pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor; a colaborat, în acest sens, cu alte organede specialitate ale administraţiei publice locale, în desfăşurarea unor acţiuni comune în domeniul protecţiei consumatorilor, în baza procedurilor aprobate de Guvern, cu sprijinul Prefecturii şi Consi lii AN HUSA« (Continuare in inso !*' PROTECŢIA CONSUMATORILOR (!) Interviu cu jug EMILIA MARIA LEAH, director la OJPI Mureş CUVÂNTUL Anul VII. Nr. 3 (1.366) Redactor-șef Vineri, 13 ianuarie LAZAR LADARIU COTIDIAN MUREŞEAN DEMOCRATIC ŞI INDEPENDENT SEMNALĂM... SEMNALĂM... ESTE IARNA, DAR BRACONAJUL electruc CONTINUAT Din nou la Gura Sălardului, ca şi mal spre Răstoliţa s-au întins cabluri electrice şi plase de sârmă sub apă şi gheaţă Din nou suntem alertaţi despre asemenea acte grave ale unor cetăţeni iresponsabili. Şi spunem acest lucru pentru că pe malurile apei se joacă acum copiii cu săniile şi patinele şi pot oricând să fie electrocutaţi. Oameni ai locului, nu întreprindeţi acte nesăbuite! FRIMA PLATFORMA COMUNALA DE DEPOZITARE A RESTURILOR MENAJERE Este lăudabilă iniţiativa primăriei din Lunca Bradului de a destina un loc pentru depozitarea resturilor menajere, întru- cât ele erau aruncate, la întâmplare, in râul Mureş. Este bine să se ştie că poluarea apei curgătoare cu deşeuri de orice fel se sancţionează cu sute de mii de lei. Deci, cetăţeni ai comunei, lăsaţi năravul de a alerga la râu cu gunoaiele! ŢARA ARE NEVOIE DE HÂRTIEI REMAT TARGU-MUREŞ COLECTEAZĂ TOATA MACULATURA! Este cunoscut faptul că pentru fabricarea unei tone de hârtie sunt necesari cinci metri cubi de lemn de ruşinoase. Pentru a cruţa de la tăiere păduri întregi, este nevoie acum de o acţiune de masă pentru colectarea maculaturii, a revistelor, ziarelor, a deşeurilor de hârtie, a cartoanelor pe care REMAT le preia şi le plăteşte pe loc. S-a ivit încă o cale de a aduna bani prin strângerea tuturor resurselor de maculatură, a tuturor deşeurilor. Fabricile aşteaptă resursele care se găsesc din belşug în oraşele judeţului, ba chiar şi în majoritatea comunelor şi satelor mureşene. SE APROPIE MAREA SĂRBĂTOARE A LUCEAFĂRULUI Duhul său coboară dintre aştri, acum, în ianuarie, şi nu veghează mersul. Tocmai de aceea, se cuvine să-i pregătim întâlnirea. La monumentul „Eminescu" din faţa Casei de cultură a tineretului din Târgu-Mureş se mai află şi acum cioburi şi sticle zdrobite de cei cuprinşi de euforia bahică. De aceea, se cuvine ca pregătirile acestui moment să înceapă chiar cu amenajarea spaţiului de veghe, a întregului parc, curăţindu-l de sticle, cioburi şi zăpadă. B. GHEORGHE Peisagistică evenimenţială la Casa de cultură a studenţilor Interlocutor, domnul VASILE URZICA, director al Casei de cultură a studenţilor din Târgu-Mureş . La început de an nou, Casa de cultură a studenţilor din Târgu-Mureş se află într-un moment prielnic privirii peste umăr, către trecute (nc)reuşite şi invers spre proiecte sau obiective viitoare. Cum s-a configurat anul 1994 pentru această instituţie, die director? — A fost un an bun pentru noi, dovadă fiind numărull mare de studenţi înscrişi la cursurile organizate de Casa de cultură (107 studenţi frecventând diferite cercuri, alţi 169 activând în formaţii studenţeşti). Considerăm o reuşită faptul că am constituit formaţii artistice studenţeşti cu o personalitate proprie, asigurând, în acelaşi timp, continuitatea lor prin atragerea multor tineri iubitori de artă şi frumos, gata oricând să-i înlocuiască pe cei care, din diferite motive, sunt nevoiţi să părăsească formaţiile. — Publicul spectator târgumureşean cunoaşte şi apreciază cu precădere formaţiile de dans contemporan, modern şt de societate, mai des prezente în spectacole. — O preocupare constantă a noastră a fost să suţinem şi, să stimulăm aceste formaţii, mai ales că la Târgu-Mureş s-a ţinut primul festival studenţesc de dans încă în 1988, care pe parcurs s-a dezvoltat, crescând şi numărul centrelor universitare participante de la o ediţie la alta. Şi datorită acestui festival naţional de dans, devenit tradiţie, interesul tinerilor pentru exprimare prin mişcarea dublată de muzică acunoscut o continuă amplificare. Astfel, in momentul de faţă, avem trei grupe în cadrul şcolii de dans cu un total de 123 de cursanţi. Dintre aceştia vor fi selecţionaţi cei mai talentaţi pentru a completa ansamblurile de dans de talie naţională. — Este ştiut faptul că în cadrul Casei de cultură a sta- A consemnat: A. M. PAŞCAN (Continuare în pag . 3 a) nmmu 145 cu începere de la ora 18, astăzi,la sediul Universităţii Efologice „Dimitrie Cantemir“, facultatea de litere, strada Cuza Vodă nr. 22, sunteţi invitaţi la simpozionul „Eminescu — 145“. Organizat, cu prilejul Împlinirii a 145 de ani de la naştereapoetului, în cadrul simpozionului vor vorbi prof. univ. dr. Mircea Popa, conf. univ. dr. Cornel Moraru, lector univ. Ion Matepiuc, lector univ. Florin Ciotea, studenta Diana Ghica şi prof. univ. dr. Serafim Duicu, în finalul simpozionului, un grup de studenţi de la Academia de Artă Teatrală vor evolua într-un recital din poezia eminesciană. _____________ PRIVATIZAREA Dialog cu ing. ION VASLUIAN, directorul Filialei Mureş a Fondului Proprietăţii de Stat — Se spune că 1995 va fi anul privatizării in masă. In ce măsură această apreciere işi găseşte concretizarea in realităţile judeţului Mureş? — In 1994 Filiala Mures a Fondului Proprietăţii de Stat a elaborat documentaţii complete pentru privatizarea a 36 de societăţi comerciale din toate domeniile de activitate. Acţiunea a fost definitivată în cazul a 21 de societăţi, celelalte fiind în faza negocierilor. — Cum să apreciem acest rezultat? — Dacă avem in vedere prevederea că transferul celor 70 de procente din Fondurile Proprietăţii de Stat să se facă în şapte ani, deci într-un ritm mediu de 10 la sută, procentul înregistrat de noi este de 24 la sută, nivel semnificativ pentru felul în care merg lucrurile la noi in acest domeniu. De altfel, mai trebuie reţinut faptul că în judeţul Mureş au mai fost aplicate şi dte modalităţi de privatizare cum ar fi vânzarea de active, adică părţi din societate, ce pot funcţiona de sine stătătoare (ca secţii, ateliere, fabrici, magazine, depozite, secţii de mecanizare etc.). S-au privatizat astfel 138 de active cu peste 900 de salariaţi: 70 la sută in comerţ şi turism şi 19 la sută in agricultură şi industrie. — Prin ce procedee a fost realizată privatizarea * — Pentru unităţile mai mici s-a folosit în general metoda MEBO, conform căreia întregul pachet de acţiuni a fost vândut exclusiv salariaţilor Avem însă şi privatizări mixte. I.a IRUMCO SA Crărgu-Mureş sa- IOAN CISMAŞ (Continuare In pana 3 n'