Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1995 (Anul 7, nr. 64-126)
1995-04-01 / nr. 64
PUNTE A INIMILOR ROMÂNE R&spunzând invitatei coralei drăgotești „Bucovina1* din Câmpulung "Moldovenesc — condusă cu pasiune de profesorul Emil Forfotă — corala „Tropar*1 din Târgu-Mureș, dirijată de lector universitar Ielia M. Albu, a purces la drum sâmbătă, 25 martie, având în doamnele Maria Moldovan. Olga Firisceac ghizi avizaţi, cunoscători ai acestui traseu turistic Primul moment al expediţiei noastre culturale s-a întâmplat la Livezile, unde am fost primiţi cu bucurie la Sfânta Liturghie le părintele paroh Vidican şi credincioşii prezenţi la sărbătoarea „Bunei Vestiri“. Bucuria ortodocşilor din lăcaşul de cult a fost deplină ascultând interpretarea unui repertoriu religios adecvat de către corala târgumureşeană. In cuvântul de mulţumire al părintelui — om vrednici, iscusit orator — s-a subliniat satisfacţia Iivezenilor la întâlnirea cu această scânteie a Vetrei“ care a făcut să vibreze spiritul românesc rellmos, ce işi are rădăcinile în primele secole ale mileniului întâi. După ce am lăsat in urmă cele şapte Bârgaie, pasul Tihuţa, Poiana ,Stampei, nc.au întâmpinat depresiunea Domelor, frumuseţea naturii şi a locurilor bucovinene sporind buna dispoziţie a tinerilor din grup. Renumele gazdelor rtoastr© ca oameni neîntrecuţi in ospitalitate confirmat prin faptul că aui fost aşteptaţi la Pasul Mestecăniş, şi conduşi prin Pojorâta — până la Casa de cultură străjuită de o impunătoare compoziţie statuară reprezentând pe 1 bagos înfruntând zimbrul. Momentul doi al invitaţiei a fost împlinit duminică prin participarea coralei mureşene la Sfânta Liturghie — la una din frumoasele biserici bucovinene cu hramul JSttatului Nicolaev, săvârşită cu har de preotul paroh Dragoş Pădurari şi preot dr Ilie Macar. răspunsurile muzicale date de „Tropar“ au fost astfel apreciate de părintele paroh: „Prin prezenţa în mijlocul nostru a vestitului cor bisericesc, din Târgu Mureş, am slăvit Împreună pe Dumnezeu unindu-ne gândurile în credinţă, prin gestul dumneavoastră aţi reinnodat o punte a inimilor române — mureşene, bucovinene — rare prin prietenie, credinţă şi iubire trebuie sâ dureze în milenii“. Participarea, duminică după-amiazâ, la..a V-a ediţie a festivalului ,Buna Vestire“ — organizat la Cundu Moldovei, cu o numeroasă prezenţă din Judeţele Bistriţa, Botoşani, Iaşi, Mureş, Suceava — a profesor IOAN CERNEA (Continuare in pag. a 5-a) „CÂND AJUNTELE DEŞARTE DOMINĂ ŞI HORESC RAJKA...“ Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor parlamentari, După un principiu unanim acceptat de viaţă, confirmând oarecum şi o lege a lui Murphy, o greşeală generează o altă greşeală! Pripeală, criza de timp privind audierile pentru constituirea consiliilor de administraţie ale celor două societâţi publice de Radio şi Televiziune, interpretarea alineatului B al articolului 20, care prevede clar că „listele de candidaţi se înaintează birourilor permanente al© celor două camere,precum şi acceptarea speculaţiilor privind alineatul 3 al articolului 11, referitor la „personalul de specialitate“, audeterminat acest nedorit impas. Asupra altor aspecte aş dori să mă opresc acum. Cât şantaj ,politic, cât orgoliu, inflamat până la absurd sa ascund dincolo de toată aceasta tevatură, singuri puteţi deduce. Două au fost direcţiile- !de atac: lovirea nedreptă a comisiilor pentru cultură, artă, mjloac cf.* informare în masă şi crearea câmpului de manevră pentru satisfacerea unor orgolii proprii, consistent şi insistent susţinute de zarva unor grupuri din TeleViziune Astfel, pisica moartă a fost aruncată îh curtea vecinului, iar comisiile, peste noapte devenite ţap ispăşitor, au fost supuse unei nemeritate terfeliri în postura lor de oaie neagră a Parlamentului. în această junglă a intereselor şi a tocurilor de culise un lucru devine deosebit de clar, cineva nu dorește, cu orice preț, chiar cu LAZA TRADARE (Gondmiarate pag. a C*a) = COTIDIAN MUREȘEAN DEMOCRATIC ȘI INDEPENDENT = fwtm P TTrmTrriifrr"trr'rirrH"iriiit"iriTrniriir—mm—tttitinfriiiiiirn~7r■ ■ tirimiiiiwînriTiirnirrMiniiwwoiiMBiiiiiiiiiiiiMiînMiiiiiiiwi'.iiiiiiiHiiBmwMiiriniii • ■ ............. „Gazeta Reghinului* — 50 -ŞASE ANI DE TRUDA, DE SPERAifTE, DE BUCURI! î Apariţia celui de-al 50-lea număr al publicaţiei periodice social-culturale „GAZETA VEGHINULUI“ a 2031 o sărbătoare la care şi-au semnat prezenţa fideli susţinători ai actului cultural oaspeţi de la Târgu Mureş Prezent la manifestarea dedicată evenimentului a fost şi dl ing. Eremia Pop, primarul municipiului Reghin. Manifestarea a avut loc la Biblioteca municipală „Petru Maior“, amfitrionul ei fiind Marin Şura, directorul publicaţiei „Gazeta Reghinului“. Manifestarea a inclus în materia ei de suflet trei evenimente : momentul aniversar al „Gazetei Reghinului“ ; prezentarea volumului „Marisia“, editat de Muzeul judeţean , medalionul „Alexandru Toon Cuza — 175 de ani de la naşterea domnitorului“. Au rostit interesante alocuţiuni prof. Ioan T. Costea, ing Eremia Pop, Dimitri© Poptămaş, directorul Bibliotecii judeţene Mureş, Nicolae Băciuţ, publicist, ■.II Grigore Ploeşteanu, Vaier Pop, diectorul Muzeului judeţean Mariana Ploeşteanu, cercetător ştiinţific, prof. Ioan Tuşnea Câteva aprecieri despre „Gazeta Reghinului“, aşa cum au fost ele reţinute de subsemnatul: „Gazeta Reghinului este continuatoarea presei din oraşul viorilor Cu încredere, ea s-a impus în viaţa culturală şi socială a municipiului Un ziar scos cu sufletul deschis şi împăcat“ (Marin Sara). ,,«Gazeta Reghinului este contemporană cu mine, cu noi toţi Un miracol este Reghinul din punct de vedere, publicistic O foaie de admirat Oameni inimoşi au colorat-o şi i-au dat suflet. Este aidoma unei rugăciuni“ (Eremia Pop) .,Al şaselea an de apariţie înseamnă ceva. „Gazeta Reghinului nu se poate compara cu publicaţiile apărute între cele două războaie mondiale- O publicaţie care are suport informativ peste an, îi urez viaţă lungă !“ (Dimitrie Roptămaş). ,,Suntem câţiva vinovaţi de apariţia acestei gazete Este cuminte şi . CUMINTE. Da ce ? Pentru că ilustrează viaţa ■ aşa cum este ea. Din 1990 a rezistat fără întrerupere. Gazeta lasă o urmă în istoria locală şi naţională“ (Nicolae Băciuţi. Viaţă lungă îi dorim şi noi publicaţiei „Gazeta Reghinului“. Toate pânzele sus şi vânt bun din pupa DORIN BORDA UNOI SOCIETĂŢI COMERCIALE Vineri, 31 martie 1995, a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului municipal Târgu Mureş. Ea a fost convocată pentru stabilirea şi definitivarea modului de organizare a unor societăţi comerciale de interes public, ca şi pentru alegerea conducerilor unităţilor nou înfiinţate Regia autonomă , de gospodărie comunală şi locativă (RAGCL), rămâne în forma de organizare şi sub denumirea actuală, director ing. Daraban Otto, în temeiul Ordonanţei nr. 94/1994 a Guvernului României, s-a aprobat, înfiinţarea. DORIN BORDAN continuare in pag. a 5-a) 27 MARTIE 1918 -■" .... «..."................... ------a 27 MARTIE 1995 .......... Ai -"*•" - -r- f •= • .....• rrrrr Lacrima Basarabiei... G© dar şi frumos vorbeşte, peste timp, Mihai Eminescu: „Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ, noi nu primim nici un preţ. Primind un preţ, am vinde, şi noi nu vindem nimic. Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel, încât românii sunt datori a rămânea până l la sfârşit consecvenţi noţiunilor votate de către corpurile legiuitoare: nu dăm nimic şi nu primim nimic. Românul care ar cuteza să ajungă acest principiu, ar fi un vânzător“. Să ne întoarcem cu ani in urmă şi să răsfoim paginile Manifestului ţarului Alexandru I adresat, nobilimii ruse cu ocazia încorporării Basarabiei la Rusia, care, din 1913, se mândrea cu faptul că „se întinde de la Pacific până la Prut“ şi la care nu se făcea nici o referire la drepturi istorice, că In Basarabia ar exista populaţia slavă, că ruşii ar fi fost Invitaţi să ii elibereze pe creştin! etc . ci numai faptul că în noua provincie nobilimea rusă va găsi pământ roditor, păduri, iazuri aburi - dând în peşte, nesfârşite herghelii, IOAN NEGHINA, secretar al Biroului Permanent al PUNR și secretar al Biroului Pillaiei Mureş a PilNi (Continuare in pag. a 5-a) mt iiuui mm m u mu Grupul de acţiune „Forţa Presei" a stabilit, in cadrul întrunirii de vineri, 24 martie, următoarele, în legătură cu taxa locală de 10 la sută pentru publicitate făcută prin presă: • Guvernul României, în baza HG nr. 506/5 august 1995 şi a Nor-melor privind metodologia de calcul a impozitelor şi taxelor local© (cap. VII, pct. 2, alin. 2), prin organele Ministerului de Finanţe, încasează în mod nelegal taxe locale de la ziare, reviste, posturi de radio şi televiziune, edituri. Ca dovadă, Legea nr. 27/1994 privind taxei© şi impozitele locale nu conţine nici o prevedere referitoare la taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin presă sau taxe asupra veniturilor obţinute din publicitate. Menţionăm că proiectul d© lege privind drapozitele şi taxele locale, introdus în Parlament, avea intenţia să legifereze încasarea de taxe locale de la contribuabilii care folosesc mijloace de publicitate prin presă. Astfel, art. 86 din proiect avea următorul conţinut „Contribuabilii definiţi potrivit art 8 din prezenta lege (pro(continuare in pag. a 2-a) Grupul „olimpicilor“* distinşi cu premiul I la faza naţională a Concursului pe meserie**„tâmplar“ Faza naţională a Concursului pe masari, ediţia 1991, meseria „TÂMPLAR“ a reprezentat un triumf pentru Grupul şcolar forestier din Târgu Mureş, care a obţinut patru premii, la toate clasele. Iată câştigătoriiMan Mihai,"clasa a IIIa, Jude Liviu, clasa a XII-a, împărţit cu Lihaciu Ştefan din (podaea, Balasache Ovidiu, anul II profesională şi Gordoş Patru, anul III profesională, cu cea mai mare medie din concurs, 9,81, în imagino grupul „olimpicilor“ care au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului d© premiere. IPOlt©r IO A® FDOBBA !