Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1995 (Anul 7, nr. 64-126)

1995-04-01 / nr. 64

PUNTE A INIMILOR ROMÂNE R&spunzând invitatei coralei drăgotești „Bucovina1* din Câmpu­lung "Moldovenesc — condusă cu pasiune de profesorul Emil For­fotă — corala „Tropar*1 din Târ­­gu-Mu­reș, dirijată de lector uni­versitar I­elia M. Albu, a purces la drum sâmbătă, 25 martie, a­­vând în doamnele Maria Moldo­van. Olga Firisceac ghizi avizaţi, cunoscători ai acestui traseu tu­ristic Primul moment al expediţiei noastre culturale s-a întâmplat la Livezile, unde am fost primiţi cu bucurie la Sfânta Liturghie le părintele paroh­ Vidican şi cre­dincioşii prezenţi la sărbătoarea „Bunei Vestiri“. Bucuria ortodoc­şilor din lăcaşul de cult a fost deplină ascultând interpretarea unui repertoriu religios adecvat de către corala târgumureşeană. In cuvântul de mulţumire al pă­rintelui — om vrednici, iscusit o­­rator — s-a subliniat satisfacţia Iivezenilor la întâlnirea cu­­ aceas­tă scânteie a Vetrei“ care a făcut să vibreze spiritul române­sc rell­­­mos, ce işi are rădăcinile în pri­mele secole ale mileniului întâi. După ce am lăsat in urmă cele şapte Bârgaie, pasul Ti­huţa, Poia­na ,Stampei, nc.au întâmpinat de­presiunea Domelor, frumuseţea naturii şi a locurilor bucovinene sporind buna­ dispoziţie a tineri­lor din grup. Renumele gazdelor rtoastr© ca oameni neîntrecuţi in ospitalitate confirmat prin faptul că aui fost aşteptaţi la Pasul Mestecăniş, şi conduşi prin Pojorâta — până la Casa de cultură străjuită de o impunătoare compoziţie statuară reprezentând pe 1 bag­os înfrun­­tând zimbrul. M­omen­tul doi al invitaţiei a fost împlinit duminică prin participa­rea coralei mureşene la Sfânta Li­turghie —­ la una din frumoasele biserici bucovinene cu hramul JSttatului Nicolaev, săvârşită cu har de preotul paroh Dragoş Pădurari şi preot dr Ilie Macar. r­ăspunsurile muzicale date de „Tropar“ au fost astfel apreciate de părintele paroh­: „Prin prezen­ţa în mijlocul­ nostru a vestitului cor bisericesc, din Târgu­ Mureş, am slăvit Împreună pe Dumnezeu unindu-ne gândurile în credinţă, prin gestul dumneavoastră aţi reinnodat o punte a inimilor ro­mâne — mureşene, bucovinene — rare prin prietenie, credinţă şi iu­bire trebuie sâ dureze în milenii“. Participarea, duminică după-a­­miazâ, la..a V-a ediţie a festivalu­lui ,Buna Vestire“ — organizat la Cundu Moldovei, cu o numeroasă prezenţă din Judeţele Bistriţa, Bo­toşani, Iaşi, Mureş, Suceava — a profesor IOAN CERNEA (Continuare in pag. a 5-a) „CÂND AJUNTELE DEŞARTE DOMINĂ ŞI HORESC RAJKA...“ Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor parlamentari, După un principiu unanim acceptat de viaţă, confirmând oarecum şi o lege a lui Murphy, o greşeală generează o altă greşeală! Pripeală, criza de timp privind audierile pentru constituirea consiliilor de ad­ministraţie ale celor două societâţi publice de Radio şi Televiziune, interpretarea alineatului B al articolului 20, care prevede clar că „listele de candidaţi se înaintează birourilor permanente al© celor două camere,­precum şi acceptarea speculaţiilor privind alineatul 3 al articolului 11, referitor la „personalul de specialitate“, au­­deter­minat acest nedorit impas. Asupra altor aspecte aş dori să mă opresc acum. Cât şantaj ,poli­tic, cât orgoliu, inflamat până la absurd sa ascund dincolo de toată aceasta tevatură, singuri puteţi deduce. Două au fost direcţiile- !de atac: lovirea nedreptă a comisiilor pentru cultură, artă, m­jloa­­c cf.* informare în masă şi crearea câmpului de manevră pentru satisface­rea unor orgolii proprii, consistent şi insistent susţinute de­ zarva unor grupuri din TeleViziune Astfel, pisica moartă a fost aruncată îh­ curtea vecinului, iar comisiile, peste noapte devenite ţap ispăşitor, au fost su­puse unei nemeritate terfeliri în postura lor de oaie neagră a Par­lamentului. în această­ junglă a intereselor şi a tocurilor de culise un lucru devine deosebit de clar, cineva nu dorește, cu orice preț, chiar cu LAZA T­RADARE (Gond­miara­te pag. a C*a) = COTIDIAN MUREȘEAN DEMOCRATIC ȘI INDEPENDENT = fwtm P TTrmTrriifrr"trr'rirrH"iri­iit"iriTrniriir—mm—t­ttitinfriiiiiirn~7r■ ■ tirimiiiiwînriTiirnirrMiniiwwoiiMBiiiiiiiiiiiiMiînMiiiiiiiwi'.iiiiiiiHiiBmwMiiriniii • ■ ............. „Gazeta Reghinului* — 50 -ŞASE ANI DE TRUDA, DE SPERAifTE, DE BUCURI! î Apariţia celui de-al 50-lea nu­măr al publicaţiei periodice so­­cial-culturale „GAZETA VE­GHINULUI“ a 2031 o sărbătoare la care şi-au semnat prezenţa fi­deli susţinători ai actului cul­tural oaspeţi de la Târgu­ Mu­­re­ş Prezent la manifestarea de­dicată evenimentului a fost şi dl ing. Eremia Pop, primarul municipiului Reghin. Manifesta­rea a avut loc la Biblioteca mu­nicipală „Petru Maior“, amfi­trionul ei fiind Marin Şura, di­rectorul publicaţiei „Gazeta Re­ghinului“. Manifestarea a inclus în ma­teria ei de suflet trei evenimen­te : momentul aniversar al „Ga­zetei Reghinului“ ; prezentarea volumului „Marisia“, editat de Muzeul judeţean , medalionul „Alexandru Toon Cuza — 175 de ani de la naşterea domnitoru­lui“. Au rostit interesante alocu­ţiuni prof. Ioan T. Costea, ing Eremia Pop, Dimitri© Poptămaş, directorul­ Bibliotecii judeţene Mureş, Nicolae Băciuţ, publicist, ■.II Grigore Ploeşteanu, Vaier Pop, di­ectorul Muzeului judeţean Mariana Ploeşteanu, cercetător ştiinţific, prof. Ioan Tuşnea Câ­­teva aprecieri despre „Gazeta Reghinului“, aşa cum au fost ele reţinute de subsemnatul: „Gaze­ta Reghinului este continuatoa­rea presei din oraşul viorilor Cu încredere, ea s-a impus în viaţa culturală şi socială a municipiu­lui Un ziar scos cu sufletul des­chis şi împăcat“ (Marin Sara). ,,«Gazeta Reghinului­ este con­temporană cu mine, cu noi toţi Un miracol este Reghinul din punct de vedere, publicistic O foaie de admirat Oameni ini­moşi au colorat-o şi i-au dat suflet. Este aidoma unei rugă­ciuni“ (Eremia Pop) .,Al şaselea an de apariţie înseamnă ceva. „Gazeta Reghinului nu se poate compara cu publicaţiile apărute între cele două războaie mon­diale- O publicaţie care are su­port informativ peste an, îi u­­rez viaţă lungă !“ (Dim­itrie Rop­­tămaş). ,,Suntem câţiva vinovaţi de apariţia acestei gazete Este cuminte şi­ . CU­MINTE. Da ce ? Pentru că ilustrează viaţa ■ aşa cum este ea. Din 1990 a re­­­­zistat fără întrerupere.­­ Gazeta lasă o urmă în istoria locală şi naţională“ (Nicolae Băciuţi. Viaţă lungă îi dorim şi noi publicaţiei „Gazeta Reghinului“. Toate pânzele sus şi vânt bun din pupa­­ DORIN BORDA UNOI SOCIETĂŢI COMERCIALE Vineri, 31 martie 1995, a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului municipal Târgu­ Mureş. Ea a fost convocată pentru stabilirea şi de­finitivarea modului de organiza­re a unor societăţi comerciale­­ de interes public, ca şi pentru ale­gerea conducerilor unităţilor nou înfiinţate Regia autonomă , de gospodărie comunală şi locativă (RAGCL), ră­mâne în­ forma de organizare şi sub­ denumirea actuală, director ing. Daraban Otto, în temeiul Or­donanţei nr. 94/1994 a Guvernului României, s-a aprobat, înfiinţarea. DORIN BORDA­N continuare in pag. a 5-a) 27 MARTIE 1918 -■" .... «..."................... ------a 27 MARTIE 1995 ........­.. Ai -"*•" - -r- f •= • .....• rrrrr Lacrima Basarabiei... G© d­ar şi frumos vorbeşte, pes­te timp, Mihai Eminescu: „Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ, noi nu primim nici un preţ. Primind un preţ, am vinde, şi noi nu vindem nimic. Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel, încât românii sunt datori a rămânea până l la sfârşit consecvenţi noţiunilor vo­tate de către corpurile legiuitoa­re: nu dăm nimic şi nu primim nimic. Românul care ar cuteza să aj­ungă acest principiu, ar fi un vân­zător“. Să ne­ întoarcem cu ani in urmă şi să răsfoim paginile Manifes­tului ţarului Alexandru I adresat, nobilimii ruse cu ocazia încorpo­rării Basarabiei la Rusia, care, din 1913, se mândrea cu faptul că „se întinde de la Pacific până la Prut“ şi la care nu se făcea nici o referire la drepturi istorice, că In Basarabia ar exista populaţia slavă, că ruşii ar fi fost Invitaţi să ii elibereze pe creştin! etc . ci numai faptul că în noua pro­vincie nobilimea rusă va găsi pă­mânt roditor, păduri, iazuri aburi - dând în peşte, nesfârşite herghelii, IOAN NEGHINA, secretar al Biroului Permanent al PUNR și secretar al Biroului Pillaiei Mureş a PilNi­ (Continuare in pag. a 5-a) mt iiuui­ mm m u mu Grupul de acţiune „Forţa Presei"­ a stabilit, in cadrul întrunirii de vineri, 24 martie, următoarele, în legătură cu taxa locală de 10 la sută pentru publicitate făcută prin presă: • Guvernul României, în baza HG nr. 506/5 august 1995 şi a Nor-­­melor privind metodologia de calcul a impozitelor şi taxelor local© (cap. VII, pct. 2, alin. 2), prin organele Ministerului de Finanţe, în­casează în mod nelegal taxe locale de la ziare, reviste, posturi de ra­dio şi televiziune, edituri. Ca dovadă, Legea nr. 27/1994 privind taxei© şi impozitele locale nu conţine nici o prevedere referitoare la taxe pentru folosirea mij­loacelor de publicitate prin presă sau taxe asupra veniturilor obţi­nute din publicitate. Menţionăm că proiectul d© lege privind drapozi­tele şi taxele locale, introdus în Parlament, avea intenţia să legifereze încasarea de taxe locale de la contribuabilii care folosesc mijloace de publicitate prin presă. Astfel, art. 86 din proiect avea următorul con­ţinut „Contribuabilii definiţi potrivit art 8 din prezenta lege (pro­(continuare in pag. a 2-a) Grupul „olimpicilor“* distinşi cu premiul I la faza naţională a Concursului pe meserie­­**­­„tâmplar“ Faza naţională a Concursului pe m­asari, ediţia 199­1, me­seria „TÂMPLAR“ a reprezentat un triumf pentru Grupul şco­lar forestier din Târgu­ Mureş, care a obţinut patru­ premii­­, la toate clasele. Iată câştigătoriiMan Mihai,"clasa a IIIa, Jude Li­viu, clasa a XII-a, împărţit cu Lihaciu Ştefan din­ (podaea, Balasache Ovidiu, anul II profesională şi Gordoş Patru, anul III profesională, cu cea mai mare medie din concurs, 9,81, în im­a­­gino grupul „olimpicilor“ care au urcat­ pe cea mai înaltă treaptă a podiumului d© premiere. IPOlt©r IO A® FDOBBA !

Next