Cuvântul Liber, iulie-septembrie 1995 (Anul 7, nr. 127-192)
1995-09-15 / nr. 181
Fotó: IOAN FLOREA „Trecută prin foc şi prin sabie,/ furată, trădată mereu...“ (IV) Vrând-nevrând, discuţia alunecă spre una dintre zoete fierbinţi ale relaţiilor dintre cele două stateromâneşti: Tratatul dintre România şi Republica Moldova. Plecând de la caracterul special al relaţiilor dintre cele două state. Ministerul Afacerilor Externa român a prezentat, în toamna anului 1992, un prim proiect de tratat. In replică, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova transmite un contraproiect. Diluând considerabil propunerile românești anterioare, noul proiect tinde spre o „standardizare" a unui tratat bilateral de tipul bunei vecinătăţi dintre România şi Bulgaria, de pildă. (Convorbirile exploratori, din septembrie 1993, de la Chişinău, dintre delegaţiile română, condusă de domnul Marcel Dinu, şi a Republicii Moldova, avându-l în frunte pe domnul I. Botnaru, pe atunci viceministru, dădeau speranţe intr-un posibil text de tratat. Numai că noua variantă a proiectului de tratat venită din partea M.A.E a Republicii Moldova nu reia principalele puncte susţinute şi propuse de partea română. Aşa face că, în ciuda tuturor așteptărilor, până acum negocieri propriu-zise pe text. nu au avut loc.,lucru imposibil de altfel p i'- . nu se realizează un acord asupra unor probleme de lazAreAdariu (Continuare în pag. a 2-a) INVITAŢIE - APEL Consiliul director al Asociaţiei românilor alungaţi din judeţele Harghita şi Covasna, împreună cu Primăria municipiului Cluj-Napoca Invită la o întâlnire-dezbatere în Sala mare de şedinţe a Primăriei municipiului Ciuj-Napoca, în data de 1 noiembrie 1996, la ora 10, La toţi cei care, supuşi presiunilor in perioada imediat următoare evenimentelor din decembrie 1989, si-au părăsit în mod forţat căminele şi locurile de muncă din judeţele Harghita şi Covasna, trăind acum în diverse colburi ale Românieisi ale lumii. Primar, GHEORGIE FUNAR DIN NOU LA, ŞCOALA. Odată cu sosirea toamnei, debutează şi anul şcolar 1995 —1996, care se deschide sub semnul unor auspicii favorabile. Este anul în care slujitorii şcolii şi elevii beneficiază de aplicarea prevederilor noii Legi a învăţământului, în perioada de tranziţie pe care o parcurge societatea noastră, investiţia în învăţă- Imânt este fundamentală, întregul drum al reformei solicită demersuri care să influenţeze favorabil conţinutul (Continuare în pag. a 3-a) Anul Vil Nr. 181 (1.539) Vineri, 15 septembrie 1995 8 pagini. 200 lei Redactor-set, LAZAr LADA!!!! ISSN ! 22) -1 80 COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT ‘■IERTAM, DAR NU UITAM!' Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, în noaptea de 13 spre 14 septembrie a acelui an cernit, la Ip, judeţul Sălaj, ura dezlănţuită scria cu sângele nevinovaţilor români, una din paginile cele mai negre ale istoriei prea mult şi pe nedrept zbuciumatei Transilvanii, în acea toamnă a pătimirilor din Ardealul de Nord răpit din trupul ţării printr un silnic rapt teritorial şi diktat, în vara anului 1940, patimi nepotolite s au năpustit asupra celor fără apărare, doar cu o singură „vină": aceea de a se fi născut» români Trupele horthysta de ocupaţie masacrau atunci populaţia românească din mai multe localităţi ardelene din te eaz cu ladarib (Continuare în pag. a 3-a) Moment jubiliar la Sebeş Acum 50 de ani, la 15 septembrie 1945, sub conducerea regretaţilor, buni români şi patrioţi, director , învăţător Dănilă Stuparu, preot paroh Aurel Socaciu şi notar Constantin Olteanu, in comuna Huşii Munţi a luat fiinţă mica Şcoală primară, în casa dintre iazuri a bunului gospodar Spit Petre, cu bot mobilierul confecţionat de vrednicii săteni lin Sebeş, într-o singură încăpere, la 15 septembrie 1945, au păşit pragul şcolii 32 de elevi din 7 clase. In condiţiile de atunci, deci după eliberarea Ardealului de Nord, copiii erau lăsaţi în voia sorţii, analfabetismul era un floare. La propunerea directorului de atunci şi cu aprobarea Inspectoratului şcolar Mureş, am fost numit învăţător suplinitor la Sebeş. In prezent, satul Sebeş are o şcoală frumoasă şi un învăţător inimos — Ticu Raita- Lui şi sebeşenilor vreau să le reamintesc de începuturile şcolii şi de faptul că 15 septembrie 1995 este un moment jubiliar: se împlinesc 50 de ani de la „primul clopoţel“ la Sebeş. • ALEXANDRU DUMBRAVA, învăţător pensionar, Râmnicu Vâlcea Reghinul trimite ţării 9.000 de tone de mere? începe marea acţiune a „mărului de aur". Aşa a început schimbul de experienţă desfăşurat miercuri, 13 septembrie, în fermele SCA Reghin. S-au pus la punct, nu pe hârtie, ci în realitate, toate măsurile ce vizează recoltarea de calitate a rodului livezilor. Gândul şi fapta profesioniştilor, al acestor specialişti de clasă a fost acela de a scoate maximum de producţie din ferme, dar şi de a pregăti viitoarele livezi de măr, păr şi prun. Fiecare specialist a cumpănit asupra celor mai productive soiuri, cu calităţi genetice superioare, care să fie plantate aici pe spinările dealurilor, unde solul este extrem de greu. Oamenii care se dăruiesc pomiculturii româneşti ţin la livezi ca la propriile case, şi, de dimineaţă până seara, sunt în perimetrul lor. Ei au apreciat cu satisfacţie că vor da tării în această toamnă 9.000 de tone de mere. „Este o producţie bună, aprecia dl ing. Mihai Boaru, directorul SCA Reghin. Dacă fiu ne-ar fi ciupit bruma, îngheţul şi seceta am fi putut scoate chiar 25—30 de tone de mere la hectar Dar aşa ne mulţumim cu 20 de tone, iar în unele parcele cu doar 15 tone la hectar“. Schimbul de experienţă, dialogul viu, cu acente critice, a demonstrat că specialiştii societăţii nu sunt pe deplin mulţumiţi. Aşa au disecat fiecare soi în parte, au cântărit deosebirile de calitate, au făcut observaţii asupra păstrării. Dl Ioan Ormenişan, şeful depozitului din Reghin,mi-a relatat că el „va aduce în spaţiile din oraş 8.000 de GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 3-a) MUREŞ Citiţi în pagina a 31a: „Tudjman i-a ofensat grav pe români“ Mihai Silim- Judeissoi Preţurile în pieţe TÂRGU-MUREŞ. PIAŢA DE 7A DIN STRADA CUZA VODĂ Caş de oaie — 4.500—5.000 lei/kg; urdă — 3.000 lei- rată 46.000 lei/bucată; găină — 41.000; gâscă — 18.000; ouă de găină — 170—200; gogonele — 500 lei/kg; varză albă — 400; varză roşie — 600; roşii — 1.000; ardei gogoşar — 4 000—1.200; fasole verde — 1.500; cartofi — 600—700; ardei capra roșu — 4.000; ceapă albă — 600; morcovi — 500; usturoi — 2.000; vinete — 1.000; ardei gras — 700; pere — 1.000; mere — 500 prune — 1.000; struguri — 900—1.000; afine — 3.000; mure de pădure — 3.000; pepene galben — 600; pepene verde — 300 lei/kg IOAN FLOREA