Cuvântul Liber, iulie-septembrie 1995 (Anul 7, nr. 127-192)

1995-09-15 / nr. 181

Fotó: IO­AN FLOREA „Trecută prin foc şi prin sabie,/ furată, trădată mereu...“ (IV) V­rând-nevrând, discuţia alunecă spre una dintre zo­­­­ete fierbinţi ale rel­aţiilor dintre cele două state­­româneşti: Tratatul dintre România şi Republica Moldova. Plecând de la caracterul special al relaţiilor dintre cele două state. Ministerul Afacerilor Externa român a prezentat, în toamna anului 1992, un prim proiect de tratat. In replică, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova transmite un contraproiect. Diluând considerabil propunerile românești anterioare, noul proiect tinde spre o „standardizare" a unui tratat bilateral de tipul bunei vecinătăţi dintre România şi Bulgaria, de pildă. (Convorbirile exploratori, din septembrie 1993, de la Chişinău, dintre delegaţiile română, condusă de domnul Marcel Dinu, şi a Republicii Moldova, având­u-l în frunte pe domnul I. Botnaru, pe atunci viceministru, dădeau speranţe intr-un posibil text de tratat. Numai că noua variantă a proiectului de tratat venită din partea M.A.E a Republicii Moldova nu reia prin­cipalele puncte susţinute şi propuse de partea română. Aşa face că, în ciuda tuturor așteptărilor, până acum negocieri propriu-zise pe text. nu au avut loc.,lucru imposibil de altfel p i'- . nu se realizează un acord asupra unor probleme de lazAr­eAdariu (Continuare în pag. a 2-a) INVITAŢIE - APEL Consiliul director al Asociaţiei românilor alungaţi din judeţele Harghita şi Covasna, împreună cu Primăria munici­piului Cluj-Napoca Invită la o întâlnire-dezbatere în Sala mare de şedinţe a Primăriei municipiului Ciuj-Napoca, în data de­­ 1 noiembrie 1996, la ora 10, La toţi cei care, supuşi presiunilor in perioada imediat următoare evenimentelor din decembrie 1989, si-au părăsit în mod forţat căminele şi locurile de muncă din judeţele Harghita şi Covasna, trăind acum în diverse colburi ale României­­si ale lumii. Primar, GH­EORGI­E FUNAR DIN NOU LA, ŞCOALA. Odată cu sosirea toamnei, debutează şi anul şcolar 1995 —1996, care se deschide sub semnul unor auspicii favora­bile. Este anul în care sluji­torii şcolii şi elevii benefi­ciază de aplicarea prevederilor noii Legi a învăţământului, în perioada de tranziţie pe care o parcurge societatea noastră, investiţia în învăţă- Im­ânt este fundamentală, în­tregul drum al reformei soli­cită demersuri care să in­fluenţeze favorabil conţinutul (Continuare în pag. a 3-a) Anul Vil Nr. 181 (1.539) Vineri, 15 septembrie 1995 8 pagini. 200 lei Redactor-set, LAZAr LADA!!!! ISSN ! 22) -1 8­0 COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT ‘■IERTAM, DAR NU UITAM!' Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, în noaptea de 13 spre 14 sep­­tembrie a acelui an cernit, la Ip, judeţul Sălaj, ura dezlăn­ţuită scria cu sângele nevino­vaţilor români, una din paginile cele mai negre ale istoriei prea mult şi pe nedrept zbuciumatei Transilvanii, în acea toamnă a pătimirilor din Ardealul de Nord răpit din trup­ul ţării printr un silnic rapt teritorial şi diktat, în vara anului 1940, patimi ne­potolite s au năpustit asupra ce­lor fără apărare, doar cu o sin­gură „vină": aceea de a se fi născut» români Trupele horthysta de ocupaţie masacrau atunci populaţia românească din mai multe localităţi ardelene din te­ eaz cu ladarib (Continuare în pag. a 3-a) Moment jubiliar la Sebeş Acum 50 de ani, la 15 sep­tembrie 1945, sub conducerea regretaţilor, buni români şi patrioţi, director , învăţător Dănilă Stuparu, preot paroh Aurel Socaciu şi notar Con­stantin Olteanu, in comuna Huşii Munţi a­ luat fiinţă mica Şcoală primară, în casa dintre iazuri a bunului gospodar Spit Petre, cu bot mobilierul con­fecţionat de vrednicii săteni­­ lin Sebeş, într-o singură încăpere, la 15 septembrie 1945, au păşit pragul şcolii 32 de elevi din 7 clase. In condiţiile de atunci, deci după eliberarea Ardealului de­ Nord, copiii erau lăsaţi în voia sorţii, analfabetismul era un floare. La propunerea di­rectorului de atunci şi cu a­­probarea Inspectoratului şcolar Mureş, am fost numit învăţă­tor suplinitor la Sebeş. In prezent, satul Sebeş are o şcoală frumoasă şi un învă­ţător inimos — Ticu Raita- Lui şi sebeşenilor vreau să le re­amintesc de începuturile şco­lii şi de faptul că 15 septem­brie 1995 este un moment ju­biliar: se împlinesc 50 de ani de la „primul clopoţel“ la Se­beş. • ALEXANDRU DUMBRAVA, învăţător pensionar, Râmnicu Vâlcea Reghinul trimite ţării 9.000 de tone de mere? începe marea acţiune a „mărului de aur". Aşa a început schimbul de experienţă desfăşurat mier­curi, 13 septembrie, în fermele SCA Reghin. S-au­ pus la punct, nu pe hârtie, ci în realitate, toate măsurile ce vizează recoltarea de calitate a rodu­lui livezilor. Gândul şi fapta profesioniştilor, al a­­cestor specialişti de clasă a fost acela de a scoate maximum de producţie din ferme, dar şi de a pregăti viitoarele livezi de măr, păr şi prun. Fiecare spe­cialist a cumpănit asupra celor mai productive so­iuri, cu calităţi genetice superioare, care să fie plantate aici pe spinările dealurilor, unde solul este extrem de greu. Oamenii care se dăruiesc po­­miculturii româneşti ţin la li­vezi ca la propriile case, şi, de dimineaţă până seara, sunt în pe­rimetrul lor. Ei au apreciat cu satisfacţie că vor da tării în a­­ceastă toamnă 9.000 de tone de mere. „Este o producţie bună, aprecia dl ing. Mihai Boaru, di­rectorul SCA Reghin. Dacă fiu ne-ar fi ciupit bruma, îngheţul şi seceta am fi putut scoate chiar 25—30 de tone de mere la hectar Dar aşa ne mulţumim cu 20 de tone, iar în unele parcele cu­ doar 15 tone la hectar“. Schimbul de experienţă, dia­­logul viu, cu ac­­ente critice, a demonstrat că specialiştii socie­tăţii nu sunt pe deplin mulţu­miţi. Aşa au disecat fiecare soi în parte, au cântărit deosebirile­ de calitate, au făcut observaţii a­­supra păstrării. Dl Ioan Orme­­nişan, şeful depozitului din Re­ghin,­­mi-a relatat că el „va a­­duc­e în spaţiile din oraş 8.000 de GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 3-a) M­U­R­E­Ş Citiţi în pagina a 31a: „Tudjman i-a ofensat grav pe români“ Mihai Si­­lim- Judeissoi Preţurile în pieţe TÂRGU-MUREŞ. PIAŢA DE 7A DIN STRADA CUZA VODĂ Caş de oaie — 4.500—5.000 lei/kg; urdă — 3.000 lei- rată 46.000 lei/bucată; găină — 41.000; gâscă — 18.000; ouă de găină — 170—200; gogonele — 500 lei/kg; varză albă — 400; varză roşie — 600; roşii — 1.000; ardei gogoşar — 4 000—1.200; fasole verde — 1.500; cartofi — 600—700; ardei capra roșu — 4.000; ceapă albă — 600; morcovi — 500; usturoi — 2.000; vinete — 1.000; ardei gras — 700; pere — 1.000; mere — 500 prune — 1.000; struguri — 900—1.000; afine — 3.000; mure de pădure —­ 3.000; pepene galben — 600; pepene verde — 300 lei/kg IOAN FLOREA

Next