Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1995 (Anul 7, nr. 193-255)
1995-10-14 / nr. 202
—VKr UITAŢI! MÂINE:-----------------------------------------------ZIUA MONDIALĂ A MERSULUI La Târgu-Mureş, oraş aflat în „confruntare“ cu Sibiul, se va merge pe : Traseul nr. 1, 6 km, orele 10—16 , punct de plecare : Tumică, Revoluţiei, Republicii, „22 Decembrie 1941*“, Secuilor dor — „Diamant“, Cutezanţei. Înfrăţirii. B-dul „1 Decembrie Martiri. 1918“; punct de control nr 1 Studioul de radio; B-dul „l r Trafu! «• 2- 4 km. Punct de Plecare : B-ul „ , , , „ _ „ Pandurilor, colt cu str. Cernavoda. Secern; punct de control Decembrie 1918“; punct de control nr. 2. Poşta mare, Piaţa Victoriei, Piaţa Trandafirilor; punct de control nr. 3: Posta (Continuare în pag. a 2-a) BOSNIA : Acordul de încetare a focului VOR CÂNTA MUZELE ? ! Ambiţiile neînduplecatului Muhamed Săcirbey, ministrul de externe al unei frământate Bosnia-Herţegovine, jocul politic al şiretului preşedinte Izetbegovici, orgoliul şi setea de mărire, fără a avea în calcule şi urmările, ale speculativului croat — Tudjman, de a crea arcul catolic mult dorit şi un stat musulman, ca un spin, tocmai în inima bătrânei Europe, toate abil întreţinute şi aţâţate de interesele înguste ale unor lideri din fostul spaţiu al Iugoslaviei, de puteri occidentale ostile sârbilor şi ortodoxiei, au declanşat drama de acum prea bine cunoscută. Oricine poate să vadă clar, numai dacă cumva nu are orbul găinilor, că războiul din fosta Iugoslavie are un precis „rost strategic“ pentru unele ţări. În sensul consolidării poziţiilor lor naţionaliste în Europa (Ungaria, Croaţia, Germania, Anglia, Franţa etc.) Demersurile pentru stingerea cortflictului, începute prin reuniunea tripartită de la Geneva, păreau când încurajatoare, când aproape sortite eşecului, în timp ce Belgradul recunoştea, „de facto“, Bosnia, iar existenţa autoproclamatei Republici Sârbe era acceptată la Sarajevo, pe fundalul intensificării raidurilor aeriene ale NATO asupra poziţiilor sârbilor bosniaci creştea şi ameninţarea Rusiei la adresa Alianţei. Promiţând că-i va ajuta pe sârbii bosniaci, tocmai pentru a contracara „amestecurile în treburile Europei“ şi tendinţa de instalare şi extindere a NATO în preajma frontierelor Bu- LAZAR MADARIU (Continuăm? în pag a 5-a) Prigoana împotriva Bisericii româneşti in anii Diktatului (ii) în zilele care au urmat intrării trupelor ungare în Nord-Estul Transilvaniei, crima, schingiuirea, maltratarea cea mai brutală, au constituit principalul „dialog“ al ocupantului cu populaţia română. Au căzut numeroase victime din rândurile tuturor categoriilor sociale şi profesionale române. Slujitorii Bisericii nu au fost ocoliţi. Printre primele victime dintre clericii roâni a fost preotul Traian Costea, din comuna Treznea, judeţul Sălaj, în ziua de 9 septembrie, ocuparea comunei a început cu împuşcarea de către soldaţii unguri a câtorva copii care păşteau, vitele. Au fost asaltate străzile locuite de români, incendiindu-lise casele şi fiind împuşcaţi toţi cei întâlniţi în cale. Preotul Traian Gostea era în casa parohială, căreia i s-a dat foc. I-a sosit şi lui clipa când să bea ultimul pahar, „un glonte în cap“. Şi fiotuşi, Dumnezeu a fost milostiv cu el că l-a scutit de chinuri. Mai tragică a fost soarta multor copii români, pe care ungurii i-au aruncat în văpaia focului, arzând de vii în chinuri groaznice. După martiriul preotului din Treznea, a urmat cel al protopopului Aurel Munteanu, din Huedin. în dimineaţa zilei de 10 septembrie, a plecat să oficieze slujba înmormântării unui credincios. în mijlocul oraşului, o bandă de 21 de unguri, timp de 4 ore, l-au schingiuit cu o ferocitate care întrece orice închipuire. A fost scuipat, i s-a strigat „Popă hoţ, valah împuţit“, a fost lovit peste cap, peste faţă, peste braţe, cu ciomege i-au smuls părul şi barba din rădăcini, cu came cu tot, i s-a înfipt un baston în gură, de mai multe ori, până i-a ieşit prin ceafă. Şi totul se petrecea sub privirile soldaţilor unguri. Desigur, Pr GHEORGHE-NICOLAE ŞINCAN (Continuare în pag- a 2-a) Privatizarea în masă IMPORTANT ! Luni, 16 octombrie 1995, demarează acţiunea de preschimbare a cupoanelor nominative de privatizare în cele 15 centre deschise în acest scop de Direcţia judeţeană de poştă Mureş. Aşadar, de luni, tot omul cu cuponul la oficiile poştale anunţate în ziarul nostru de vineri, 13 octombrie a.c. Redactor-șef LAZAR BADAIMO 14 octombrie: Cuvioasa Maică Paraschiva, Mucenicul Nazarie Astăzi, 14 octombrie: Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Cuvioasa Paraschiva, care lor. VASILE BOTA (Continuare în par. a 2-a) CUVÂNTUL Anul VII, Nr. 202 (1.560) Sâmbătă, 14 octombrie 1995 S pagini. 200 lei = COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT = * ? ISSN 1.221—4.810 „Cuvântul cu putere multă“... A apărut, prin osârdia Protopopiatului ortodox Târgu-Mureş, în frunte cu părintele protopop Gheorghe Şincan („sufletul“ beneficului demers editorial) primul număr al primului Buletin informativ al prestigioasei instituţii bisericeşti, intitulat „Cronos“ şi binecuvântat, la prima sa apariţie publică, de însuşi la S. Andrei, Episcop de Alba-Iulia. Urmând exemplul notabil al Centrului eparhial Alba-Iulia, care la această oră se poate mândri cu o serie de preţioase tipărituri, despre cele mai recente, vorbind asistenţei, joi seară, preoţii Nicolae Luduşan, Mihai Pop, Valentin Berbecaru şi Ioan Şuteu, iată că şi cinstiţii părinţi târgumureşeni au materializat ideea protopopului Gheorghe Şincan, încolţită pe pământ american, la parohia „Sf. Dimitrie“ din Bridgeport (Conecticirt), unde păstoreşte preotul Cornel Todeasă. „Ideea de a face un (astfel de) buletin informativ la nivelul protopopiatului Târgu-Mureş a devenit obsedantă pentru părintele protopop Gheorghe Şincan. Nu credeam însă că va prinde atât de repede contur“ , scrie pe prima pagină a publicaţiei, Nicolae Băciuţ, „naşul“ ei (cum se exprima părintele protopop) care, nerezistând tentaţiei, a ajutat şi la această „naştere“. MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 5-a) Obişnuinţe — Ai răbdare să-i tromboneşti atâta? Lungă pauză de cugetare Iniţial, grimasa întrebatului m-a făcut să cred că insul nu a înţeles întrebarea interlocutorului. — M-am obişnuit... a picat, intr-un târziu, răspunsul precupeţului de mărunţişuri etalate pe o tarabă in centrul oraşului. Vedeţi, asta ne pierde pe noi românii, boieri dumneavoastră. Prea repedea obişnuire. ..De-o fi una, de-o fi alta“ Chiar dacă nu le mai ducem bucuroşi pe toate. Dar le ducem ca pe-o fatalitate. Până unde, până când robii ... MIORIŢEI? MHIAI SUCH) înfrăţire între MUREŞ şi GYŐR ? O delegaţie a Consiliului judeţean Mureş a efectuat o vizită de două zile (20—30 septembrie 1995) în judeţul Győr — Moson — Sopron, la invitaţia preşedintelui instituţiei administraţiei publice locale similare, dl Botos Gábor. Delegaţia mureşeană a fost alcătuită din domnii Ioan Togănel, preşedinte, Victor Suciu şi Virág György, vicepreşedinţi ai Consiliului judeţean Mureş, Naznan Jenő, consilier judeţean, şi Ioan Chirpelean, directorul Direcţiei programe-prognoze şi buget-finanţe din cadrul consiliului, în prezenţa reprezentanţilor Camerei de comerţ, industrie şi agricultură a judeţului Mureş, culturii, turismului şi a celor două cotidiene, „Cuvântul liber“ şi „Népújság“, invitaţi la întâlnirea cu caracter informativ, dl Ioan Togănel a prezentat o informare cu date desprinse in urma vizitei efectuate în judeţul din Ungaria. Am reţinut că obiectivul vizitei l-a constituit DORIN BORDA (Continuare în pag a 8-a) EU CU CINE VOTEZ ? Noua campanie electorală pentru alegerile din anul 1999 se desfăşoară cu intensitate, cu toate că oficial încă nu s-a declanşat, şi cu toate că încă nu avem o nouă lege electorală şi nici una a partidelor politice prin care să se coaguleze şi să se statueze câteva adevărate partide şi să se elimine cele câteva sute de partide de mahala, care înghit sume enorme de la bugetul statului. Din nou au pornit la drum, bătând colţurile ţării, toţi Dandanachii, Caţavencii, Farfurizii, Brânzoveneştii, presăraţi pe ici pe colo cu câte o coană Zoiţică fandosită, nevoie mare, ca la carnaval. Pentru că un fel de carnaval au fost alegerile din 1990, ca și cele din 1992, când, noi, „norodul“ am trimis în Parlamentul României astfel de specimene care s-au ales intr-un timp record cu vile somptuoase, mașini străine sub formă de cadouri (în schimbul trădării naţionale). SRL-uri cât încape, iar bietul electorat, „fără deosebire de naţionalitate“ a rămas, cum se spune, cu buzele umflate fluierând a pagubă, că am pardon, dar nu votase pentru a-i băga pe toţi într-o oală. Se mai găseşte, în Parlamentul nostru, pe alocuri, căte-un jupan Dumitrache, cu gânduri bune care, din când în când, le-o mai şi spune celorlalţi că „cine mănâncă poporul, să meargă la crerdena!“, dar, din păcate, până acuma au rămas toţi in fotoliile lor, pentru că aceşti ,,jupani Dumitrache“ sunt prea naivi în socotelile lor de tranziţie şi de injustiţie. Unul din mijloacele noastre, ale alegătorilor de a-i judeca şi aprecia pe parlamentarii actuali pentru o eventuală realegere, este şi felul cum iau ei poziţie faţă de o anumită problemă discutată în cele două Camere. Dar, mai ales du MANOLE ARCAŞU Continuare la pag., a 2-a)