Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1995 (Anul 7, nr. 193-255)

1995-10-14 / nr. 202

—VKr UITAŢI! MÂINE:-----------------------------------------------ZIUA MONDIALĂ A MERSULUI La Târgu-Mureş, oraş aflat în „confruntare“ cu Sibiul, se va merge pe : Traseul nr. 1, 6 km, orele 10—16 , punct de plecare : Tu­­mică, Revoluţiei, Republicii, „22 Decembrie 1941*“, Secuilor dor — „Diamant“, Cutezanţei. Înfrăţirii. B-dul „1 Decembrie Martiri. 1918“; punct de control nr 1 Studioul de radio; B-dul „l r Trafu! «• 2- 4 km. Punct de Plecare : B-­ul „ , , , „ _ „ Pandurilor, colt cu str. Cernavoda. Secern; punct de control Decembrie 1918“; punct de control nr. 2. Poşta mare, Piaţa Victoriei, Piaţa Trandafirilor; punct de control nr. 3: Posta (Continuare în pag. a 2-a) BOSNIA : Acordul de încetare a focului VOR CÂNTA MUZELE ? ! Ambiţiile neînduplecatului Muhamed Săcirbey, ministrul de externe al unei frămân­tate Bosnia-Herţegovine, jocul politic al şiretului preşedinte Izetbegovici, orgoliul şi setea de mărire, fără a avea în calcule şi urmările, ale spe­culativului croat — Tudjman, de a crea arcul catolic mult dorit şi un stat musulman, ca un spin, tocmai în inima bă­trânei Europe, toate abil în­treţinute şi aţâţate de intere­sele înguste ale unor lideri din fostul spaţiu al Iugosla­viei, de puteri occidentale ostile sârbilor şi ortodoxiei, au declanşat drama de acum prea bine cunoscută. Oricine poate să vadă clar, numai dacă cumva nu are orbul găi­nilor, că războiul din fosta Iugoslavie are un precis „rost strategic“ pentru unele ţări. În sensul consolidării poziţii­lor lor naţionaliste în Europa (Ungaria, Croaţia, Germania, Anglia, Franţa etc.) Demersurile pentru stinge­rea cortflictului, începute prin reuniunea tripartită de la Ge­neva, păreau când încuraja­toare, când aproape sortite eşecului, în timp ce Belgradul recunoştea, „de facto“, Bos­nia, iar existenţa autoprocla­­matei Republici Sârbe era acceptată la Sarajevo, pe fun­­dalul intensificării raidurilor aeriene ale NATO asupra po­ziţiilor sârbilor bosniaci creş­tea şi ameninţarea Rusiei la adresa Alianţei. Promiţând că-i va ajuta pe sârbii bos­niaci, tocmai pentru a contra­cara „amestecurile în trebu­rile Europei“ şi tendinţa de instalare şi extindere a NATO în preajma frontierelor Bu- LAZAR MADARIU (Continuăm­? în pag a 5-a) Prigoana împotriva Bisericii româneşti in anii Diktatului (ii) în zilele care au urmat intră­rii trupelor ungare în Nord-Estul Transilvaniei, crima, schingiui­rea, maltratarea cea mai bruta­lă, au constituit principalul „dia­log“ al ocupantului cu populaţia română. Au căzut numeroase victime din rândurile tuturor categoriilor sociale şi profesiona­le române. Slujitorii Bisericii nu au fost ocoliţi. Printre primele victime dintre clericii ro­­âni a fost preotul Traian Costea, din comuna Treznea, judeţul Sălaj, în ziua de 9 septembrie, ocupa­rea comunei a început cu îm­puşcarea de către soldaţii unguri a câtorva copii care păşteau, vi­tele. Au fost asaltate străzile lo­cuite de români, incendiindu-li­­se casele şi fiind împuşcaţi toţi cei întâlniţi în cale. Preotul Tra­ian Gostea era în casa parohia­lă, căreia i s-a dat foc. I-a sosit şi lui clipa când să bea ultimul pahar, „un glonte în cap“. Şi fiotuşi, Dumnezeu a fost milostiv cu el că l-a scutit de chinuri. Mai tragică a fost soarta multor copii români, pe­ care ungurii i-au aruncat în văpaia focului, arzând de vii în chinuri groaz­nice. După martiriul preotului din Treznea, a urmat cel al proto­popului Aurel Munteanu, din Huedin. în dimineaţa zilei de 10 septembrie, a plecat să oficieze slujba înmormântării unui cre­dincios. în mijlocul oraşului, o bandă de 21 de unguri, timp de 4 ore, l-au schingiuit cu o fero­citate care întrece orice închipui­­re. A fost scuipat, i s-a strigat „Popă hoţ, valah împuţit“, a fost lovit peste cap, peste faţă, peste braţe, cu ciomege i-au smuls părul şi barba din rădă­cini, cu came cu tot, i s-a în­fipt un baston în gură, de mai multe ori, până i-a ieşit prin cea­fă. Şi totul se petrecea sub pri­virile soldaţilor unguri. Desigur, Pr GHEORGHE-NICOLAE ŞINCAN (Continuare în pag- a 2-a) Privatizarea în masă IMPORTANT ! Luni, 16 octombrie 1995, demarează acţiu­nea de preschimbare a cupoanelor nominative de privatizare în cele 15 centre deschise în acest scop de Direcţia judeţeană de poştă Mureş. Aşadar, de luni, tot omul cu cuponul la ofi­ciile poştale anunţate în ziarul nostru de vineri, 13 octombrie a.c. Redactor-șef LAZAR BADAIMO 14 octombrie: Cuvioasa Maică Parasch­iva, Mucenicul Nazarie Astăzi, 14 octombrie: Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfân­ta Cuvioasa Paraschiva, care lor. VASIL­E BOTA (Continuare în par. a 2-a) CUVÂNTUL Anul VII, Nr. 202 (1.560) Sâmbătă, 14 octombrie 1995 S pagini. 200 lei = COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT = * ? ISSN 1.221—4.810 „Cuvântul cu putere multă“... A apărut, prin osârdia Protopo­piatului ortodox Târgu-Mureş, în frunte cu părintele protopop Gheorghe Şincan („sufletul“ be­neficului demers editorial) pri­mul număr al primului Bu­letin informativ al prestigi­oasei instituţii bisericeşti, in­titulat „Cronos“ şi binecuvân­tat, la prima sa apariţie publi­că, de însuşi la­ S. Andrei, Epis­cop de Alba-Iulia. Urmând exemplul notabil al Centrului eparhial Alba-Iulia, care la această oră se poate mândri cu o serie de preţioase tipărituri, despre cele mai re­cente, vorbind asistenţei, joi sea­ră, preoţii Nicolae Luduşan, Mi­­hai Pop, Valentin Berbecaru şi Ioan Şuteu, iată că şi cinstiţii părinţi târgumureşeni au mate­rializat ideea protopopului Gheor­­ghe Şincan, încolţită pe pământ american, la parohia „Sf. Dimi­­trie“ din Bridgeport (Conecticirt), unde păstoreşte preotul Cornel Todeasă. „Ideea de a face un (astfel de) buletin informativ la nivelul protopopiatului Târgu-Mureş a devenit obsedantă pentru părin­tele protopop Gheorghe Şincan. Nu credeam însă că va prinde atât de repede contur“ , scrie pe prima pagină a publicaţiei, Nicolae Băciuţ, „naşul“ ei (cum se exprima părintele protopop) care, nerezistând tentaţiei, a a­­jutat şi la această „naştere“. MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 5-a) Obişnuinţe — Ai răbdare să-i trombo­neşti atâta? Lungă pauză de cugetare Iniţial, grimasa întrebatului m-a făcut să cred că insul nu a înţeles întrebarea interlocu­torului. — M-am obişnuit... a picat, intr-un târziu, răspunsul pre­­cupeţului de mărunţişuri eta­late pe o tarabă in centrul oraşului. Vedeţi, asta ne pierde pe noi românii, boieri dumnea­voastră. Prea repedea obişnui­­re. ..De-o fi una, de-o fi alta“ Chiar dacă nu le mai ducem bucuroşi pe toate. Dar le du­cem ca pe-o fatalitate. Până unde, până când robii ... MIORIŢEI? MHIAI SUCH) înfrăţire între MUREŞ şi GYŐR ? O delegaţie a Consiliului ju­deţean Mureş a efectuat o vi­zită de două zile (20—30 septem­brie 1995) în judeţul Győr — Moson — Sopron, la invitaţia preşedintelui instituţiei adminis­traţiei publice locale similare, dl Botos Gábor. Delegaţia mu­­reşeană a fost alcătuită din domnii Ioan Togănel, preşedinte, Victor Suciu şi Virág György, vicepreşedinţi ai Consiliului ju­deţean Mureş, Naznan Jenő, consilier judeţean, şi Ioan Chir­­pelean, directorul Direcţiei pro­­grame-prognoze şi buget-finanţe din cadrul consiliului, în prezenţa reprezentanţilor Camerei de comerţ, industrie şi agricultură a judeţului Mureş, culturii, turismului şi a celor două cotidiene, „Cuvântul liber“ şi „Népújság“, invitaţi la întâl­nirea cu caracter informativ, dl Ioan Togănel a prezentat o in­formare cu date desprinse in urma vizitei efectuate în judeţul din Ungaria. Am­­ reţinut că o­­biectivul vizitei l-a constituit DORIN BORDA (Continuare în pag a 8-a) EU CU CINE VOTEZ ? Noua campanie electorală pentru alegerile din anul 1999 se desfăşoară cu intensitate, cu toate că oficial încă nu s-a­ declanşat, şi cu toate că încă nu avem o nouă lege electo­rală şi nici una a partidelor politice prin care să se coa­guleze şi să se statueze câteva adevărate partide şi să se e­­limine cele câteva sute de partide de mahala, care înghit sume enorme de la bugetul statului. Din nou au pornit la drum, bătând colţurile ţării, toţi Dandanachii, Caţavencii, Far­­furizii, Brânzoveneştii, presă­raţi pe ici pe colo cu câte o coană Zoiţică fandosită, ne­voie mare, ca la carnaval.­ Pentru că un fel de carnaval au fost alegerile din 1990, ca și cele din 1992, când, noi, „norodul“ am trimis în Parla­mentul României astfel de specimene care s-au ales in­tr-un timp record cu vile somptuoase, mașini străine sub formă de cadouri (în schimbul trădării naţionale). SRL-uri cât încape, iar bietul electorat, „fără deosebire de naţionalitate“ a rămas, cum se spune, cu buzele umflate fluierând a pagubă, că am pardon, dar nu vo­tase pentru a-i băga pe toţi într-o oală. Se mai găseşte, în Parlamentul nostru, pe alocuri, căte-un jupan Dumitrache, cu gânduri bune care, din când în când, le-o mai şi spune celorlalţi că „cine mănâncă poporul, să meargă la crerd­e­na!“, dar, din păcate, până acuma au rămas toţi in foto­liile lor, pentru că aceşti ,,jupani Dumitrache“ sunt prea naivi în socotelile lor de tranziţie şi de injustiţie. Unul din mijloacele noastre, ale alegătorilor de a-i judeca şi aprecia pe parlamentarii actuali pentru o eventuală re­alegere, este şi felul cum iau ei poziţie faţă de o anumită problemă discutată în cele do­uă Camere. Dar, mai ales du­ MANOLE ARCAŞU­­ ­Continuare la pag., a 2-a)

Next