Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1996 (Anul 8, nr. 193-256)
1996-10-01 / nr. 193
COTIDIAN MUREŞEAN DEMOCRATIC ŞI VISE = et&it&era&i Ţinuta de şampanie „Domnitori Onorabili concetăţeni!Frăţior!Iertaţi-mă, fraţilor, dacă sunt mişcat dacă emopunea mă apucă aşa de tare suindu-mă la această tribună pentru a vă spune şi eu la once român in aceste momente solemne mă gândesc la ţărişoara mea, la România la fericirea ei... ia progresul ei la viitorul ei!" (I.L Caragiale • „O scrisoare pierdută") Aşadar, ţânţarul vinovatde meningita la capi a fost prins şi băgat după grabi, ca un ticălos ce se află, homosexualii se pot hârţoni în voie, conform standardelor europene Problemele fiind rezolvate şi faza cea mai grea a tranziţiei fiind depăşită - după cum ne asigura, chiar ten, premierul - ne putem vedea în continuare de campania electorală, căci lupta electorală, stimabililor, nu e treabă de mortologi Este „chiar viaţa popoarelor", după cum bine observa onorabilul Nae Caţavencu Scence s-ar spune, o campanie electorală senoasă (cum e cea de la noi) presupune, întâi şi-n tăi, o ţinută adecvată Dacă vara aceasta se poartă (s-a purtat) Kodak, ei bine, pentru sezonul alegerilor se poartă ţinuta teţetă de campanie, compusă din pulovăr şi şapcă Pulovărul este, în general, lărgiţ, atâta cât să acopere începutul de burtă a candidatulu el este confecţionat din lână de casă (trei pe faţă, două pe dos, dacă nu ne înşală ecranul televizorului), cu gât întors, sau ..anchior', lăsând să se vadă bluza tip helanca de dedesubt De regulă, pulovărul nu este mei prea nou mei prea uzat (să nu intre electoratul la idei), în colon mci prea sterse mei prea ţipătoare, în concordanţă cu starea de spirit a alegătorlor, care este aşa cum este Peste pulovăr, candidatul poartă, după caz „geaca " trei sferturi, cu vaterină, dacă se află la al treilea mandat, sau laibărul de vucova cerată ori pardesiul -palton dacă se află la prima sau cel mult la a doua tentativă de mandat Ţinuta este completată cu şapca de „Cccpesti.La Sporul", pusa şmechereşte pe-o ureche, sau bine înfundată pe cap, după preferinţa şi sensibilitatea la intemperii ale candidatului ILEANA #VMII (continume in pag. a 4-a) Simpozion naţional de neurochirurgie, cu participare internaţională » Teatrul Naţional din Târgu-Mureş găzduieşte, între 2-5 octombrie, manifestarea ştiinţifică tradiţională a Societăţii Române de Neurochirurgie, Simpozionul naţional de neurochirurgie, cu participare internaţionali, organizat de Clinica de neurochirurgie Târgu-Mureş în cadrul simpozionului, 120 de personalităţi ale neurochirurgiei româneşti şi străine, reprezentând Societatea Română de Neurochirurgie, Asociaţia Europeană a Societăţilor Neurochirurgicale, Federaţia Mondială a Societăţilor Neurochirurgicale, invitaţi din Franţa, Germania, Italia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Grecia vor susţine comunicări pe temele Politraumatisme cu implicaţie neurochirurgicală; Vasospasmul cerebral; Varia Manifestarea - organizată şi finanţată de Fundaţia Transilvană Alpha, director dr Alexandru Lupşa va fi prezidată de prof dr Alexandru Constantinovici, preşedintele Societăţii Române de Neurochirurgie. ] P.U.I.Îl. listele definitive cu catididaţii pentru Parlamentul Ilomaniei Biroul Permanent al Partidului Unităţii Naţionale Române a aprobat miercuri, 25 septembrie, listele definitive de candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996 în Circumscripţia electorală nr.27 - Mureş, in umătoarea componenţă: Senat. 1. Vasile Dobrescu, profesor, conferenţiar universitar la Universitatea „Petru Maior”. 2. Ovidiu Valenti Iosif, jurist, deputat în Parlamentul României. 3. Ioan Matepiuc, profesor, inspector şcolar general adjunct la Inspectoratul şcolar judeţean Mureş; 4 Cornel Erceanu, inginer mecanic - Luduş; 5 Florian Văideanu, profesor, primarul comunei Band. 6. Ioana Crişan, profesoară - Reghin, Camera Deputaţilor. 1 Lazăr Lădaru, ziarist, deputat în Parlamentul României; 2. Leon Pop, jurist, notar public - Sighișoara; 3. Gavril Danciu, economist, director economic - Reghin; 4 Florin Oproiescu, inginer, inspector la Inspectoratul școlar Mureș; 5. Vaier Câmpeanu, inginer agronom, manager - Tâmnăveni; 6. Constantin Fierişanu, inginer, şef serviciu „Romgaz”; 7 Ilie Şanta, inginer agronom, director Iernut; 8. loan Felea, inginer agronom, director Zau de Câmpie; 9. loan Burian, profesor, primarul comunei Ruşii Munţi; 10 loan Florea, inginer, director teluric la „Vase emailate” - Sighişoara; II loan Covrig, tehnician proiectant, primarul comunei Ungheni; 12. Filon Moldovan, lăcătuș mecanic, PUNRJ VIZITA LA TÂRGU-MUREŞ A UNUI DISTINS PRIETEN, PROFESORUL JEAN LEROY DIN TOURS, FRANŢA Astăzi, 1 octombre, la ora 12, în sala festivă a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, deschiderea noului an universitar va avea un caracter mai festiv pin decernarea titlului de doctor honoris causa al acestei universităţi profesorului Jean Leroy de la Facultatea de medicină din Tours, Franţa Profesorul Leroy este o figură proeminentă a medicinii franceze contemporane, bine cunoscut în lumea medicală francofonă, dar şi în afara ei, prin tratatele sale de hematologie, în special prin lucrările asupra hemoragiilor şi trombozelor şi a posibilităţilor moderne de tratament în condiţii de urgenţă Profesorul Leroy, de mai bine de 20 de ani, este un animator al prestigioasei Conferinţe internaţionale a decanilor facultăţilor de medicină de expresie franceză Vizitând în acest timp numeroase ţări francofone din Africa, dar şi din Indochina, a depus o neobosită activitate de învăţământ şi evaluare, dar şi de organizare şi ajutorare, care i-au adus pe lângă Legiunea de onoare şi laurii academici conferiţi de ţara sa, mai multe decoraţii africane Noi, românii, îl stimăm şi îl iubim în mod deosebit, fiindcă în urma a două misiuni oficiale în ţara noastră, în fatidicul an 1990, facultăţile de medicină româneşti au fost incluse în menţionata conferinţă francofonă, pe baza rapoartelor profesorului Leroy, care sublimau nivelul corespunzător al învăţământului medical universitar românesc, cât şi faptul că poporul român este un popor francofon şi francofil Evenimentul a constituit începutul reluări colaborării tradiţionale franco-române în domeniul medical / An/’Cixit ! Bugetul 1996 CHELTUIELILE VOR DEPĂŞI VENITURILE CU PESTE 4.600 MILIARDE DE LEI Evoluţia nesatisfacătoare a economiei naţionale a influenţat negativ bugetul ţarii, prevăzut pentru anul 19%. Din acest motiv, s-a recurs la rectificarea deficitului acestuia, fiind majorat de la 3.193 miliarde de lei, la 4 272,8 miliarde de lei, plusul fiind de 1 079,8 miliarde de lei Cheltuielile s-au majorat de la 20.245,4 miliarde de lei, la 24 140 miliarde de lei faptul se explică prin neimplitirea evoluţiei indicatorilor economici programaţi de Executiv a se realiza in acest an Ca urmare, s-a recurs la majorarea veniturilor au 2.815 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 3.894,8 miliarde de lei. De majorarea menţionată au beneficiat învăţământul, sănătatea, serviciile, domeniul economic, agricultura, transporturile şi comunicaţiile, dezvoltarea publică şi construcţia de locuinţe (în care au fost incluse şi sumele transferate pentru subvenţionarea dobânzilor aferente creditelor acordate de CEC pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe) etc Bugetul de stat auster reflectă situaţia de criză în care se află economia, în primul rând industria, agricultura, comerţul şi serviciile, care, in ciuda creşterilor globale(macro-economice) regăsite în statistici, au înregistrat pierderi foarte mari la capitolele cheltuieli şi profit Cauza în primul rând, marile întreprinderi industriale şi agricole de stat, care, cu toate subvenţiile primite de la buget, nu au reuşit să se redreseze, să-şi echilibreze contuile de venituri şi cheltuieli, blocajul financiar, inflaţia, dobânzile mari percepute de bănci pentru credite, realizarea unor produse , , IOAN HUSAR (contituare in pag. a 2-) „Lecţia” de istorie (I) O corespondenţă de la Budapesta, semnată de dl Dorin Suciu, ne informează că, in preajma încheierii Tratatului româno-ungar, în capitala ţârii vecine a avut loc cea de-a treia reuniune a Comisiei comune a istoricilor români şi unguri. Printre ideile generoase care au prins contur în cadrul acestei manifestări, a fost şi aceea - exprimată de istoricul Glatz Ferenc, preşedintele Academiei Ungare de Ştiinţe - că o reală reconciliere româno-ungară poate fi realizată numai prin clarificarea problemelor istorice controversate în cele două ţări. Conform corespondenţei citate, academicianul ungur a afirmat că istoria nu trebuie pusă în slujba politicii şi că „oamenii de ştiinţă trebuie să participe în procesul împăcării istorice, nu prin tactici şirete şi prin escamotarea adevărului - cu bună sau rea-credinţă -, ci prin fructificarea adevărului istoric.” In cadrul reuniunii de la Budapesta s-a stabilit că Academia Ungară de Ştiinţe va propune Academiei Române efectuarea unei verificări comune a manualelor de istorie din cele două ţări. Iată o iniţiativă extrem de binevenită. Cu siguranţă, specialiştii care vor purcede la verificare nu vor fi lipsiţi de surprize, cercetând manualele de istorie din care învaţă - în limba română - elevii aparţinând minorităţii româneşti din Ungaria. Dacă nu cumva ei, specialiştii, nu se vor cruci de cele constatate. Despre „fructificarea adevărului istoric”, tară „tactici şirete” şi alte mişmaşuri, cum frumos se exprimă dl academician Glatz, am mai avut ocazia să pomenim Pe tot parcursul anului 1996, aşezările ardelene au avut parte de tot soiul de manifestări, expoziţii, ILEANA SANDU (Continuare în pag. a 2-a) JpifrcA nationAift curs de referințe, 1 octombrie 1996 - •*/* * . .vi-- vkp'-diffSU stra'»■ $ USA - 3.261 leiDM - 2.133 lei CASELE DE SCff/MS - 30 saptembrie 1996C V C V •BancaTransilvania 3.300 3.550 2.300 2.410 •BCR (1 octombrie) 3.250 3.300 2.132 2.165 •TURISM GRAND 3.500 3.550 2 350 2.400 •EDMOND 3.490 3.530 2.355 2 395 •IDM 3.370 3.579 2 310 2 409 •ALICANTE 3.485 3.529 2.350 2.395 •LUXOR VACANȚA 3 490 3 540 2 340 ■2 390 •CAMBIO 10 3 485 ■ 3.535 2 345 2.395 •CAMBIO 21 3.480 3.535 2.350 8 400 •Banca Agricolă 3 484 3 474 2 250 2.283 •Banc PoU 3.400 3 555 2.240 2 350 •BRD 3 300 3 350 2 188 3 196 . Sfinţirea isericii ortodoxe din Odrihei Consiliul parohial al Parohiei Ortodoxe Române din Odrihei, comuna Coroisânmărtin, şi preotul paroh Iosif Giurgiu, invita fiii satului şi pe toţi creştinii ortodocşi de pe Târnava Mică, sâmbătă, 5 octombrie a c , l.i slujba de sfinţire a Bisericii, sfânt lăcaș împodobit cu pictură în frescă, prin jertfelnicul localnicilor Liturghia Arhierească va fi oficiată de PS Andrei - Episcopul Alba Iunei, de Popi Ioan Bonn - protopopul Sigletoaiei. Marti, 1 octombrie 1996 12 pag. - 300 lei Anul VIII, Nr. 193(1.806) Redactor-sef LAZAR LAZAREL .