Cuvântul Liber, ianuarie-martie 1997 (Anul 9, nr. 1-61)

1997-01-28 / nr. 17

!­ România nu are pământ de vânzare ! Se vede că undeva, acolo în stră­fundul sufletului, domnul prim-mi­­nistru Violel Ciorbea s-ar putea să aibă niscaiva mustran de conştiinţă, din moment ce în desele apariţii televizate şi în declaraţiile radiodi­fuzate din ultimul timp ocoleşte şi se fereşte, ca dracul de tămâie, să vor­bească de un amănunt care l-a lăsat pe ardelean, mai ales, fără grai, având în vedere că în spate se afla susţinerea unui moţ vânzarea pă­mântului românesc investitorilor străini! Să-şi fi dat, cumva, seama premierului că prea a venit peste capul românului neaşteptata avalan­şă de gafe - numirile şi înlocuirile abuzive de la Societatea Română de Televiziune, costul exagerat al benzi­nei, creşterea alarmantă şi neanun­ţată a preţurilor, numirea prefecţilor, subprefecţilor, directorilor de prefec­turi şi ai serviciilor judeţene descen­tralizate pe clare criterii politice, ho­tărârea Guvernului de a aşeza ude­­meriştii în structurile administrative ale celor 10 judeţe, precum şi în funcţii guvernamentale (miniştri şi secretari de stat), Hotărârea nr. 20 privind Normele metodologice de aplicare a Legii 112/1995 a caselor trecute în proprietatea statului­­ pentru a ne mai a­mărisi cu vânzarea pământului? Sau se gândeşte că, întorcându-se aca­să, în Apusenii naşterii şi copilăriei, privit în ochi de consăteni, de arde­lenii pe care i-a trădat, va trebui să pună capul în pământ?! După cum se ştie deja, dând­u-şi seama de grava încălcare a Constitu­ţiei şi a Legii 35/1991, Consiliul Legis­lativ a avizat negativ propunerea sena­torilor Alexandru Popovici (P­N­LC­D ) şi Ionel Aichimioaie (US­D Lprn care cereau să se permită investitorilor străini dobândirea dreptului de pro­prietate asupra terenurlor din Româ­nia Potrivit Constituţiei, „Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenu­rilor". Cât se poate de clar. Deci, nu pot primi teren în proprietate Numai că faimoasa Comisie economică a Senatului, condusă de marele libe­ral Viorel Cataramă, nu se dă bătută şi decretează: „Pin Constituţie se permite dobândirea în proprietate a terenurilor de către persoanele juridice române, chiar dacă ele sunt constituite cu capital parţial sau integral străin". Sunt căutate, prin subterfugii, portițe pentru eludarea 109" LAZÁR LADARIU (Continuare în pag. a 6-a) nFenomenul GRAND” din interior: 99NU FACEM­­ CONFORM LEGII, DAR NICI CRIMINALI... ! Se folclorizează copios pe tema Grupului de iniţiativă de la GRAND, respectiv BNV (BURSA NEAGRĂ VALUTARĂ). Că le-ar cădea prea lesne bănuţul, că ar colabora cu Poliţia, ba chiar că ar fi agenţi acoperiţi S.R.I., F.R.I., etc., etc. In fond, „nişte oameni acolo şi ei", care, minţi mobile şi spirite pragmatice, au sesizat rapid nişte racile ale vremurilor aspre de TRANZIŢIE, mutându-şi pe acestea investiţia de ban, muncă, risc. Ba chiar riscuri, fiind de mai multe feluri, comparativ cu alte categorii de agenţi, de întreprinzători economici. Hărţuiţi non-stop de organe, ultimatum după ultimatum, ei tot acolo indiferent de timp (regim) sau de anotimp. Punctul de vedere despre „Fenomenul GRAND” al organelor puterii, respectiv al organului de ordine şi disciplină, despre acţiune şi... Inacţiune, l-am prins in litera ziarului nostru. Motivaţii pe care nu le comentăm. Ceea ce intenţionăm, o lărgire de cadru, prin ascultarea părerii părţii incriminate, conform principiului de drept dar şi de deontologie gazetărească „AUDIATUR IT ALTERA PARS". Din considerente lesne de înţeles, de data asta, „altera pars" ne condiţionează exprimarea şi reverberarea păreri de păstrare a anonimatului. Zis şi făcut. Redăm în continuare dialogul de la GRAND. Rep: Nu e prima campanie de hărţuire. Care să fie pricina? Interlocutor: La noi, cum ai un lanţ la gât şi o maşină mai străină, eşti hoţ! R: Nu sunteţi! Totuşi, cât jusitifi­­cată hărţuiala de către organ? I: Porerda mea, din punct de vede­re al statului de drept, ar avea drep­tate în alt context nu s-ar întâmpla. R: Să fie sărăcia „naşul" feno­menului? I: Dacă am avea de toate, n-ar fi. Lipsa valutei, în cazul dat, chit că în perioada de tranziţie de la ciuma roşie la ce-o să vină, e inevitabilă apariţia bursei negre. Peste tot in lume s-a în­tâmplat,totdeauna,lipsa unui produs generează piaţă neagră Nu-i bişniţă afacere speculativă R: Ce vi se reproşează, ce capete de acuzare vi se întind? I: Nu-i trafic de valută­ R: Există case de schimb valutar, cu toate limitele (limitările) acti­vităţii acestora! MIHAI Su­t­lu­ (Continuare în pag. a 6-a) 99 Gradul de telefonizare s-a dublat ! Interviu cu dl ing IOAN ECHIM, director la ROMTELECOM Mureş­ ­ Domnule director, în ultimii şapte ani, spre deosebire de alte sectoare ale economiei, telecomu­nicaţiile s-au modernizat şi extins foarte mult (comparativ cu ceea ce a fost), de când dumneavoastră conduceţi această instituţie, sens în care s-au investit zeci şi zeci de miliarde de lei. Pentru infor­marea cetăţenilor, vă rugăm să prezentaţi o sinteză a ceea ce s-a realizat în judeţul Mureş în acest domeniu şi care este gradul de dotare şi locul ocupat, la nivel de ţară, în telefonie d D­in cei şapte ani la careva referiţi s-au investit 46 miliarde de lei pentru dez­voltarea şi modernzarea centralelor şi lunilor telefonice, mai mult decât dublu faţă de până în 1990, mai exact 160 la sută Dacă la începutul anului 1990, la nivel de judeţ, existau 65.757 abonaţi, la finele anului trecut numărul lor a ajuns la 92.490. Ca urmare, gradul de telefonizare­ a judeţului, a crescut de la 10,58% abonaţi la 100 de locuitori, la 15,30 la sută (in mediul urban 20,5%, iar in cel rural 7,5%). Rata de penetrare (înzestrare cu aparate telefonice) la 100 de lo­cuitori, calculată la populaţia jude­ţului nostru, este de 15,30%, faţă de 12,6% cât este media pe ţară. La Târgu-Mureş s-a instalat o centrală telefonică digitală cu 25.000 de linii, cu acces în reţeaua internaţională, o centrală telefonică automată (cu 2200 de linii) la Sovata IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) „Schimbarea stăpânilor...” După numirea lui Ion Cara­­m­itru ca ministru al Culturii, încă două schimbări se anunţă interesante pentru lumea Tha­­liei, noii directori ai teatrelor „Bulandra" şi „Nottara" fiind Victor Rebengiuc şi respectiv, Vlad Rădescu­ Să le urăm succes IOANA FLOREA Să dispară putregaiul din sistemul bancar corupt..." La semnalul tras de preşedintele ţării, dl Emil Constantinescu, toate organele abilitate au declanşat o ofensivă frontală, directă şi necru­ţătoare împotriva corupţiei, indife­rent ce nuanţă ar îmbrăca sau în ce sector de activitate s-ar semnala. Aşa se face că, mai nou, ne întâlnim cu o noţiune mai puţin uzitată in vocabularul cotidian, dar care are darul să-ţi facă părul măciucă: crima financiară.Şi încă nici n-ar fi nimic suprinzător cu noţiunea în sine, dacă n-am fi puşi în faţa faptelor împl­inite. Când zici „crimă organizată" gândul te duce la toate matrapazlâcurile petrecute sub blânda oblăduire a legii, sau la manevrele de culise pentru eludarea ei, şi care au atins chiar şi cele mai înalte cercuri ale finaţelor româ­neşti. Mă gândeam, ca orice păţit, că, crima finaciară, putea fi, de pildă, marea înşelătorie naţională numită C­ARIT­AS - desfăşurată sub patronajul unor personaje de care ţi-e frică să te atingi şi cu o floare. Eroare! CARITAS-ul a fost o (altă) floare la ureche, comparativ cu ce a putut fura un Sever Mureşan, toţi Răducanii, Gigikenţii şi alţii, sau ce tunuri distrugătoare s-au putut trage în zidurile crenelate - dar de carton - ale unor bănci, încât - vezi numai cazul Dacia Felix - acum se află în pragul sucombării derută şi nelinişte. Dar numai de scurtă durată, deoarece un colac de salvare, pe plan psih­ic, ne arunca, zilele trecute, domnul prof. univ. Ioan Bogdan, preşedintele Curţii de Conturi a României. Domnia sa ne linişteşte (!) prin faptul că instituţia MIHAI BARDĂŞANU (Continuare în pag. a 4-a) Marti, 1 7 28 ianuarie 1997 12 pag. - 400 lei Anul IX, Nr. 17(1.886) Redactor-șef LAZAR LĂDARIU BREUIAR • Cum de „situaţia locativă” a lui Miron Cozm­a lumea se cam plictisise, recenta­­ hotărâre de gu­vern privind casele naţionalizate a picat la ţanc Noua mostră din gândirea executivului a încurcat socotelile prea multora pentru a nu-şi câştiga, pe drept, locul întâi în topul evenimentelor de săptă­mâna trecută Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate de la ameninţările chiriaşilor că vor ieşi in stradă, cu mâţă, câine şi purcel, până la aluzii transparente la năravurile guvernelor comuniste pentru care­ modificarea legilor prin ho­tărâri proprii nu constituia o pro­blemă Până la urmă, conform tradiţiei, busuiocul a fost dres, vădit „inervat”, premierul a apă­rut la televizor şi ne-a lămurit că nici vorbă ca moşierii să-şi poată recupera conacele, dimpotrivă, s-a urmărit „crearea unor condiţii optime pentru aplicarea legii". De vină sunt ziariştii, care au în­curcat borcanele şi, în loc să ci­tească hotărârea propriu-zisă, au pus mâna pe un proiect de lege „în lucru”. Nişte tăntălăi. Aşa că cetăţenii să fie în continuare li­niştiţi, dobânzile la credite cresc, coeficientul de calcul nu stă nici el pe loc, dosarele-problemă sunt „în cercetare" prin sertarele diverselor organe, ce mai­ se cre­ează „condiţii optime de aplicare a legii”. • Dacă tot a apărut pe post, dl Ciorbea ne-a sigurat, cu­­m drum, că intrarea ştim noi unde „în primul val” e ca şi rezolvată, iar sinistraţii din Pârcovaci simt bine mersi • Tot săptămâna tre­cută ne-au vizitat negociatorii ILEANA SANDU (Continuare în pag. a 6-a) AGRIM CRISTEŞTI - model original de organizare La S.C. AGRIM SA Cristeşti, tânăra echipă managerială - ing Petru Oltean - director şi ing Petru Orosan - director tehnic, doi specialişti agricoli de marcă - este hotărâtă să păstreze cu once preţ prestigiul acestei firme, care s-a impus pe piaţa mureşeană printr-un model original de organizare a producţiei agricole. Astfel, din fermele societăţii pleacă în fiecare zi spre ICIL. Mureş, 2.800 litri de lapte, iar din carmangeria proprie se livrează zilnic magazinelor alimentare 1 000 kg de preparate din carne, de calitate superioară. La ora actuală, societatea dispune de 1 260 de taurine şi 2 100 porcine la îngrăşat Lucrează 203 ha teren arabil proprietatea acţionarilor şi 488 ha teren agricol preluat în arendă de la diverşi cetăţeni din C­risteşti şi localităţile limitrofe In 1996, un proprietar de teren a primit 850 kg de grâu după un hectar Trebuie să recunoaştem că, in extrem de puţine localităţi, arendaşii au respectat Legea arendei şi şi-au onorat obligaţiile faţă de proprietarii de terenuri. Îm­odul în care a făcut-o AGRIM La AGRTM au un loc de muncă sigur 142 de salariaţi, care au câştigat în 1996 tur salar mediu de 555.000 de lei pentru lui program de muncă de 10- 12 ore pe zi. Aici se lucrează în regim de foc continuu, chiar şi sâmbăta, dim­inica şi sărbătorile legale. Pentru anul 1997, echipa managerială şi-a propus să achiziţioneze o combină de recoltat cereale performantă din import, să deschidă o brutărie pentru locuitorii din Cristeşti şi dacă Primăria municipiului Târgu-Mureş le va acorda spaţiu comercial, să deschidă 1 -2 magazine alimentare, unde să se vândă produse agroalimentare proprii, la preţuri acceptabile Noi le dorim, la început de drum, mult succes! VASILE BOTA

Next