Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1997 (Anul 9, nr. 62-124)

1997-04-01 / nr. 62

EDITORIAL UN LUP MUŞCAT DE OAIE Când preşedintele Constantinescu declara, acum câteva luni, război total corupţiei româneşti, chiar şi cei mai sceptici analişti s-au arătat dispuşi­ să spere intr-un posibil succes al acestei acţiuni, declanşată la nivel naţional şi sprijinită atât de organele abilitate ale statului (Poliţie, Justiţie, SRI, Armată), cât şi de forţele societăţii civile (presă, luări publice de poziţie ale unor personalităţi etc ) Desigur, era vorba de lui succes momentan, întrucât­­ s-a acceptat cu luciditate­­ şansele de eradicare a unui fenomen care a cuprins deja toate sferele vieţii sociale sunt, practic, nule. N-a trecut mult şi au fost create comisiile judeţene anti-cor­pţie, segmente organizatorice ultime de luptă cu flagelul, aflate in subordinea directă a prefecţilor şi beneficiind de implicarea tuturor factorilor puterii locale (Prefectiva, Primărie, Consiliul judeţean), în paralel, au început marile arestări Miron Cozm­a, Sever Mureşan, Alexandru Dinulescu, Razvan Temeşan, V­asile Gorun, Mitjea Marceliini, Iile Alexandru, campanie coroborată cu intensificarea cercetărilor în cazurile Iskandarani şi Gigi Kent, aduse in ultimul moment la cunoştinţa opiniei publice de fosta Putere, pe post de trofee capitale ale luptei purtate vitejeşte de instituţiile statului cu „caracatiţa” carpatină a corupţiei Mai mult, unele dintre aceste dosare au fost chiar finalizate intr-un interval demn de invidiat pentru orice aparat de justiţie din lume, fie el cât de expeditiv sau de drastic Acest fapt nu a putut scăpa nici u­n observator abil al scenei noastre sociale, dar el mărturisea, dincolo de precipitarea provocată de imixtiunile politicului, o voinţă autentică de a impune domnia legii, de a restaura prestigiul deteriorat al autorităţii statului Design1, nou-createle mecanisme de luptă împotriva corupţiei sunt departe de a fi organizate perfect intr-un loc nu e destulă implicare a MARIUS ÎNSURÂȚELU (Continuare în pag. a 3-a) din Târgu-Mureş, sâmbătă, 29 martie a c .­in prezenţa ministrului de interne, dl Gavril Dejeu, cel mai tânăr contingent de militari jandarmi şi pompieri a depus Jurământul militar.Cu această ocazie, Batalionului 18 Jandarmi din Târgu-Mureş i s-a înmânat prin Decret prezidenţial un nou Drapel de luptă La manifestare au fost prezenţi prefectul judeţului Mureş, dl Dorin Florea, pre­şedintele Consiliului judeţean, dl Ioan Togănel, senatori şi de­putaţi, grai. de bg. Constantin Dorobanţu, comandantul Bri­găzii de jandarmi Mureş, col. Liviu Micu, comandantul Gru­pului de pompieri Mureş, ofiţeri şi subofiţeri, reprezentanţi ai Parchetului militar şi civil, In­spectoratului de Poliţie Mureş, părinţi şi rude ale militarilor. Solemnitatea a debutat cu o slujbă de binecuvântare oficiată de un sobor de preoţi avându-l in­tuiate pe părintele protopop .­­. . ......... I..............A....,1 „Drapelul de luptă, care s-a acordat Unităţii de jandarmi constituie un semn de aleasă preţuire pentru instruirea şi formarea unor noi generaţii de apărători ai legii, statului, vieţii şi bunurilor materiale...Jură­mântul militar este porunca neamului şi încununează, de fiecare dată, o tradiţie istorică plină de glorie şi îmbogăţită cu fiecare generaţie. Arme de elită în sistemul forţelor de ordine publică, instituţia Jandarmilor şi Corpului pom­pierilor militari se identifică cu idealurile cele mai nobile ale poporului nostru dornic să trăiască în pace şi legalitate". în acordurile Fanfarei Garni­zoanei Târgu-Mureş, militarii au prezentat onorul Conform uzan­ţelor, pasul de defilare ferm şi inspirând siguranţă a pecetluit acest eveniment memorabil din viaţa militarilor și a celor două unități. Şl EUROPENI, Şl DEMOCRAŢI, Şl TOLERANT!... (1) Prin recenta pretenţie, soră iarăşi cu o arhicunoscută şi nedezminţită de-acum obrăznicie, U.D.M.R îşi trimite, din nou, buzduganul pri­vilegiilor clamate încă din de­cembrie ’89 încoace. Ultimativă şi îngrijorătoare pentmu o întreagă ţară românească, cerinţa cu totul ab­surdă a introducerii de table in­dicatoare, a plăcuţelor pentru străzi şi firme în limba maghiară in 1 300 de localităţi, în care cetăţenii români de etnie maghiară ajung la un procent de 10 la sută din populaţie, a produs vehemente reacţii chiar şi acolo unde capii udemerişti se aşteptau cel mai puţin Ch­iar dacă pe un senator P. D . precum Cristian Dumitrescu, problema asta nici nu-1 interesează, nici nu-1 deranjează (şi ştim cu toţii şi de cei ), ca şi pe mulţi alţi trăitori pe malurile Dâmboviţei indiferente, chiar dacă un vicepreşedinte P.N.ŢC.D. al Ca­merei Deputaţilor, Vasile Lupu­, care din „ce-am­ avut şi ce-am pierdut?" îşi face în crez şi exclamă moldoveneşte: „Ce i-o încurca aiasta pe români?!”, oamenii cu cap, dispuşi să cântărească şi con­secinţele în cunoştinţă de cauză, realizând ce dezastru a însemnat fosta regiune Mureş autonomă maghiară, pentru ţară şi români, ştiu ce se ascunde sub chipul acestui nou tertip. Şi, mai ales, ei ştiu cât se poate de bine că prin absurda pretenţie, a pragului de 10 la sută, este încălcat tocmai spiritul do­cumentelor internaţionale la care şi România a aderat. Până şi Con­­­venţia-cadru a drepturilor mino­rităţilor a Consiliului Europei, alte documente fac referire la sintagma „proporţie semnificativă”. Pofta o dată îndeplinită ar crea şi un prece­dent intr-un hăţiş din care greu s-ar mai putea ieşi, azi-mâine trezindu-ne cu înscrisuri în 3-5 limbi După cum se ştie, ca reacţie la ulti­a pretenţie udemeristă, domnul Mădălin Voicu, fiul ilustrului şi virtuozului violonist, reprezentând în Parlamentul României, ca deputat, „Partida romilor", cere ca ţiganii să fie trataţi identic. Replica domnului lider udemerist, Markó Béla, a fost imediată şi vehementă: „In­scripţionările bilingve trebuie să reprezinte o minoritate etilică cu membri vorbitori ai unei limbi şi susţinători ai unei anumite culturi''' Aţi înţeles. Deci, noi, noi şi iarăşi noi... Aici nici nui mai poate fi vorba, v-aţi convins, de un principiu unanim recunoscut, acceptat şi aplicat în întreaga lume, conform căruia minoritarii se supun ma­jorităţii a cărei limbă trebuie să o cunoască, ci de cu totul altceva maghiarii se vor tot minoritate privilegiată! De fapt, nimic nu mai este întâmplător în tot ceea ce întreprind uluii lideri udemerişti, ştiut fiind că orice demers - printre ele şi cele din ultima vreme - face parte dintr-o campanie, dintr-im scenariu cu finalitate pe tennen lung in timp ce domniile lor cer şi cer, după tipicii! „Itt és most!", lovind cu LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 4-a) PUNR se pronunţă pentru fermitate şi eficienţă * La sala de protocol a Hotelului „Parc” din Târgu-Mureş, vineri, 28 martie a c., filiala Mureş a PUNR a organizat o conferinţă de presă. Dintru începutul acesteia, dl de­putat Lazăr Lădariu a precizat că partidul din care face parte nu se află la remorca nimănui în Parla­mentul României, manifestându-se independent, conform statutului, programului şi angajamentelor asumate în opinia sa, în pofida promisiunilor făcute în campania electorală de coaliţia aflată la Putere, s-a confirmat realitatea preelectorală că un buget nu poate arăta altfel decât economia la ora actuală. .Deputatul a apreciat că bugetul de stat pe 1997 trebuia să acorde mai multă importanţă unor domenii precum sănătatea, apă­rarea, cultura şi protecţia socială Referindu-se la problema inscrip­ţiilor bilingve cu aplicare, conform propunerilor făcute de UDMR, în 1 300 de localităţi ale ţării, dl Lădariu a remarcat că prin aceasta sunt încălcate documentele interna­ DAEWOO & MON­DO TRADE s.r.l. ninvntfi modificarea sistemului de rate, v­ezi pag. V Marti, 1 aprilie 1997 12 pag. - 600 lei Anul IX, Nr. 62­­1.930 Redactor-șef LAZĂR LĂDARIU ,­­ V ) Comunicat Clerul şi credincioşii ortodocşi din judeţul Mureş au aliat cu stupoare faptul că prefectul judeţului Mureş Dorin Florea depâşindu-şi competenţele a somat imperativ pe protopopul ortodox de Târgu-Mureş, pr Gheorghe Şicart, ameninţând cu acţiuni in forţă, cedarea unor biserici greco-catolicilor întruniţi în şedinţă extraordinară, protopopii din judeţul Mureş au condamnat poziţia prefectului de Mureş, considerând-o inoportună şi în totală contradicţie cu realităţile patrimoniale bisericeşti, lăcaşurile de cult nefiind nici ale guvernului, nici ale clerului, ci ale credincioşilor S-a apreciat că afirmaţiile prefectului de Mureş nu fac decât să tensioneze o situaţie interconfesională stabilizată, deschizând calea unor nedorite conflicte A fost adresat un protest şi prim ministrului guvernului, Victor Ciorbea Biroul de presă al Protopopiatului Ortodox Român pr. GHEORGHE ŞEUC AN­ţionale, inclusiv Convenţia-cadru a minorităţilor, iar poziţia adoptată de unii parlamentari se află în afara oricărei realităţi. Spre pildă, vice­preşedintele Camerei Deputaţilor, Vasile Lupi­, făcând trimitere la inscripţionările bilingve se întreba „ce i-ar încurca pe români?”, când se ştie că acestea au produs şi altă dată tensiuni şi animozităţi Pe fondul acestor animozităţi, s-a spus, nu este întâmplător că It. col Şerban Neagu, ofiţer care se ocupa cu păstrarea cimnului la Covasna, este ucis de lui bodyguard în cafeneaua „Covasna”, iar slujbaşi ai Rom­­gazului maghiarizează numele unor români la Sângeorgiu de Pădure Referindu-se la recentele schum­­bări de la vârful PUNR, preşedintele filialei Mureş, dl Gavril Ţâru a menţionat că partidul nu-şi va schimba principiile de bază ale doctrinei şi statutului, ci le v­a face mai elastice, nerenunţând, totuşi, la E.M. PAŞCAN (Continuare în pag. sa 3-a) „t7Jtf­ SS 10 ZanfUrtzJucnea, în organizarea Casei de cultură a tineretului „Mih­ai Eminescu”, duminică, 30 martie a c., la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş s-a desfăşurat tradiţionala competiţie a frumuseţii „MISS Târgu-Mureş” Ca de obicei, afluenţa impresionantă de spectatori, dar şi de competitoare. 12 la număr de această dată, dornice să dobândească mult râvnitul titlu Deşi este superfluu să consemnăm post festum o asemenea manifestare, menţionăm că spectacolul a fost deplin, alternând intre umor, modă şi muzică, intercalate de apariţiile încântătoare ale concurentelor La reuşita seni şi-au dat concursul Casa de cultură a (Continuare în nas. a 3-a)

Next