Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1998 (Anul 10, nr. 192-254)

1998-10-14 / nr. 201

S-A OPRIT NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ Ieri dimineaţă, după mai bine de 9 ore de discuţii, la Bruxelles, Consiliul permanent al NATO a aprobat „ordinul de acţiune” a trupelor sale în Serbia. Cu toate acestea, intervenţia militară a Pactului nordatlantic a fost amânată cu cel puţin 4 zile, termen de graţie solicitat de emisarul american pentru Kosovo, Richard Holbrooke, pentru continuarea negocierilor directe cu preşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici, în vederea găsirii unei soluţii diplomatice pentru criza din zonă. în acest timp, la Bucureşti, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocat pentru duminică după-amiază, a decis acordarea accesului aerian NATO doar pentru „situaţii de urgenţă şi neprevăzute”. Mai precis, aşa cum preciza consilierul prezidenţial Dorin Marian, „urgenţa” şi „neprevăzutul” pentru care CSAT şi-a dat acordul se referă, de fapt, la „situaţii tehnice, misiuni de căutare, aterizări forţate, accidente”. în plus, România şi-a manifestat disponibilitatea de a susţine acţiunile umanitare şi de menţinere a păcii în Serbia cu un Detaşament Mobil Multifuncţional de Sprijin Umanitar, alcătuit dintr-o secţie medicală, una de cazare refugiaţi, şi o secţie care va avea în responsabilitate refacerea locuinţelor distruse. Comentând puţin situaţia creată în zonă, senzaţia noastră e că, până la urmă, confruntarea militară deschisă va fi evitată, deşi, practic, sârbii ar avea la dispoziţie mai puţin de 96 de ore pentru a accepta o soluţie de compromis care să le ferească ţara de un nou război devastator. Cât priveşte poziţia României, în acest moment de tensiune pentru regiunea Balcanilor, aceasta este una, fără îndoială, suficient de echilibrată pentru a nu produce iritarea Belgradului. într-un fel, decizia CSAT ne menţine într-o postură de cvasi-neutralitate faţă de criza iugoslavă şi, în ciuda tuturor vocilor care s-ar ridica împotriva ei, ea are marele merit de a nu ne periclita nici relaţia cu NATO şi nici pe aceea, multiseculară, cu vecinii de la sud, cu atât mai mult cu cât luările de poziţie ale guvernului de la Bucureşti sunt, de departe, cele mai puţin ostile Serbiei din întreaga zonă balcanică, unde ţări ca Ungaria, Bulgaria şi Albania şi-au pus la dispoziţie spaţiul aerian pentru operaţiunile militare ale blocului nord-atlantic. Zilele care vor urma vor fi, categoric, decisive pentru soarta provinciei Kosovo. Cum este de aşteptat, presiunile diplomatice şi militare asupra Belgradului vor creşte considerabil. Ceea ce este sigur e că Serbia nu va accepta, la nici o masă a tratativelor, desprinderea enclavei albaneze Kosovo de sub autoritatea sa administrativă. De partea cealaltă, NATO şi comunitatea internaţională vor să preîntâmpine un dezastru umanitar şi, în acest sens, nu vor mai tolera nici un fel de intervenţii ale forţelor sârbe în Kosovo, de unde au plecat deja în bejenie circa 150.000 de etnici albanezi. Oricum, de dorit ar fi ca în Serbia să nu se audă glasul armelor NATO, dar nici vaierul stins al mamei albaneze care îşi jeleşte pruncul pe buza clispasă a gropii comune. MARIUS ÎNSURĂŢELU _______Ieri,în cursul după-amiezii, spectrul confruntării militare s-a îndepărtat, cel puţin pentru moment, de Kosovo şi Balcani. Sub presiunea concertată a americanilor şi a celor mai puternici membri ai NATO, preşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici a acceptat prezenţa în provincia din sudul Serbiei a 2.000 de militari din forţele de intervenţie ale Pactului nord-atlantic. Drept urmare, există toate şansele de a se stopa, chiar înainte de a începe, un conflict militar ale cărui urmări ar fi fost greu de prevăzut. în zilele următoare, negocierile dintre cele două părţi vor intra în faza elaborării unor acorduri politice vizând încetarea intervenţiilor armatei sârbe în Kosovo, reîntoarcerea refugiaţilor albanezi şi respectarea drepturilor acestei minorităţi. NATO şi KOSOVO Comunicatul Consiliului Suprem de Apărare al Ţării referitor la cererea NATO de a survola spaţiul aerian al României în cazul unei implicaţii militare în provincia Kosovo ar fi surprins opinia publică românească prin ambiguitatea formulării sale, dacă, anterior, echipa guvernamentală n-ar fi gafat, de câteva ori, prin declaraţiile nefericite făcute în legătură cu această gravă problemă. Deşi situaţia încordată din provincia Kosovo a Republicii Iugoslavia era cunoscută, factorii responsabili ai diplomaţiei româneşti n-au reuşit să evalueze exact impactul acestor evoluţii nu numai în Balcani, ci şi în întreaga regiune, venind la rampă, în mass-media, cu declaraţii improvizate sau partizane, fapt ce a redus credibilitatea României şi rolul diplomatic activ al acesteia în dezamorsarea crizei. Aşa se explică de ce, pe rând, ministrul, de Externe, ministrul Apărării şi şeful Marelui Stat Major au plusat prin declaraţiile domniilor lor pe seama Senator VASILE DOBRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Formn . : descongestionarea 99 programelor pentru examenul de incumurent* LITERATURA ROMÂNĂ VA FI STUDIATĂ ÎN ILEGALITATE! Teme esenţiale ale istoriei limbii şi literaturii române au fost „radiate", acum câteva zile, din programele pentru examenul de bacalaureat, printr-o decizie a Ministerului Educaţiei zisă şi „Naţională", stârnind, pe bună dreptate, reacţii de protest din partea dăscălimii române. Lipsită de orice logică şi, mai mult, constituind o sfidare grosolană la adresa valorilor incontestabile ale spiritualităţii româneşti, hotărârea aparţine - conform unor cotidiene centrale de influenţă - directorului general din cadrul MEN, Gheorghe Rădulescu, el însuşi profesor de Limba şi literatura română. Pentru fapta dlui profesor, presa citată a oscilat între calificativele: „incompetenţă", „inconştienţă" sau de-a dreptul „demenţă". Concret, din programele menţionate au fost „mătrăşite" subiecte ca originea şi evoluţia limbii române, Literatura populară românească, Şcoala Ardeleană, în vreme ce critica literară a fost şi ea „descongestionată" de nume ilustre precum: Lovinescu, Rebreanu, Vianu, Călinescu. „Şi ce a rămas aparţine tot literaturii române" a fost răspunsul pe care l-au oferit ILEANA SANDU (Continuare în pag. a 4-a) Hau ai noştri! -----------------*--------------------------9 FOTBAL ŞI LOIALITATE îndemnul „HAI, AI NOŞTRI!" nu este străin urechii avizate intr-ale sportului rege. Dar cine mai sunt „ai noştri", într-o situaţie mai delicată cum este confruntarea naţionalelor României şi Ungariei de pe „Népstadion", Budapesta, în ţara vecină, situaţia este clară, inechivocă. Cităm din MAGYAR NEMZET, 28 ianuarie 1998: „Pentru supravieţuirea etriiei lor, românii din Ungaria sunt îngrijoraţi, dar ei, la un meci de fotbal, fac galerie pentru Ungaria". „Noi suntem cetăţeni loiali ai acestei ţări" -spune Budai János. Apoi, adresându-i-se întrebarea pentru cine fac galerie la un meci de fotbal româno-ungar, imediat dă răspunsul: „Aici, de fapt, cu toţii ţinem la victoria Ungariei, deci suntem suporterii echipei ţării noastre!" MIHAI SUCIU VICTOR BĂLDEAN (Continuare în pag. a 4-a) Vremea se va răci şi va rămâne închisă în prima parte a intervalului, când va continua să plouă pe arii extinse. în partea a doua a zilei, ploile se vor restrânge şi vor deveni slabe. Minimele vor fi cuprinse între 4 şi 8 grade, iar maximele între 9 şi 13 grade Celsius. SUMAR - Semnalămi...; Agenda; Horoscop; Cursuri valutare...........(pag a 2-a) - Leontina Pop, în Franţa; O carte document „Infernul limitat" ------------------(pag. a 4-a) - Campania naţională de vaccinare; Cronica neagră--------------(pag. a 5-a) - Sport........(pag. a 6-a) - Publicitate - (pag. 7-9) - Fotbalul românesc, văzut de presa ungară ...................(pag. a 10-a) - Conflictul din Kosovo (pag. a 11-a) - Panoramic ---------------(pag. a 12-a) Meleşcanu acuză Guvernul de „inacceptabil mimetism în problema Kosovo” într-un comunicat remis redacţiei noastre, preşedintele Alianţei pentru România, dl Teodor Meleşcanu, apreciază, în legătură cu eventuala participare militară românească în Kosovo, că Guvernul român abandonează principii şi dă dovadă de un inacceptabil mimetism. „Acest fapt demonstrează încă o dată - susţine Meleşcanu - că actuala putere nu are priorităţi în domeniul politicii externe şi nu analizează situaţiile noi şi din perspectiva intereselor naţionale ale României". Fostul ministru de Externe al României consideră că miniştrii şi militarii nu pot stabili poziţiile externe ale României în nici un context, dar mai ales acum, când este vorba de o situaţie atât de complicată. „Am cerut - se precizează în comunicatul expediat redacţiei - convocarea ministrului Apărării Naţionale şi a ministrului de Externe la Comisia de politică externă a Senatului, ___ pentru a da explicaţii şi informaţii privind poziţiile IMAGINE DIN KOSOVO exprimate faţă de situaţia din Kosovo".