Cuvântul Liber, ianuarie-martie 1999 (Anul 11, nr. 1-62)

1999-01-05 / nr. 1

/\ Î EMTOI CONCURENŢA DINTRE EURO ŞI DOLAR „MIROASE”L­A CONFLICT!­ nceputul lui 1999 coincide cu aderarea a 11 ţări, din cele 16 ale Uniunii Europene, la moneda unică a comunităţii vest-europene. Nu cu multe luni în urmă, un economist american prevedea un „conflict major între UE şi SUA, cauzat de concurenţa dolar-euro". Motivul? Băncile din întreaga lume îşi vor transforma o parte din disponibilităţi în moneda unică europeană în detrimentul dolarului, iar o parte însemnată din investiţiile străine se presupune că se vor reorienta spre cei 11. Acest fapt va influenţa serios imensul deficit bugetar al SUA care este compensat, în mare măsură, prin forţa de atracţie a dolarului pe toate pieţele financiare ale lumii. în cazul în care investitorii vor începe să opteze şi spre Euro, efectul va fi resimţit în buzunarul fiecărui american. Acest fapt se va adeveri cu atât mai mult, cu cât partizanii noii monede vest-europene au făcut deja calcule optimiste în favoarea acesteia. Se estimează că cele 11 ţări Euro au împreună un PIB ce reprezintă peste 90% din cel al SUA, iar începând cu 1 ianuarie 1999, aproximativ 30% din comerţul mondial se va deconta în moneda unică - Euro. Avertismentul direct dat Europei, mai ales celor 11 ţări care au aderat la moneda unică vest-europeană şi chiar bancherilor lumii, l-a constituit atacul asupra Irakului de către Statele Unite ale Americii şi Anglia (cele două mari puteri care nu au aderat la Euro), prin nesocotirea Consiliului de Securitate al ONU şi a avertismentelor date de acesta, de Rusia, China, Franţa şi, mai timid, de alte state posesoare de focoase nucleare. Deci, rachetele lansate asupra Irakului de către SUA şi Anglia, înainte de a pune în circulaţie oficial Euro, nu au fost numai o pedeapsă pentru Saddam Hussein, ci şi un semnal hotărât pentru cei 11 şi investitorii care intenţionează să ştirbească autoritatea dolarului pe piaţa mondială de mărfuri de capital şi de investiţii. Astfel de lovituri în forţă pot fi date în oricare altă zonă a lumii în care sunt nesocotite interesele economico-financiare ale SUA şi Angliei. Se invocă apărarea democraţiei şi a drepturilor omului, prin încălcarea Cartei ONU şi a suveranităţii statelor în care se află la putere guverne „ostile" principiilor dominante de stăpân al lumii, impuse de America. I ----- - IOAN HUSAR Vremea va fi închisă şi se va încălzi uşor. Local vor cădea precipitaţii slabe mixte sub formă de ploaie şi lapoviţă, favorizând producerea poleiului. Vânt slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -3 şi 0°C, iar cele maxime între +2 şi +5°C. Stratul de zăpadă la Bucin: 46 cm. Centrul de prevedere a vremii, Sibiu IMPORTANT! Prin serviciul nostru de publicitate, preluăm anunțuri de mică şi mare­­­­ publicitate pentru zia­rul ADEVĂRUL. Comenzile se depun cu cel puţin 5 zile înainte de data publicării. REVELIONUL VESELIEI... A intrat de-acum în „Tunelul timpului" încă o noapte de Revelion. Penultima din acest sfârşit de secol XX. O noapte lungă şi frumoasă, sărbătorită şi cinstită la cumpăna dintre ani. O noapte a veseliei şi a bucuriei pentru cei mai mulţi dintre noi. Pe la case, pe la mese s-a urat, s-a ciocnit o cupă cu şampanie şi s-a toastat pentru mai­ binele tuturor. „La mulţi ani cu sănătate! Să aveţi parte de toate cele bune!" a fost rostirea cea mai des folosită şi auzită. DORIN BORDA , (Continuare în pag. a 5-a) SUMAR • Agendă: Horoscop (pag. a 2-a) • SPORT (pag. a 3-a) • Repere culturale (pag a 4-a) • Revelionul veseliei... (pag a 5-a) • Cronica neagră (pag. a 6-a) • Publicitate (pag 7-10) (pag a 11-a) • Panoramic • Lumea (pag a 12-a) Populaţia îşi păstrează economiile la CEC La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, soldul general al economiilor populaţiei, depuse la CEC, era de peste 7,141 miliarde de lei, cu 2% mai mare decât în luna octombrie 1998, respectiv cu 58,2% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Conform datelor furnizate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni, veniturile totale realizate de această bancă populară, la finele lunii noiembrie 1998, se cifrau la 4,775 miliarde de lei, cu 52,1% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut. Deci, oamenii care economisesc cu mari sacrificii sume modeste din salarii sau pensii au încredere în CEC, pentru că statul le garantează banii adunaţi cu multe renunţări. lîîêcâ MUREȘ , ,\RG' !-W DIN NOU, PE BĂNCILE ŞCOLII Binemeritata vacanţă prilejuită de Sărbătorile iernii a trecut, ca întotdeauna, parcă prea repede. De ieri, 4 ianuarie, elevii şi-au reluat locurile în bănci, aşteptând, care mai gălăgioşi, care mai posomorâţi, reîntâlnirea cu profesorii şi obiectele de studiu. Şi, la drept vorbind, au acum ce să-şi povestească în pauze. Iarna a fost până astăzi generoasă cu cei ce o iubesc: zăpadă scârţâind sub bocanci, ger ca pe vremuri, gheţuş până şi în casa scărilor. Cu alte cuvinte, cine n-a stat gripat sau pleoştit la gura caloriferului a avut cu ce să-şi umple timpul şi, deşi ne e şi frică să ne gândim cât o mai fi costând în aceste vremuri o pereche de patine sau de schiuri, derdeluşurile din oraş (câte au mai rămas) şi de la marginea lui au fost mai mereu pline de copii şi adolescenţi care se bucurau de vacanţă. Dar de-acum, vorba poetului, „s-a isprăvit". încep extemporalele, scosul la tablă, tezele, pe scurt, istovitoarea „toceală" de fiecare zi. Totuşi, elevii n-au motive de prea mare tristeţe. Noua structură a anului şcolar le rezervă mai multe zile libere decât au avut în anii trecuţi. La treabă deci, că ne apucă...vacanţa următoare! MARIUS ÎNSURĂŢELU

Next