Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1999 (Anul 11, nr. 193-256)

1999-10-01 / nr. 193

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT YI­LK­I, 1 OCTOMBIUI, 1999 • AXUL XI, N­. 193 (2.5(59) • 1­5 PAGINI, 1.000 LEI. IllfiOIifAL Finanţele şi Garda­­j I cu sarcini de plan ,Chiar dacă ne lipsesc informaţii certe cum că actualul ^­ministru al finanţelor ar fi făcut parte din nomenclatura regimului comunist, un fapt este însă de netăgăduit: a învăţat bine lecţia ceauşistă a „trasării de sarcini" şi a ameninţării dure a subalternilor pentru neîndeplinirea dispoziţiilor domniei sale. Un ordin semnat de Decebal Traian Remeş, în cursul lunii curente, are darul să pună pe jar cele mai importante două organisme subordonate: direcţiile judeţene ale finanţelor publice şi Garda Financiară. De ce acum şi de ce atât de fermă această dispoziţie? Dacă, să zicem, n-ar fi vorba de slabele performanţe ale acestor organe în aplicarea şi respectarea legilor cu caracter fiscal, atunci, probabil că explicaţia acestui ordin este dictată de dorinţa acerbă a ministrului de a scoate finanţele ţării din impasul aproape cronic ce bântuie pe toată filiera M.F. în disperarea sa, dar şi speriat să mai gândească să pună noi biruri în spatele şi-aşa şubrezit al cetăţeanului român, dl Remeş a găsit că modul în care finanţele şi gărzile locale se ocupă de încasarea impozitelor este necorespunzător, decizând măsuri­ în consecinţă. La care a mai adăugat slaba preocupare pentru combaterea evaziunii fiscale, la care recurg unii agenţi economici obişnuiţi cu asemenea manevre ilegale. Având la bază motivaţii atât de „solide", în ordinul respectiv se spune, negru pe alb, ca „în vederea îmbunătăţirii activităţii de colectare a veniturilor cuvenite statului", şefii Direcţiei Financiare şi Gărzii Financiare din judeţe „sunt obligaţi să ia toate măsurile organizatorice necesare îndeplinirii pr­ogramului de MIHAI BĂRDĂȘANU (Continuare în pag. a 3-a) în atentia tuturor oamenilor satelor! ACŢIUNI DE DEZVOLTARE RURALA IN CADRUL PROGRAMULUI SPECIAL DE PREGĂTIRE (SPP) Conferinţa de presă orga­nizată la Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimen­taţie Mureş a avut drept scop popularizarea acţiunilor­­ derulate cu sprijin financiar nerambursabil­­ care vor bene­ficia de investiţii în dezvoltarea rurală şi agricolă. Acţiunile de dezvoltare rurală au fost pro­iectate să pregătească un pro­gram mai mare de investiţii, numit SAPARD, care va fi finan­ţat de Uniunea Europeană înce­pând cu anul 2000. în acest con­text, SAPARD va acorda anual României sprijin financiar ne­rambursabil, în valoare de 150 milioane Euro. Interesant de reţinut pentru cei care doresc să apeleze la acest program, sunt tipurile de investiţii ce pot fi finanţate prin Programul SAPARD, după cum urmează: I. Investiţii în exploa­tarea agricolă: maşini, prima achiziţionare de animale cu valoare genetică ridicată. IM. BĂRDĂŞANU (Continuare în pag. a 4-a) O banca pentru exportatorii mureşeni Banca pentru Export-Import a României- EXIMBANK- inten­ţionează să deschidă o repre­zentanţă, dacă nu chiar o sucursală, la Târgu-Mureş, agenţii economici mureşeni derulând o activitate de export care, în cifre, depăşeşte media pe ţară, în acest sens, la invitaţia prefectului Dorin Florea,­a Camerei de Comerţ şi a repre­zentantului patronatelor, UGIR- 1903 Mureş, ieri, a avut loc o întâlnire a oamenilor de afaceri şi a directorilor unor bănci mureşene cu secretarul general al EXIMBANK, Vasile Pop, în acelaşi timp secretar general al Comitetului Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior. Contrar aşteptărilor, la întâlnirea de la Prefectura Mureş oamenii de afaceri au participat într-un număr nesemnificativ, reprezentantul EXIMBANK, „deloc descurajat", afirmând că va reveni la Târgu-Mureş cu ocazia unei şedinţe de lucru a patronatelor mureşene, pentru a discuta în amănunt facilităţile oferite de această bancă. LIA VINŢELER (Continuare în pag. a 16-a) UNII LIDERI POLITICI DEVIN (SUBIT!) „MARI PATRIOŢI", CÂND AJUNG PRIN TRANSILVANIA, ÎN SCOP (PUR) ELECTORAL! întrucât anul 1999 este ca şi trecut, iar alegerile (locale şi generale) „bat la uşă", liderii politici au realizat că, fără voturile românilor din Transil­vania, orice aspiraţie la un nou mandat (parlamentar, ministerial sau ... preziden­ţial) este iluzorie. Şi atunci, dă-i şi luptă ... neicuşorule. COMENTARIU încep drumurile - aproape săptămânale - prin Transilvania. După ce, trei ani la rând, au votat, cot la cot cu UDMR, or­donanţe şi legi care, pe ter­men lung, ar putea submina unitatea și integritatea statului român, cum ajung prin Ardeal (între o partidă de pescuit sau vânat) devin cei mai CHEORGHEC.il RGll (Continuare în pag. a 4-a) „Politici Regionale şi­­ Coeziune 1» Marţi, 28 septembrie 1999, la sediul Agenţiei pentru Dezvol­tare Regională „Centru" s-a consumat etapa a cincea din cadrul Programului Phare RO9807-01 - Politici Regionale şi Coeziune. Aceasta a constat în verificarea de conformitate a proiectelor depuse, ea având loc în prezenţa membrilor Comi­tetului de Selecţie (format din: preşedintele Consiliului Regional de Dezvoltare, directorul Agen­ţiei pentru Dezvoltare Regională „Centru", câte un reprezentant şi un observator din partea judeţelor componente ale Regiu­nii, desemnaţi de către preşe­dinţii de consilii judeţene, doi reprezentanţi ai A . R. „Cen­tru"), care au avut obligativi­tatea de a semna pe proprie răspundere o declaraţie de imparţialitate şi de confiden­ţialitate. Pe Regiunea „Centru" au fost depuse la sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională 536 de Director, SIMION CREȚI (Continuare în pag. a 5-a) ZIUA MONDIALA A VÂRSTNICILOR O.N.U. sărbătoreşte în 1999 ANUL INTERNATIONAL AL PERSOANELOR IN VÂRSTĂ sub deviza CĂTRE O SOCIE­TATE PENTRU TOATE VÂRS­TELE, iar în 2 Octombrie 1999 se celebrează îmbătrânirea activă. Viaţa noastră începe înainte de a ne naşte. Cercetările au arătat că un făt subalimentat devine un adult mai expus la diverse boli, mai ales la cardio­patii coronariene şi diabet. De asemenea, se pare că el va îmbătrâni mult mai repede decât o persoană care a fost bine hrănită la debutul vieţii. Mal­­nutriţia în timpul copilăriei, şi în special în primul an de Dr. DAVID LIANA, Serviciul promov­area sănătăţii şi programe de educaţie pentru sănătate (Continu.

Next