Cuvântul Liber, octombrie 2000 (Anul 12, nr. 195-215)

2000-10-14 / nr. 204

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT SAMBATA, 14 OCTOMBRIE 2000 • AXUL XII, XII. 204 (2.836) • 12 PAGINI, 2.0(H) LEI. • PARLAMENTUL MARILOR SPERANŢE Alegerile din toamna aceasta, atât pentru Parlament, cât şi pentru Preşedinţie au o importanţă crucială pentru destinul României, ajunsă într-un mare impas, realitate de care­ puţini dintre noi suntem conştienţi. Prin mulţimea eşecurilor suferite an de an pe toate planurile vieţii economice, social-politice şi morale, datorită unei uimitoare incapacităţi a partidelor politice de a guverna ţara, România a ajuns într-un neasemuit hal de decădere, fapt care a adus românilor, pe plan intern suferinţe inimaginabile, iar pe plan extern o imagine cum nu se poate mai proastă. Incapacitatea instituţiilor statului de drept de a opri declinul şi de a stopa degradarea vieţii cotidiene, exacerbarea corupţiei, cu sprijinul,şi prin intermediul acestor instituţii, instalarea dezordinii generalizate chiar şi la nivelul structurilor cu atribuţii în apărarea siguranţei naţionale, la care se adaugă comportamentul infracţional al unor cohorte de cetăţeni români (îndeosebi romii) peste graniţă au creat României, în Europa şi în lume, o imagine întunecată, greu de şters nu numai din mintea oficialităţilor ci, mai ales, din cea a cetăţenilor străini. Acestea şi nu conspiraţiile (cum se mai afirmă în anumite cercuri) sunt cauzele pentru care lumea bună a Occidentului ezită să colaboreze cu noi (vezi lipsa investitorilor străini) sau pur şi simplu ne evită. Iar principalii sacrificaţi pentru aceste neghiobii nu sunt nici autorii şi nici cei care le-au favorizat, ci marea masă de români. Faţă de această stare de lucruri deplorabilă, vinovate sunt cu precădere Parlamentul, Preşedinţia şi Guvernul, care în cei 10 ani trecuţi de la revoluţie n-au reuşit să se ridice deasupra condiţiei mizere în care a fost adusă ţara, ci, din contră, s-au afundat împreună cu ea în acea mocirlă existenţială, favorizând, în schimbul unor beneficii personale, extinderea corupţiei, patronând evaziunea fiscală şi economia subterană, creând la nivelul populaţiei iluzia unei vieţi prospere pe cu totul alte căi decât prin munca cinstită. La ora actuală sacul cu­rele la români a ajuns atât de burduşit, încât este foarte greu de clintit din fundul prăpastiei în care am ajuns. Dată fiind starea de dezastru naţional la care au colaborat, pe rând, din inconştienţă sau din nepricepere, absolut toate partidele, fie că sunt la putere sau în opoziţie, cel de-al treilea Parlament va trebui să-şi asume enorma răspundere (dacă dorim să ne păstrăm cel puţin fiinţa naţională) de a opri această necontrolată degradare şi descompunere a unei naţiuni aduse cu bună ştiinţă în pragul colapsului. De aceea, va trebui să înţelegem cu toţii foarte bine IOAN CISMAȘ (Continuare în pag. a 6-a) DEGRINGOLADA SISTEMULUI SANITAR Asistăm, în ultima vreme, la o adevărată degringoladă a sistemului sanitar, manifestă şi prin modul de exprimare a revendicărilor îndrep­tăţite ale personalului mediu sanitar. Oameni care zi şi noapte stând la căpătâiul bolnavilor fac din boala celor aflaţi în spital propria lor problemă, identificându-se, nu o dată, cu durerea lor şi a familiilor acestora, sunt trataţi de către mai marii din sistem ca nişte nimeni, buni la toate, mai puţin la a avea drepturi. Desconsiderarea personalului sa­nitar nu se rezumă doar la atât, dacă luăm în seamă salariile de mizerie ale unui personal bine pregătit, e vorba de medici, nevoiţi, la rândul lor, să fie la cheremul unei oligarhii tot mai nesătulă, avidă de recom­pense şi onoruri. Prea puţini dintre cei care hotă­răsc soarta acestor oameni ştiu cu adevărat la ce umilinţe şi degradare umană sunt supuşi aceşti oameni tocmai datorită sărăciei din spitale, acolo unde se lucrează, nu de puţine ori, taman, ca în evul mediu. Aşa se face că pentru noi, românii, orice transplant de organe este o premieră, care ne impresionează, dar care, din păcate, nu sensibilizează pe cei care au teșchereaua plină. Or, TARFIN TODEA (Continuare în pag. a 6-a) La Şcoala generală nr. 2 Reghin, EDUCAŢIE CU... PALMELE Joi, 12 octombrie, o zi ca oricare pentru elevii şi profesorii din şcoală. Nu tu o sărbătoare, nu tu o invitaţie nicăieri. Pauza mare la Şcoala generală nr. 2 din Reghin, o şcoală cu peste 1.000 de elevi, în care, cu toţii, profesori şi elevi ştiu pentru ce vin la şcoală, să înveţe, să primească educaţie. Ceasul rău a venit în pauza mare, când 3 eleve din clasa a Vlll-a A au dorit să-şi ia hainele din clasă. De serviciu, la uşi, erau elevi din clasa a Vlll-a B, deci cei de la secţia maghiară. Băieţii, ca băieţii, n-au lăsat fetele să intre în clasă, ba unul a şi pişcat-o şi a tras-o pe eleva Mirela Sava de haină. Oricum, au căzut la „pace". Băiatul a lăsat fata să intre în clasă, iar aceasta a replicat către colegele ei, spunând „Ce fraieri sunt bozgorii aceştia", vorbe auzite de profesoara de serviciu, domnişoara Babos Emese, specialitatea germană, care, din instinct, s-a repezit asupra Mirelei luând-o la bătaie. Martorele, cele două colege ale Mirelei Sava, declară că profesoara „Fără să-i spună un cuvânt a înce­put să o pălmuiască pe Mirela cu toată puterea dumneaei. Mirela, neștiind ce să facă, a început să-și ceară scuze, zicându-i să o ierte. TARFIN TODEA (Continuare în pag. a 10-a) GREVA GENERALA DE LA OCAOTA MURES A BLOCAT APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR­ întrucât nu există încă „sem­nale" privind soluţionarea cererilor salariale (şi nu numai) ale sindicaliştilor de la Oficiul de Cadastru Agricol şi Organi­zarea Teritoriului Agricol (OCAOTA) Mureş, greva ge­nerală a celor 60 de salariaţi ai unităţii continuă, aflându-se în cea de-a cincea zi. După cum ne-a precizat, ieri, Alexandru Baciu, liderul sindical, greva generală are urmări nefaste asupra aplicării legilor fondului funciar, deoarece persoanele care erau incluse în comisiile locale pentru aplicarea legilor fondului funciar nu lucrează (şi ele sunt în număr de 40), cum nu lucrează, de altfel, nici salariaţii care se ocupau de verificarea fişelor de punere în posesie, venite de la comisiile locale, sau cele care aveau sarcina de a scrie titlurile de proprietate (cartografele). Cum însă sindicaliştii re­clamă şi aplicarea prevederilor Ordonanţei 24/2000 - vizând majorarea salariilor cu 60%, încă începând cu 1 aprilie a.c. -, salariaţii de la OCAOTA Mureş sunt decişi să nu renunţe la greva generală până la solu­ţionarea tuturor revendicărilor. De menţionat că în aceste zile se mai află în grevă generală şi unităţile similare din alte opt judeţe ale ţării. GHEORGHE GIURGIU Biblioteca Judeţeană . 14 octombrie. mmm MAICĂ PARASCHEVA S-a născut în satul Epivat din Tracia, nu departe de Constantinopol, şi a trăit pe vremea despărţirii Bisericii de la Roma de Biserica sobornicească ortodoxă (1054). Moştenind o mare avere de la părinţi, împreună cu fratele ei Eftimie, care avea să fie mai târziu episcop la Madeia, tânăra Parascheva şi-a dăruit săracilor partea ei de moştenire şi s-a retras la o mănăstire de fecioare lângă Constantinopol, ducând o viaţă aspră, după rânduiala monahilor. Apoi a plecat la Ierusalim să se închine Sfintelor locuri ale Patimilor Domnului. A trăit o vreme într-o mănăstire de fecioare în Pustia Iordanului şi la vârsta de 25 de ani s-a întors în patria sa, la Epivat, unde a mai vieţuit 2 ani. După mulţi ani, Dumnezeu a descoperit moaştele ei, prin vedenii şi le-a proslăvit cu facere de minuni. Moaştele Sfintei au fost luate de împăratul Asan al românilor şi bulgarilor şi au fost aşezate la Târnovo, apoi au fost strămutate la Belgrad, şi în sfârşit, au fost duse la Constantinopol, la Biserica Patriarhiei. La 14 octombrie 1641, domnul Moldovei Vasile Lupu a adus moaştele în oraşul Iaşi şi le-a aşezat în Biserica Sfinţilor Trei Ierarhi, unde se află şi astăzi, Sfânta Parascheva fiind con­siderată ocrotitoarea Moldovei. De Praznicul Cuvioasei Maici Parascheva, redacţia „Cuvântul liber" urează cititoarelor cu numele de Parascheva, un sincer „La mulţi ani cu sănătate!" pr. V. BOTA, Chinari Pagina a 5-a: SITUAȚIA PERSOANELOR FIZICE ȘI JURIDICE CARE AU RĂSCUMPĂRAT MAI MULT DE 100 DE MILIOANE DE LEI DE LA FNI ÎNCEPÂND CU 1 IANUARIE 1999

Next