Cuvântul Liber, noiembrie 2003 (Anul 15, nr. 215-235)

2003-11-01 / nr. 215

­ C­r­ I DRUMUL SPRE NORMfîLlTflTE iua de luni, 27 octombrie, poate fi considerată o zi istorică pentru social-democraţia românească, datorită faptului că, la Congresul Internaţionalei Socialiste de la Sao Paulo (Brazilia), PSD a fost confirmat membru cu drepturi depline. Această acceptare în unanimitate, contestată doar de PD din România, într-un stil specific autohton, vine într-un moment important din viaţa politică a ţării, demonstrându-se că parcurgem un drum sigur spre normalitate. De altfel, sondajele de opinie arată că PSD rămâne opţiunea cea mai frecventă pentru electorat, nefiind cotat un partid în cădere, cu toate insatisfacţiile alegătorilor generate de povara tranziţiei şi păcatele c­rrgătoare la cer ale unor lideri. Cert este şi faptul că nici un partid sau o alianţă de partide nu par a fi capabile să soluţioneze problemele din economie sau cele sociale, să continue reforma şi să finalizeze angajamentele internaţionale. Să admitem că, anul viitor, PSD va câştiga alegerile, dar adevărata criză din sânul partidului se va pro­duce abia în 2008, când impactul aderării la UE va fi dramatic pentru un segment foarte important din populaţia României. Departe de noi intenţia de a aduce osanale social-democraţilor, semnalăm doar faptul că PSD a devenit o forţă politică cu adevărat animată de valorile stângii moderne europene. Mişcarea social-democratică din România a luat fiinţă în urmă cu 110 ani, mai precis, pe data de 31 martie 1893, la Bucureşti, sub denumirea „'■ A c'tidul Social Democrat al Muncitorilor din România" (PSDMR), rr. .mbrii fondatori fiind: Ioan Nădejde, Vasile C. Morţun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan C. Frimu şi alţii. De la înfiinţare a militat în s'''jba generoaselor idealuri de centru-stânga, luptând împotriva d­nagogiei şi populismului iresponsabil promovat de actori politici de cabaret înregimentaţi în diferite formaţiuni politice obscure, efemere, în 16 iunie 2001, se constituie Partidul Social Democrat (PSD), în urma fuziunii dintre PDSR şi PSDR, în funcţia de preşedinte fiind ales Adrian Năstase. Drumul spre normalitate parcurs în ultimii ani de PSD a fost plin de asperităţi, mai ales că multe neîmpliniri pe plan intern (nefericire, corupţie, sărăcie) sunt puse numai pe seama partidului. Majoritatea cetăţenilor critică Guvernul social-democrat, dar pentru nimic în lume nu-şi recunosc partea de vină în ce priveşte încurajarea unor fenomene care pot pune în pericol democraţia. Românul, fiind obişnuit să fenteze VASILE BOTA (Continuare în pag. a 5-a) . COTIDIAN MUREȘEAN DEMOCRATIC ȘI INDEPENDENT SÂMBĂTĂ, 1 NOIEMBRIE 2003 • ANUL XV, NR. 215 (3.615) • 12 PAGINI, 4.000 LEI.J UN GEST SIU­GETAT în această săptămână, în Brazilia, la Sao Paulo, a avut loc Congresul Internaţionalei Socialiste, la care au participat numeroşi şefi, nu doar de partide, ci şi de state. Un bun prilej pentru toţi participanţii, reprezentând 146 de partide, de a împărtăşi unii, altora, din experienţa luptei politice, între altele, Congresul a avut pe ordinea de zi şi primirea de noi membri cu drepturi depline. Din România au participat două delegaţii, una a PD şi cealaltă, în frunte cu preşedintele partidului, Adrian Năstase, a PSD. Foarte bine că în ţara noastră libertatea de asociere şi exprimare este mult permisivă. Ba, mai mult, chiar dacă un­de partide de pe eşichierul românesc nu sunt de sorginte social­­democratică, prin acţiunile lor, ele se pot revendica marii familii a Internaţionalei Socialiste. Lucru care ţine de programul şi strategia acestor formaţiuni şi care nu intră acum în discuţia noastră. Ne oprim la cele două formaţiuni, recunoscute şi oficial ca aparţinând soc­ia­l- democraţiei mondiale. Se ştie că primul partid care a fost acceptat ca dr­oturi depline a fost cel al domnilor Roman şi Băsescu. Până aici, to­ate bune şi frumoase. PD, iată, un partid tânăr, de perspectivă, a fost recunoscut în plan internaţional, între timp, a apărut şi PSD, care, de TARFIN TODEA (Continuare în pag. a 5-a) Vremea se va încălzi şi va fi în general frumoasă. Cerul va fi variabil. Izolat, în timpul nopţii, sunt posibile ploi slabe. Vântul va sufla slab, la moderat. Temperaturile maxime: 15 la 17 grade C; temperaturile minime: 7 la 9 grade C. Izolat, posibil ceaţă la munte. Centrul de prevedere a vremii Sibiu A­scultând declaraţia lui Marko­s­ Bela (detaşată, din toate punctele de vedere, de o îngrijorătore realitate, fără urmă de distanţare de isprăvile radicalilor udemeriştii), referitoare la constituirea Consiliului Naţional Secuiesc şi a Ţinutului Autonom Secuiesc, ne-am putut da seama, încă o dată, că între radicalii şi moderaţii din UDMR nu este nici o deosebire! Adică, tot un drac. Jocul la două capete al struţo-cămilei nu se dezminte. Comparativ cu poziţia ante­rioară, destul de dură, vehemenţa lui Marko Bela faţă de radicali a pălit. Acum ei sunt„organizaţie alternativă", este vorba doar de „opinii diverse, opuse", de o „exprimare liberă a ideilor"... Este de acord cu punerea pe tuşă a preşedintelui de onoare, episcopul Tőkés László (să moară şi capra vecinului!), proaspătul preşe­dinte al CNS, iar fostul senator Csapó ARAMA PE FAŢĂ! József, ar fi „specialist" doar în presa agricolă, nu şi în „ţinuturi secuieşti". Singura lui grijă mascată, negrăită până acum, este nu faptul că unii doresc federalizări şi ruperea României, ci că, la viitoarele alegeri, ar putea pierde UDMR, pusă astfel în situaţia de a nu mai atinge pragul electoral, înfuriat pe comunicatul PSD, Marko Bela consideră că Ţinutul Autonom Secuiesc, autogu­vernările teritoriale, enclavele pe criterii etnice nu ar fi un act ilegal sau necon­­stituţional. Ba da! Toate acestea sunt o dovadă a desconsiderării şi a sfidării articolului 1 din Constituţie, a legilor ţării, un cuţit înfipt în spatele unităţii statului naţional, un scuipat în faţa României şi a românilor! Ele constituie un real pericol pentru unitatea statală, pentru siguranţa naţională, stârnind reacţiile şi protestele tuturor partidelor parlamentare şi neparlamentare româneşti", lată unde au prins „teoriile" lui Sabin Gherman, cel „sătul de România"! Statul român, prin organele abilitate, datoare să aplice legea fără șovăire, trebuie să ia, urgent, măsurile care se impun, prevăzute de Codul Pe­nal. La zdup cu ei! Să înveţe minte şi să nu mai împartă pământul românesc în enclave etnice! Izolarea lor totală se impune, fără întârziere! Să fiarbă-n suc propriu cei cu capetele înfierbântate, cu guşa plină de venin. Să se hrănească, acolo, doar cu cartofii lor! ______________LAZĂR LĂDARIU/ Vid de putere şi de autoritate românească în Ardeal? Situaţia actuală din Ardeal se aseamănă întrucâtva cu cea existentă în toamna anului 1918, când, prin dezmembrarea fostului imperiu austro-ungar, când s-a creat o situaţie de haos şi un vid de putere, au luat fiinţă, în localităţile româneşti, Consiliile Naţionale Româneşti, iar în cele locuite de populaţie de etnie maghiară, Consiliile Naţionale Maghiare, care şi-au disputat puterea, câştig de cauză având, desigur, cele româneşti, care reprezentau uriaşa majoritate a populaţiei de pe tot cuprinsul Ardealului, putându-se lua astfel istoricele hotărâri de la Alba lulia, de „unire a acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România"! Acum, într-o veselie totală, profitând de nepăsarea şi surzenia politicienilor de la Bucureşti, nişte renegaţi, care nesocotesc şi îşi bat joc de toate jertfele şi sacrificiile făcute de înaintaşii lor, în tot ţinutul aşa-zis „secuiesc", s-au desfăşurat adunările ILIE ŞANDRU (Continuare în pag. a 5-a) 75 de ani de la înfiinţarea Societăţii Române de Radiodifuziune Racordată la toate marile provocări ale Europei, România primelor decenii de secol XX „ţinea aproape" în toate domeniile civilizaţiei contemporane. Aşa cum se ştie, era perioada unui anume început de parcurs european, un timp al decelării modelelor, al efervescenţei. Nimic din ceea ce devenea en vogue la Paris, Berlin ori Viena, nu întârzia prea mult la hotarele ţării. Exemple pot fi găsite deopotrivă în organizarea unor structuri instituţionale, în fapte de cultură şi ştiinţă, în Primul sediu al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică (Continuare în pag. a 11-a) ..Dormeai în umbre cufundată... ” 5. „Eu nu mă las de limba noastră „Un mut ştie ce-i limba,/ Ce-i graiul de la mumă,/ Ce din strămoşi ne ţine,/Lipiţi de-a noastră humă.// Un orb ştie ce-i ţara,/ Ce-i Patria maternă,/ El ştie ce-i iubirea şi dragostea eternă.// în viaţă multe-s grele/ Şi toate-s shimbătoare,/ Dar limba, mama, ţara/ Rămân nemuritoare// Să fim români şi pururi/ Să ne iubim ca fraţii,/ Să nu uităm strămoşii,/ Ei n-au trăit cu alţii”. Ne luăm drept însoţitoare versurile poeziei „Surzenia sufletească" a elevei Vera Vartic, din clasa a XI-a C, pentru a trece pragul Liceului român-englez „Ion Creangă" din Chişinău (director Valentin Guzgan), trăiri lirice în măsură să spună mai mult şi mai multe decât un car de vorbe, îl urmăm, din clasă în clasă, pe profesorul Corneliu Solomon, directorul-adjunct al liceului, respectând indicaţiile unor „devize" prinse pe pereţi: „Să mergem la pas, să vorbim în semiglas", însoţiţi de privirile din tablouri ale cronicarilor şi scriitorilor Ureche, Neculce, Miron Costin, Russo, Donici, Alecsandri, Eminescu, Mateevici..., şi, dintr-o dată, ochii ni se opresc pe cuvintele: „Un singur dor rămâne­­ de mamă și de tată!". Nu credem că ceva ar putea fi regizat, pentru a ne deruta, ferma noastră convin­gere fiind, după ce am văzut cabi­netele de literatură, de istorie, de informatică, după ce am stat de vorbă cu profesorii Ștefan Andronic, vestit pentru faima care i s-a dus prin corul de copii „Vocile Primăverii", şi Petru Barbăneagră, cu dascălii şi cu elevii lor, că aici, într-adevăr, limba română începe să fie acasă stăpână. Elevii au mare nevoie de romanul lui Marin Preda - „Cel mai iubit dintre pământeni", de piesa de teatru „Moartea unui art­ist", de Horia Lovinescu (care se află, totuşi, la Biblioteca „Târgu-Mureş" de pe Bulevardul Moscova nr. 81). Dovadă şi argument, greu de înlăturat, că „Gloria acelor timpuri LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 5-a) . Bibliotaca Judatsani M­­U­R­E­Ş TÂRGU-MUREŞI

Next