Cuvântul Liber, ianuarie 2004 (Anul 16, nr. 1-21)

2004-01-15 / nr. 9

X COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT JOI, 15 IANUARIE 2004 • ANUL XVI, N­. 1 (3.064) • 12 PAGINI, 4.000 LEI. NEVOIA DE EMINESCU țntem în a 15-a filă din calendarul lui Ianuarie şi, dintr-un fericit reflex, privirile ni se înalţă către bolta cerească pe care, cu 154 de ani în urmă, s-a ivit un nou Luceafăr. „La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să ne-ajungă.// Poate de mult s-a stins în drum/ în depărtări albastre,/ Iar raza ei abia acum/ Luci vederii noastre." Premonitorii şi mereu actuale prin multipla lor semnificaţie, versurile poetului-filosof - una dintre cele mai complexe şi profunde personalităţi ale epocii sale (n. 1850, Botoşani - m. 1889, Bucureşti)­­ continuă, în egală măsură, să farmece şi să incite, dincolo de barierele de timp şi spaţiu, atât iubitorul de poezie, cât şi critica şi exegeza literară. Risipitori cu harul şi darul cu care ne-a înzestrat Dumnezeu, prea comozi pentru a ne apăra şi cinsti valorile la înălţimea cuvenită, noi, românii, preferăm mai degrabă să ne deplângem nerecunoaşterea în concertul valorilor universale invocând atât de des vehiculatele sintagme: „culturi mari" şi „culturi mici". Complexul acesta nu mai „rezistă", însă, în mod firesc (şi, de ce nu?,... convenabil!), în cazul lui Eminescu - mărturie stând traducerile operei sale în „marile limbi" de circulaţie internaţională. De ce? O posibilă explicaţie încerca, încă la începutul veacului trecut, Titu Maiorescu, în notiţa biografică „Poetul Eminescu", prefaţând cea de a 9-a ediţie a volumului de „Poesii" (Bucureşti, Editura Librăriei Socecu & Comp. 1903): „Ce a fost şi ce a devenit Eminescu este rezultatul geniului său înnăscut, care era prea puternic în a sa proprie fiinţă, încât să-l fi abătut vreun contact cu lumea de la drumul său firesc. Ar fi crescut Eminescu în România sau în Franţa şi nu în Austria şi în Germania; ar fi moştenit sau ar fi agonisit el mai multă sau mai puţină avere; ar fi fost aşezat în ierarhia Statului la o poziţie mai înaltă; ar fi întâlnit în viaţa lui sentimentală orice alte figuri omeneşti, Eminescu rămânea acelaşi, soarta lui nu s-ar fi schimbat." Dincolo de controversele, ulterioare, privind loialitatea criticului faţă de poetul nostru naţional, cert este faptul că lui Titu Maiorescu îi datorăm editarea unei mari părţi a poeticii eminesciene. MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 3-a) . MEDALION EMINESCU PORNI LUCEAFĂRUL... Sala mică a Palatului Culturii va găzdui, astăzi, de la ora 18, un me­dalion special Eminescu. Este vorba de o întâlnire care va cuprinde expuneri interesan­te, recitări, momen­te muzicale, pre­cum şi o reuşită expoziţie tema­tică. Acesta va fi programul ediţiei din acest an a me­dalionului literar-artis­tic,, Porni Luceafărul..." instituit, ca tradiţie a Bibliotecii Judeţene Mureş, acum 18 ani. Manifestarea promite şi prin invitaţii sibieni, profesorii Vasile Rusu şi Ion Mariş, care vor vorbi despre Sentimentul prieteniei la Eminescu şi relaţia poetului cu Sibiul. Momentul expunerilor va fi întregit de prof. Melinte Şerban, care va dezvolta subiectul Târgu-Mureşul şi Poetul naţional. Studenţi ai Univer­sităţii de Artă Teatrală Târgu-Mureş vor recita din creaţia poetică emi­nesciană - selecţie reali­zată de lect. univ. Radu Olăreanu. Lieduri şi cân­tece folk vor da ... nota muzicală a serii Eminescu, ce va fi întregită vizual de o expoziţie tematică din publicaţiile bibliotecii. Manifestarea va fi coordonată de directorul instituţiei, Dimitrie Poptămaş, comperatul fiind realizat de Mihail Art. Mircea, şef Relaţii cu publicul,în cadrul aceleiaşi instituţii. (A.C.) iffIn pag. a 6-a: DE VEGHE. ÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI ­ LANSARE DE CAR­TE „ SUFLETE IN UNIFORMA " La Biblioteca Municipală „Petru Maior" din Reghin are loc astăzi, 15 ianuarie 2004, ora 17,30, lansarea volumului de proză scurtă „Suflete în uniformă" de Sandu Costin. După volumul de versuri „Rime fără pretenţii" (2001) şi cel de epigrame „Cu sare şi piper" (2002), editate la Tipografia Mirador, Editura „Petru Maior" din Reghin, această nouă carte a autorului, apărută sub îngrijirea Editurii „Noris"­­Reghin, cuprinde scene de trai cazon şi aspecte din ceea ce se întâmplă uneori în şcoli, în viaţa de zi cu zi. Noul volum înglobează, în cele 175 de pagini ale sale, 34 de schiţe şi povestiri, precum şi 7 traduceri din poeziile lui Ch. Baudelaire. Ilustraţiile şi coperta cărţii au fost realizate de profesorul Baróthi Ádám, renumit sculptor, grafician şi pictor reghinean. MARIN SARA „MAREA MIZA" Vineri, 16 ianuarie 2004, ora 17.00, în foaierul Teatrului Stu­dio al Universităţii de Artă Teatrală din Târgu-Mureş, va avea loc lansarea cărţii „MAREA MIZĂ", a proza­torului Mihai Sin. Prezintă: prof. univ. dr. George Simu, prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu, prof. univ. dr. Mircea Tomuș, conf. univ. dr. Cristian Stamatoiu. „O ŞANSA PENTRU MINE” Vineri, 16 ianuarie 2004, ora 17, la Casa de Cultură „Mihai Eminescu" din Târnăveni, va fi lansată cartea de poezie şi proză. O şansă pentru mine - Viaţa în urcuş -, autoare fiind eleva de 10 ani, Elvira Şuşcă. Cartea, apărută la Editura Epistem din Târgu-Mureş, cuprinde dedicaţii speciale pentru copii, părinţi şi bunici. După cum sugerează şi titlul, cartea este mai degrabă o deschidere, un debut, un început pe care dorim să evolueze. Ea reprezintă nu numai o „Speranţă împlinită!", ci, mai ales, o şansă de urcuş pe calea vieţii. în timpul lecturii veţi avea înaintea ochilor minţii claritatea ideilor şi fermitatea convingerilor etico-creştine asupra vieţii. Botezul său poetic, o dată cu lansarea acestui volum, ne dă încredere că Elvira Şuşcă posedă forţe spirituale de a fi bună, de a iubi, de a fi iubită, de a cerceta, de a scrie şi desena, acum şi de acum înainte. IOAN IONEL TOMPEA La Primăria Sighişoara, SEARĂ MIHAI EMINESCU Directorul Casei municipale de cultură din Sighişoara, Ovidiu Munteanu, ne-a informat că astăzi, joi, 15 ianuarie, cu începere de la ora 17, în sala festivă a Primăriei, are loc o seară dedicată împlinirii a 154 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu. Programul omagial este susţinut de grupul coral „Armonia" al Casei Municipale de Cultură, de un grup de recitatori şi de solişti vocali, care vor interpreta muzică pe versurile poetului nepereche. Din program nu va lipsi recitalul de pian. ( D.B.) *t Şi militarii Oştirii Române îl omagiază pe ÎNALTUL DOMN AL LIMBII ROMÂNE, POETUL NEPERECHE - MIHAI EMINESCU. Cercul Militar, în colaborare cu Garnizoana Târgu-Mureş, organizează, astăzi, 15 ianuarie 2004, ora 14, medalionul literar omagial „Pururi tânăr...". Poetul naţional, de la a cărui naştere se împlinesc 154 de ani, va fi evocat de domnii Lazăr Lădariu, redactor-şef al ziarului „Cuvântul liber", şi Dimitrie Poptămaş, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş. Medalionul literar va avea loc la Garnizoana Târgu-Mureş (UM 01328), Bulevardul „Mareşal Ion Antonescu". (Observator) DOMNUL ILESCU ŞI... NAPOLEON Printre luările de poziţie din ultimul timp ale preşedintelui Ion Iliescu, având în vedere şi desele acte de agresiune împotriva ziariş­tilor, bătuţi la comanda SECVENŢA unor capi ai lumii inter­lope, precum şi nume­roasele procese pentru aşa-zise „calomnii prin presă", se situează şi atitudinea tranşantă şi inter­venţia promptă în apărarea liber­tăţii de exprimare şi a celor care o practică. Apreciind modul în care aceştia îşi asumă responsabilităţi în apărarea democraţiei, preşe­dintele Iliescu se declară solidar cu ziariştii şi cu breasla care, în numele realei libertăţi a presei, stipulată în articolele 30 şi 31 ale Constituţiei, al dreptului la neîn­grădită exprimare, scot la iveală adevărul, dovedindu-şi renumele de „câine de pază al democraţiei" care, iată, se situează constant în sondaje şi în opţiunile cetă­ţenilor imediat după Biserică şi Armată. Este o dovadă că, într-adevăr, domnul Ion Iliescu crede în cuvintele lui Napoleon: „Patru ziare de opoziţie fac mai mult decât o armată de baionetei". LAZĂR LĂDARIU CONSILIUL NAŢIONAL SECUIESC CERE CONDIŢIONAREA ADERĂRII ROMÂNIEI LA UE DE ACORDAREA AUTONOMIEI ŢINUTULUI SECUIESC­­­ Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) cere ca aderarea României la UE să fie condiţionată de acordarea autonomiei Ţinutului Secuiesc, a declarat luni, la Budapesta, preşedintele CNS, Csapó József, după convorbirile avute cu deputatul Federaţiei Tinerilor Democraţi - Fidesz (de opoziţie), Nemeth Zsolt. Aspiraţiile de autonomie ale CNS nu diferă cu nimic de tripla concepţie de autonomie formulată de UDMR în anul 1993, a susţinut Csapó József, citat de agenţia ungară de presă MTI. El a afirmat că, din momentul în care UDMR a intrat la guvernare, în vara anului 1996, organizaţia maghiarilor din România nu a mai reuşit să reprezinte în mod corespunzător aspiraţiile de autonomie ale maghiarilor. (Continuare în pag. a 5-a) 3

Next