Cuvântul Liber, mai 2004 (Anul 16, nr. 85-105)

2004-05-01 / nr. 85

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT SAMBATA, 1 MAI 2004 • AMIL XVI, MI. 15 (3.740) • 12 IMAGIM, 5.000 LEI. C­ l­IMIDIfl/llv ARMINDENUL LA ROMANI­ onform Dicţionarului Enciclopedic, Armindenul este o sărbătoare populară de primăvară la români, corespunzătoare în unele zone etnografice cu 1 Mai, ziua Proorocului Ieremia. Mai este considerat un copac cu ramuri verzi care se pun în ziua de 1 Mai, în unele regiuni, la porţi, uşi sau ferestre. Multă vreme, ziua de 1 Mai a fost în conştiinţa românilor numai ziua în care, prin defilări şi serbări câmpeneşti, erau sărbătoriţi oamenii muncii, în tradiţia românească, ziua aceasta înseamnă mult mai mult. O împletire de istorie, de dovezi şi simboluri îl însoţesc pe român în această minunată zi. în calendarul creştin, astăzi este prăznuit proorocul Ieremia, cel născut în familia preotului Hilkia din Anatol, cel care, ales fiind din pântecele maicii sale la slujirea proorocească, este chemat la aceasta de către Dumnezeu pe când era de 20 de ani. Trăind în­­vremea Vechiului Testament sub patru regi, Ieremia, numit şi „Proorocul dreptăţii lui Dumnezeu", a propovăduit cuvântul sfânt aproximativ cincizeci de ani, într-o vreme de mari tulburări legate de ducerea evreilor în robia babiloniană. Se cuvine,însă, a ne reaminti o veche tradiţie larg răspândită pe vremuri în satele din România, inclusiv în cele din judeţul nostru. în ajun de 1 Mai, se înfig ramuri verzi de fag, stejar, salcie, brad, la porţi, la uşi, la ferestre, cum s-ar zice, la „ochii casei", având în vedere că în mentalitatea populară relaţia om-natură este deosebit de strânsă. Ramurile, numite Armindeni, sunt lăsate în picioare până pică de la sine. Acest obicei este pus uneori în relaţie cu momente din viaţa Domnului nostru Iisus Hristos: uciderea pruncilor de către Irod (obicei de iarnă în unele zone ale ţării, pentru alungarea celor ce căutau Pruncul Sfânt). Din lemnul de Armindeni se fac, după coacerea primei pâini din grâul nou, diverse obiecte. în trecut, el era aşezat în casă deasupra patului pentru a etala ştergarele cele noi, frumoase, dar putea fi folosit şi pentru confecţionarea jugului boilor, încât animalele să fie sănătoase şi bune pentru muncă. în unele sate, Armindenul era şi un mijloc de comunicare între tineri: junele care punea la poarta unei fete un Arminden anunţa întreg satul despre dorinţa sa de peţire şi nuntire; dacă tânăra accepta, trebuia să lase Armindenul la poartă. Acest act de discreţie şi simplitate scoate la iveală comuniunea sufletească şi nobleţea afectivă la care erau părtaşi, alături de cei doi tineri, întreaga comunitate sătească şi natura înconjurătoare. în această zi, întreg satul ieşea la câmp, unde petrecea cu miel, sarmale, vin, într-un ospăţ al bucuriei, cu puţin înainte de începerea lucrărilor agricole specifice anotimpului. Nu erau uitaţi nici strămoşii, pentru care era vărsată o lacrimă de vin. Astăzi, este obiceiul ca de 1 Mai lumea să iasă la iarbă verde, la distracţii şi relaxare. VASILE BOTA în zilele de 1 şi 2 mai, vremea va fi caldă şi predominant frumoasă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în partea a doua a zilei, când cu totul izolat sunt posibile averse de ploaie. Vântul va sufla slab până la moderat. Tempe­raturile maxime: 23 la 26 grade C; temperaturile minime: 5 la 9 gr. C. Centrul de prevedere a vremii, Sibiu A fost un vis prea îndrăzneţ"? Spălarea cu şampon a străzilor a devenit realitate Un proiect al Primăriei Târgu-Mureş a fost, ieri, pus în practică, spălarea arterelor rutiere şi a trotuarelor cu şampon. Acţiunea a demarat în faţa Palatului Administrativ şi a clădirii Primăriei, iar la ea au participat patru maşini de spălat şi patru de măturat, toate aparţinând Salubriserv-ului. Edilul-şef, Dorin Florea, a fost pe deplin satisfăcut de modul în care a fost îndepărtat praful ce ne dă, zilnic, atâtea bătăi de cap şi a hotărât,împreună cu specialiştii din subordine şi reprezentanţii societăţii de salubrizare, să fie desfăşurate astfel de acţiuni o dată pe lună, dar pe timpul nopţii, în aşa fel încât nici somnul locuitorilor oraşului să nu fie tulburat. în paralel, zilnic, arterele şi trotuarele oraşului vor fi spălate şi măturate, dar, lunar, va fi nevoie și de o degresare cu șampon. DAN TRIFU (Continuare în pag. a 5-a) Dublă sărbătoare la Ungheni La 740 de ani de la atestarea sa documentară, localitatea Ungheni sărbătoreşte şi ridi­carea sa la rangul de oraş. „Noi n-am venit de nicăieri, ne-am plămădit, ne-am născut şi am crescut din pământul ardelean". (L.V.S.) (Continuare în pag. a 5-a) UNGHENIMEI) Alergăm împreună pentru Europa Azi, 1 mai, Asociaţia Italia - România, în colaborare cu Prefectura, Consiliul Judeţean Mureş, Primăria municipiului Târgu-Mureş, sub patronajul Provinciei di Lecce - Italia, vă invită să participaţi la crosul „Alergăm împreună pentru Europa", începând cu 8,30, la Primărie, se pot înscrie toate categoriile de vârstă, dacă prezintă o adeverinţă medicală care să ateste „apt pentru efort fizic" sau semnează o declaraţie pe proprie răspundere. Startul va fi dat la ora 10,00, traseul ce urmează a fi străbătut fiind de 4 km, în zona centrală a municipiului Târgu-Mureş. Se vor oferi premii substanţiale în bani şi trofee pentru: primii trei clasaţi (masculin şi feminin); cel mai tânăr participant; cel mai vârstnic participant; cea mai numeroasă familie. Toţi concurenţii vor primi un tricou şi vor fi înscrişi la tombola organizată cu această ocazie. (L.B.) S­ti WiFi fibi Soca, județean* I M­Ü RtTnI „Cinste şi gr Printre paradoxurile acestei tranziţii şi ciudăţenii postde­­cembriste, se situează şi aceea că, în timp ce pe la noi există o zi a jandarmilor, a poliţiştilor, a con­structorilor, a pompierilor, a trupelor terestre, a intendenţei, în România nu există, încă, mai ,------------------------------ ales din cauza unorf SECVENŢA , lupte subterane şi a ^-----------------------------" unor interese meschine, o zi ofi­cială a presei. Şi se pare că nu va fi în curând. Iniţiativa legislativă privind „Ziua Presei Române" a fost respinsă de către Comisia pentru Cultură, Culte şi Mass-media a Camerei Deputaţilor (cu nouă voturi contra şi doar unul pentru), dându-se astfel satisfacţie unor inşi care se cred stăpânii cuvân­tului scris, cei cu pâinea şi cuţitul, dar şi cu banii cei mulţi, ale căror calcule sunt dominate de cu totul alte socoteli şi interese. Proiectului legislativ, trecut deja prin Senat, i s-au opus mai ales opiniile majorităţii formate din actori, artişti lirici şi cântăreţi de muzică populară, care au decis că nu-i nevoie de instituirea după „moda­­ festivistă", „a tot felul de zile, de sărbători, de decernat ordine şi medalii". Aşa că, deocamdată, rămâ­ne să sărbătorim, la 3 mai, Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Situată cam de doi ani încoace, conform tuturor sondajelor, pe locul al treilea, în opţiunile româ­nilor, după Biserică şi Armată, presa românească, cea mai impor­tantă cucerire postdecembristă, a dovedit că merită, din plin, atât denumirea de cea de-a patra putere în stat, cât și cea de „câine LAZAR LADARIU (Continuare în pag. a 5-a) PUTEREA IN MIŞCARE / Nimic nu se mişcă mai dinamic şi mai surprinzător decât puterea politică, cu cele trei componente: informaţia, banii şi violenţa, adică armele şi mânuitorii lor, propaganda şi propovăduitorii ei. înainte, era la modă războiul şi zăngănitul armelor şi nu întâmplător rolul determinant îl aveau armatele şi conducătorii lor supremi în menţinerea puterii în mişcare pe traiectoria prestabilită de către cei puternici. în ultimele decenii, rolul determinanţii joacă serviciile se­crete, superior dotate şi pregătite, care au dus la căderea sistemului socialist-stalinist și a altor puteri statale locale, fără război mondial și cu pierderi minime. „ . . . . . Colonel (r.) ing. IOAN JUDEA (Continuare în pag. a 6-a) Un miliard pentru Poeloş Printre investiţiile pentru care s-a intervenit cu sume suplimentare la bugetul iniţial al municipiului se numără şi acoperirea pârâului Poeloş, anunţată de mai multă vreme de Executivul Primăriei. Direcţia Apelor Mureş şi-a dat acordul pentru acoperirea cursului de apă, pe porţiunea pârâului cuprinsă între strada Gh. Doja şi Complexul „Furnica". Investiţia, aprobată joi de consilieri, se cifrează la un miliard de lei. (L.V.S.)

Next