Cuvântul Liber, septembrie 2004 (Anul 16, nr. 172-193)

2004-09-01 / nr. 172

. MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 2004 • ANU­L XVI, NR. 172 (3.827) • 12 PAGINI, 5.0(H) LEI. C­ EIPITOniAX, MORALA ŞI CREDINŢA ând afirma că „Secolul al 21-lea va fi religios sau nu va fi deloc", André Marlaux avea în vedere şi acele personalităţi „care rezistă spiritului veacului acestuia convinse de propriile calităţi şi valori morale de origine divină", care, să recunoaştem sincer şi deschis, ne lipsesc azi nouă. „Nici o naţiune nu poate exista fără morala creştină, şi nu există morală bună în afara credinţei autentice şi reale în Dumnezeu". „Numai credinţa în Dumnezeu - spunea Moreno - oferă statului un sprijin real, ferm şi durabil. Naţiunea care nu are credinţa transformatoare este ca o corabie fără busolă". „în mâinile celor puternici - se spune - stă destinul unei naţiuni, fie spre o apropiere de Dumnezeu şi morala creştină, fie spre imoralitate, desfrâu maxim şi dezastru naţional". Vindecarea naţiunii bolnave, prin pocăinţă profundă faţă de Dumnezeu, presupune, şi acea necesară relansare economică a ţării, şi prosperitatea cetăţeanului, şi renaşterea sentimentului demnităţii naţionale. „Omul însuşi - scria Chateaubriand - nu e decât un edificiu căzut, o rămăşiţă a păcatului şi a morţii; iubirea lui călduţă, credinţa şovăitoare, dragostea mărginită, sentimentele nedesăvârşite, gândurile prea puţine, inima sfărâmată, totul e numai ruină". Cu gândul la generaţiile viitoare, azi, când este nevoie mare de credinţă, când „din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele", ca cetăţeni ai României nu putem închide ochii în faţa unei realităţi îngrijorătoare. Ne situăm pe primul loc pe bătrânul continent- Europa,în privinţa avorturilor, considerate un genocid naţional, căruia i se adaugă o literatură porno „fără frontiere", revistele erotice fără perdea, încurajarea homosexualităţii, cultivarea metodelor pentru comiterea crimelor odioase, imaginile obscene, imorale, filmele unui imperialism cultural îngrijorător din toate punctele de vedere, la anumite televiziuni, toate situate în afara standardelor moralei creştine din familie şi societate. Transilvănenii, mereu încercaţi de o stăpânire haină şi greu apăsătoare, am aşezat tot timpul înaintea vicisitudinilor legile moralei naturale, acea credință sfântă a înaintemergătorilor. Utilitatea LAZĂR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) Priorităţile ultimei sesiuni­­ ordinare a actualei legislaturi - Interviu acordat de preşedintele Senatului, NICOLAE VĂCĂROIU, cu ocazia deschiderii sesiunii ordinare de toamnă a lucrărilor Senatului României­­ - Care sunt priorităţile legislative ale acestei sesiuni, ultima a acestei legislaturi?­­ Din cele 67 de proiecte de lege cuprinse în programul legislativ prioritar al Guvernului pentru integrarea în Uniunea Europeană, 21 au fost înregistrate la Senat. în total, pe agenda de lucru a Senatului se află în prezent 193 proiecte de lege și propuneri legislative, Iată câteva proiecte mai importante: Proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare; Proiect de lege - Legea Cooperaţiei agricole; Proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei; Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/ 2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor; Proiect de lege privind funcţionarul public; Proiect de lege privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi (Continuare în pag. a 3-a) Vremea se va răci uşor şi va deveni instabilă. După-amiază, local, se vor semnala averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab la moderat, cu unele intensificări locale. Tempe­raturile maxime: 21 la 25 grade C; temperaturile minime: 8 la 12 grade C. Izolat, ceaţă. Centrul de prevedere a vremii, Sibiu I La aşezământul­­ monahal social din Sărmaşu sunt aşteptate călugăriţe din Moldova Părintele Ilie Bucur - parohul Bisericii Ortodoxe din oraşul Sărmaşu, a demarat, anul trecut, lucrările pentru construirea unui aşezământ monahal social, în oraşul Sărmaşu. Primăria a acor­dat terenul necesar, s-a întocmit un proiect de prefezabilitate. La ora actuală, părintele Bucur, sprijinit de părintele Daniel Cămară, şi enoriaşii din parohie împrejmuiesc suprafaţa de 3 hectare, locul unde se va con­strui aşezământul social, cel mai mare din judeţul Mureş. Având în vedere că parohia a primit prin donaţii 3 locuinţe, unde pot fi cazate maicile care vor deservi aşezământul social, părin­tele Bucur a fost în Moldova, pentru a căuta maici dispuse să se stabilească la Sărmaşu, între­bat de ce preferă călugăriţe din mănăstirile moldoveneşti, paro­hul Sărmaşului ne-a declarat: „Vreau o ortodoxie pură şi curată în inima Transilvaniei, după modelul celei din Moldova, şi de aceea am căutat şi caut măicuţe în mănăstirile moldo­veneşti, pentru a le aduce aici, unde avem pregătite trei locuinţe, case donate de creş­tini localnici. Aceste măicuţe se vor ocupa de toate problemele aşezământului social (V.B.) Anul şcolar va la 15 Ministerul Educaţiei şi Cercetării a decis modificarea structurii anului şcolar 2004-2005, cursurile semestrului întâi urmând să înceapă în data de 15 septembrie (nu în 13 septembrie cum se preconiza). Spre deosebire de structura anunţată în urmă cu o lună, anul şcolar nu va mai avea 178 de zile de învăţătură, ci 173. Astfel, primul semestru se va încheia pe 21 decembrie, iar vacanţa de iarnă va avea trei săptămâni, între 22 decembrie 2004 şi 9 ianuarie 2005. Semestrul al doilea va începe pe 10 ianuarie 2005 şi se va încheia pe 15 iunie, iar vacanţa de primăvară este progra­mată în perioada 19 martie-3 aprilie. Ministerul Educaţiei şi Cercetării moti­vează aceste schimbări prin „preocuparea Guvernului de a asigura condiţii optime pentru începutul anului, situaţia specială creată în unele judeţe din cauza inun­daţiilor şi solicitarea unor federaţii sindicale din învăţământ". Biblioteca kidrteani ’“i Imagine din cartierul târgumureșean Tudor - zona „Diamant" ALGORITMUL RNALIZĂRII ROMÂNIEI Devenit drept o constantă a politicii revizioniste şi iredentiste a liderilor maghiari de pretutindeni, actualul proiect, ce vizează reorga­nizarea administrativ-teritorială prin descentralizarea autonomiei şi autorităţii puterii politice, se poate constitui într-un scenariu circumscris algoritmului ce presu­pune asemenea „paşi mărunţi", dar cu o ţintă precisă, şi anume, transformarea statului naţional român într-un stat federativ, prin care o asemenea regiune auto­nomă maghiară, ce cuprinde „Ţinutul secuiesc", să devină o „structură modernă" specifică Europei Federative în care statul­­naţiune ar fi o structură desuetă sub raport politic şi juridic. O asemenea susţinere, coroborată cu cea economică, se constituie în argumentele favorabile tendinţei de regionalizare, care ţine seama mai mult de criteriul etnic decât de „cel economic, conducând, în ulti­mă instanţă, la acest proces de federalizare şi enclavizare admi­­nistrativ-teritorială şi la apariţia unui nou stat, denumit în mod simbolic „Transilvania Mică" (Marko Bela). într-un asemenea context, un lider afirma că, în vederea obţinerii autonomiei, vor fi căutate şi găsite „metode" pentru îndeplinirea dezideratului, asemenea metodă putându-se concretiza şi prin acest algoritm al federalizării pe cale paşnică­­ prin Conf. univ. dr. IOAN JUDE (Continuare în pag. a 3-a) . în pag. a 4-a: ■: :. ..ii Un exemplu demn de urmat! De foarte mult timp n-am mai văzut asemenea fapte bune ale tinerilor. Ei bine, tinerii din Band, din proprie iniţiativă, lucrează cot la cot cu echipa de muncitori la pavajul din parcul comunei. „Bravo, băieţi!", ne spun pensionarii comu­nei care trec prin faţa lor. „Contri­buiţi la realizarea unui parc frumos, de care să fiţi mândri !" Tinerii lucrează cu roaba, caz­maua şi lopata, iar printre ei se află studenţi, liceeni sau salariaţi, care au ales să ajute la înfrumu­seţarea comunei. Numele lor? Valentin Suciu, Rareş Pop Suciu, Maxim Tom­a, Lorand Adorján, Levente Jido, Imi Bartha, Paulo şi Adrian Rusu. Tineri din Band, urmaţi-le exemplul şi alăturaţi-vă! împreună puteţi ajuta la înfrumuseţarea comunei! Un grup de pensionari ai comunei Band

Next