Cuvântul Liber, aprilie 2006 (Anul 18, nr. 64-83)

2006-04-08 / nr. 69

COTIDIAN MUREȘEAN DEMOCRATIC ȘI INDEPENDENT SÂMBĂTĂ, 8 APRILIE 2007 • ANUL XVIII, NR. 10 (4.238) • 12 PAGINI, 50 BANI (5.000 LEI) Din prea multă dragoste... S­pune o vorbă înţeleaptă din popor că­ un om nu a făcut umbră degeaba pământului dacă în viaţa lui a zidit o casă, a sădit un pom şi a crescut un copil. Sunt oameni, unii cu averi considerabile, care s-au risipit în dezmierdări şi satisfacţii trupeşti, fără să lase ceva frumos în urma lor, aceştia, în mod sigur, atunci când vor ajunge în vârful dealului, într-un cimitir cu pruni, n-au de ce privi înapoi cu mândrie şi împăcare sufletească. Trăim într-o lume ciudată pentru mulţi dintre noi, o lume încercată de globalizare, cu renunţări la tradiţiile strămoşeşti, iar pentru a ne păstra identitatea în Statele Unite ale Europei, avem nevoie de renaştere spirituală, de lideri, de camarazi, oameni care să poarte triumfal stindardul demnităţii naţionale într-un război care se poartă pe un front invizibil. Un asemenea bărbat­­ poate­­fi considerat şi inginerul pensionar Vasile Baciu, născut în Vaidacuta, un sat românesc component al comunei Suplac, atestat documentar din anul 1733, localitate aşezată la izvoarele pârâului Tirimia - afluent pe stânga al râului Mureş. După studiile universitare a lucrat o perioadă în reţeaua fostelor Agromec, apoi, profesor de mecanică agricolă la Liceul agricol din Târgu-Mureş, oraş unde s-au stabilit foarte mulţi vaidacuzeni prin anii '50, când satul a rămas tot mai izolat de lume, cu drumuri de acces spre centrul de comună impracticabil. Astăzi, în Vaidacuta mai vieţuiesc 9 oameni în vârstă, şcoala din centrul satului a rămas o ruină, iar în biserica ortodoxă, din când în când, un preot din Laslăul Mare oficiază Sfânta Liturghie. Ani de-a rândul păşunea şi terenul arabil al satului Vaidacuta a fost exploatată cu sârg de diferiţi afacerişti, virtualii proprietari risipiţi prin satele de pe Târnava Mică, în oraşele Târgu-Mureş şi Târnăveni nu se alegeau cu nimic. Din prea multă dragoste pentru satul natal, revoltat că satul este condamnat să dispară, inginerul Vasile Baciu, după nenumărate drumuri şi intervenţii, a reuşit să introducă, în urmă cu doi ani curentul electric în sat, telefonia digitală. VASILE BOTA (Continuare în pag. a 5-a) Compensatele, veşnica (mare]problemă a bolnavilor! Pe vremea când PNL se afla în opoziţie, nu era conferinţă de presă la care Eugen Nicolăescu - actualul ministrul al Sănătăţii - să nu difuzeze fel de fel de proteste faţă de modul cum PSD (pe atunci, aflat la guvernare) înţelegea să asigure medica­mentele compensate şi gratuite. Şi, ca o iro­nie a soartei, acelaşi Eugen Nicolăescu - şi acelaşi purtător de cuvânt al PNL - a ajuns să fie el însuşi ministrul Sănătăţii. întrebarea este: s-a schimbat ceva (în bine), în domeniul com­pensatelor, de când economistul Nicolăescu este şeful doctorilor şi farmaciştilor? Răspunsul îl găsim la începutul fiecărei luni, când la porţile farmaciilor, bolnavii se calcă în picioare pentru obţinerea, pe bani mai puţini, a pastilelor dătătoare de viaţă. „Este chiar mai rău decât înainte", ne spunea deunăzi un om vârstnic, necăjit de faptul că, tocmai când îi venise rândul la ghişeul farmaciei, medi­camentele prescrise de medicul său de familie se terminaseră. Perspectivele? Deocamdată, la nivelul promisiunilor. Recent, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu a „lansat" o nouă declaraţie (a câta oară?), menită a da bătăi de cap sau emoţii farmaciştilor, bolnavilor, medicilor şi chiar reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănă­tate (CNAS). Acesta a anunţat că „Ministerul Sănătăţii (MS) va prezenta noua listă de medi­camente compensate şi gratuite după intrarea în vigoare a Legii privind reforma în domeniul sănă­tăţii. Lista de medicamente gratuite şi compensate se aprobă prin HG." CHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 5-a) NEDREPTE DĂRUIRI DE ŢARĂ Am crescut cântând l­a respect, Imnul nostru naţional „Trăiască Regele", cu orice ocazie sărbătorească sau cu diferite manifestaţii cultural­­artistice sau sociale, cu tremur în glasul ce exprima emoţia conştiinţei că avem o regalitate care ne apără de orice rău, fiind un fel de altar al recunoştinţei în faţa căruia îngenuncheam ca şi în bisericile în care se invoca o viaţă lungă şi sănătate, monarhiei şi monarhului de atunci. Astăzi, privind retrospectiv cu alţi ochi decât cei ai prosternării, mă-nchin cu recunoştinţă în faţa memoriei primului dintre Hohenzollerni, Regele Carol, care ne-a implementat rigorile disciplinei nemţeşti, dar şi puritatea gândului prin care „s-a făcut" român, atât în orânduielile interne, cât şi în politica externă a ţării. Celălalt, Ferdinand întâiul, întregitorul de Ţară, a fost doar emblema sub care voinţa şi visul de veacuri ale poporului român s-au împlinit, rotunjindu-ne hotarele într-un cerc închis al speranţelor împlinite. Dar după aceea? Camarile ale păcatului şi profitului nicicând satisfăcut, instabilităţi, alungări, reveniri, cedări din fostele teritorii redobândite prin dreptatea cucerită şi recunoscută de istorie, plecări ori reveniri, purtând un steag ce fâlfâia a trecut, respectat cât şi când a dr. MIRCEA HORGA (Continuare în pag. a 5-a) Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic (XXX) „ Veritas nihil veretur nisi abscond!” (Nimic nu înspăimântă mai mult adevărul decât ascunderea sa) Conferinţa „Politica externă maghiară şi protecţia minorităţilor", urmată de discuţii, a diplomatului maghiar Horvát Attila, din 13 iunie 1992, prezentată la Asociaţia Culturală Maghiară din Ulm - Germania.­­Tradusă după înregistrare audio, cu acordul conferenţiarului, a domnului Josef Wirth, şvab dunărean originar din Ungaria. Lipsesc atât începutul conferinţei, cât şi sfârşitul discuţiilor - casetă de 90 de minute.) ÎNTREBĂRI ŞI DISCUŢII Aceste expresii ale urii şi dispreţului faţă de români sunt explicabile cunoscând declaraţia unui maghiar, consemnată în 1922, de primarul de atunci al Târgu- Mureşului, Emil Aurel Dandea: „ Ţară, naţiune şi tot ce este valah este înaintea noastră superlativul odiosului ce trebuie urât din toate puterile şi combătut cu toate mijloacele. Orice comunicare, sau împăcare cu spiritul acesta, ori cu situaţia de egal vouă este un sacrilegiu, in trecutul nostru de dominaţie ne-a devenit o a doua natură dispreţul valahilor. Cultură şi civilizaţie nu poate fi decât Budapesta. Bucureştiul nu poate fi decât personificarea bizantinismului şi balcanismului celui mai întunecat, unde nu mergem decât să corupem şi să facem afaceri GHEORGHE OLTEANU (Continuare în pag. a 6-a) Strategie de informare europeană în mediul rural Obiectivul principal al strategiei Centrului de Informare Europa (CIE), din cadrul Consiliului Jude­ţean Mureş, este acela de a facilita difuzarea informaţiilor europene către întreaga populaţie din judeţ, în special în mediul rural. Locuitorii de la sate cunosc mai puţine lucruri despre procesul integrării în Uniunea Europeană, dar există şi aici interes pentru informaţia europeană. Ca urmare, CIE Mureş va organiza caravana „La tine acasă", care va ajunge în mediul rural cu veşti privind costurile şi beneficiile aderării României, drepturile şi obligaţiile cetăţeanului european. Informaţii preţioase vor primi agricultorii şi fermierii, cu privire la sprijinul financiar euro­pean şi la posibilităţile lor de afaceri pe piaţa extinsă. Strategia CIE Mureş, pe acest an, urmăreşte şi pregătirea popu­laţiei cu privire la schimbările ce vor interveni după integrarea ţării noastre în UE.­ LIASTRĂUŢ „Marisiensis", în faţa ediţiei cu numărul 10­­ Tradiţionalul Congres Internaţional pentru Studenţi şi Tineri Medici „Marisiensis" a ajuns până în faţa ediţiei cu numărul 10. Organizat de Liga Studenţilor Târgu-Mureş (al cărui preşedinte în funcţie este Stelian Caraghiaur), congresul a debut în 1995, la Târgu-Mureş, după care ediţii ale acestuia au fost organizate în alte centre universitare, pentru ca în 2002 onoarea organizării celei de-a 6-a ediţii a congresului să revină, ca o recunoaştere a meritelor şcolii medicale din Târgu-Mureş, studenţilor din „Oraşul florilor". După cum am aflat de la comitetul de organizare, această ediţie, cea cu numărul 10, se va desfăşura în perioada 27-30 aprilie în aulele Universităţii de Medicină şi Farmacie şi în cele ale Spitalului Clinic Judeţean din Târgu-Mureş. La congres urmează să participe 400 de studenţi şi medici, care îşi vor prezenta realizările în plan ştiinţific, realizări care vor fi apreciate de comisii având în componenţă cadre didactice ale lumii medicale româneşti, acestea urmând să decerneze premii şi diplome participanţilor. Partenerii evenimentului sunt UMF Târgu-Mureş, Spitalul Clinic Judeţean, Direcţia de Sănătate Publică Mureş, Colegiul Judeţean al medicilor Mureş. FLORENTIN DEAC (Continuare în pag. a 5-a) _________ * Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureș

Next