Cuvântul Liber, august 2006 (Anul 18, nr. 149-171)

2006-08-01 / nr. 149

DE CE CREŞTE CONTINUU PREŢUL GAZELOR NATURALE? (Urmare din pag. 1) 405 miliarde de metri cubi, de cinci ori mai mult decât Germania. „La fel se va întâmpla şi în regiunea Asia-Pacific, unde se estimează că cererea de gaze naturale va creşte cu peste 300 % în aceeaşi perioadă". în schimb, oferta se rezumă la câteva ţări, în frunte cu Federaţia Rusă, urmată de Iran, Qatar şi Arabia Saudită. în 2005, din cele 25 de state ale Uniunii Europene, numai Danemarca şi Olanda nu au importat gaze naturale. în acelaşi timp, 14 ţări ale UE au im­portat fiecare peste 0,5% din necesarul de consum propriu. Aşa se explică creşterile fără precedent a consumatorului casnic din unele state europene, în 2005-cu 30 % în Slovenia, cu 27 % în Luxemburg, cu 27 % în Repu­blica Cehă etc. Pentru consumatorii industriali creşterea preţurilor a fost şi mai mare­­ în Spania cu 55 %, iar în Marea Britanie cu 48 %. în România, tendinţa a fost aceeaşi: în anul trecut, preţul gazului metan a crescut cu 20,7 % pentru consumatorii casnici şi cu 30,8 % pentru cei industriali. Ce îi mai aşteaptă pe români? Spre sfârşitul anului curent (luna noiembrie), încă o tranşă de scumpire a gazului metan cu până la 5 % (conform spuselor preşedintelui Traian Băsescu), care se adaugă celorlalte majorări de preţ din 2006, astfel că pe timpul iernii viitoare, mulţi dintre consumatorii casnici, în primul rând pensionarii, dar nu numai ei, nu vor mai putea plăti sumele enorm de mari din facturi, comparativ cu veniturile. Guvernanţii motivează creşterile succesive ale preţului la gaze naturale, la energia electrică şi termică, cu alinierea acestora la nivelul celor din Uniunea Europeană (la noi preţul mediu pentru gospodăriile populaţiei era de circa 200 de euro pe mia de metri cubi, iar în UE de 480 eu­ro), făcându-se că nu ştiu, mai direct spus, nu-i interesează faptul că în statele comunitare venitul minim din salariu este de peste 10 ori mai mare decât la noi. Nedumerirea românilor (consumatorilor de gaze naturale şi produse petroliere) este de ce guvernanţii au vândut pe nimic, la firme străine, exploatarea şi distribuţia gazelor naturale şi a petrolului, în loc să echilibreze (modereze) preţurile de pe piaţa internă prin realizarea unui preţ mediu, rezultat din combinarea preţurilor produselor româneşti (mai ieftine) cu cele ale produselor importate mult mai scump?! Cinema avut interesul să vândă OMV pachetul de acţiuni majoritare, achiziţie prin care firma străină, „în 2005 a câştigat 7,137 miliarde RON, adică cel puţin 550 milioane euro (valoare brută) din activitatea de exploatare de gaze naturale şi ţiţei românesc, în timp ce preţul de vânzare a PETROM a fost mai mic, de un miliard de euro?!". Astfel, OMV, în următorii ani, va înregistra un câştig de cel puţin şase miliarde de euro. întrebarea este: cum firma PETROM, administrată de­­ manageri numiţi de guvernul român, era nerentabilă, iar administrată de OMV, în doi ani, aceasta obţine un venit mai mare decât suma de achiziţie a acţiunilor, în timp ce aceiaşi guvernanţi se plâng că nu au bani pentru sănătate, pensii, învăţământ etc.?! ! Explicaţiile sunt de prisos. Rezultatul este că români trăiesc”­­I tot mai rău şi că plătesc sume tot mai mari pentru gazele naturale,­­ energia electrică şi termică consumate, nemairămânându-le bani I pentru alimente şi medicamente, ca să nu mai punem la­­ socoteală celelalte cheltuieli familiale. Românii migrează excesiv, în­ timp ce investitorii străini nu găsesc personal calificat în ţară! (Urmare din pag. 1) sunt chiar investitorii străini, şi nu, cum ar fi normal, ministerul de resort!? Dar mai e o problemă. De ce credeţi, oare, că investitorii străini sunt atât de altruişti, încât vor să le mărească salariile românilor, pentru a nu mai pleca în străinătate, în nici un caz de dragul nostru. Ci pentru că forţa de muncă din România - remarcă aceeaşi ARIS - reprezintă încă un avantaj competitiv faţă de celelalte ţări din regiune. Salariul mediu din România este de aproape trei ori mai mic decât în Ungaria şi Cehia şi de patru ori decât în Croaţia, însă, cu toate acestea - care pentru investitorii străini constituie un avantaj! - ei (străinii, adică) se plâng de faptul că termenele de obţinere a autorizaţiilor de construcţie sunt foarte lungi. Totodată, firmele străine sunt interesate de programele de finanţare de suport pentru investiţiile aflate în derulare, fie din fonduri europene, fie din bani de la buget, precum şi de potenţialii furnizori de materii prime sau subansamble de pe piaţa locală. = CUVÂNTUL MARȚI, 1 AUGUST 2006 Un studiu ştiinţific cu valoare adăugată (Urmare din pag. 1) numeroase, în continuă coagulare şi concentrare în zonă după 1989 şi puternic motivate pentru a-şi dobândi „drepturile istorice" şi românii, numeric împuţinaţi şi în continuă împuţinare prin migrarea spre alte judeţe, datorită climatului interetnic neprietenos şi chiar ostil, lipsei perspectivei de formare profe­sională şi de angajare a tinerilor, ulterior, în zonă, la care se adaugă nivelul scăzut de dezvoltare economică şi accesul limitat al românilor în între­prinderile cu patroni maghiari. Sintetic exprimat, statul prin guvernanţii şi politicienii săi din organele centrale de decizie, i-a abandonat în punctele nevralgice ale conservării identităţii, astfel: 1. A permis segregarea în forţă a învăţământului românesc pe criteriul etnic, în anii 1990-1991, alungarea elevilor şi a cadrelor didactice româneşti din şcolile mixte şi dezorganizarea sistemului de învăţământ românesc, în favoarea ocupării unor poziţii cheie de către maghiari,în organizarea şi funcţionarea lui pe cont propriu, în limba maghiară. 2. A lăsat desfăşurarea activităţilor culturale, prin care românii puteau să-şi exprime deschis specificul naţional, limba, cultura scrisă şi orală, datinile şi obiceiurile, la discreţia organelor locale maghiare, interesate să aloce fonduri, în primul rând, instituţiilor maghiare, iar cele pentru români, restrângându-le la maximum, atât cât să supravieţuiască. Dacă românii din Covasna şi Harghita şi-au format pe parcurs propriile instituţii culturale, din cele anterioare fiind alungaţi, acestea au fost realizate nu prin cooperare şi conlucrare democratică cu organele locale maghiare, care, cel mai adesea, le puneau obstacole de tot felul, ci prin intervenţia hotărâtă a unor personalităţi de marcă din Ministerul Culturii şi Cultelor sau din Guvern, luminate de spiritul naţional, conştiente de necesitatea păstrării românilor şi românităţii pe aceste locuri străbune. 3. A manifestat o totală slăbiciune, o inadmisibilă indiferenţă faţă de modul cum au tratat şi tratează, în continuare, maghiarii limba română, căreia îi oferă întotdeauna un glorios loc la periferie, neurmărind cât de defectuos se predă în şcolile de limbă maghiară, cât de puţin interesaţi sunt s-o înveţe sau s-o utilizeze în viaţa socială a comunităţii. în acest context social, nu mai este nici o îndoială că nu se poate vorbi de comunităţi etnice mixte coezive româno-maghiare, ci de enclave etnice în care fiecare grup uman îşi consumă existenţa paralel, separat, fără interacţiuni sociale, culturale care îmbogăţesc şi animă viaţa oricărei comunităţi umane autentice. 4. Nu şi-a impus autoritatea de stat suveran şi in­dependent în realizarea unor steme locale sau judeţene în care să fie puse şi însemne heraldice specifice etniei românilor, lăsând pe extremiştii maghiari să-şi facă jocul, ca şi cum ar fi singuri în această ţară. 5. Guvernanţii români au fost atât de toleranţi cu liderii maghiarii încât i-au lăsat să ocupe spaţiului public numai cu însemne, manifestări şi sărbători ungureşti. Această realitate are drept cauză, faptul că autorităţile române se comportă „mergând în vârful picioarelor în propria noastră casă", pentru a nu-i „deranja" pe aliaţii de guvernare, şi acest comportament devenind, din păcate, o cutumă, de peste 10 ani. Admis la medicină cu nota 3,97 la proba scrisa!? (Urmare din pag. 1) Galaţi Proaspăt apărută, Facultate de Medicină din Galaţi funcţionează în cadrul Uni­versităţii „Dunărea de Jos”. Au fost no locuri disponibile, din care 50 bugetare şi 60 cu taxă, pentru care au concurat 127 de candidaţi, din care admişi 91. Prima medie de intrare a fost 9,97 (care a cuprins nota de la Bacalaureat, media multianuală şi nota de la proba scrisă). Ultima medie a fost 7,43, exceptând locul destinat mino­rităţilor. Chiar dacă a luat 4,50 la proba scrisă, candidatul minoritar a fost declarat admis la buget, prin media generală 5,12. Ultima medie la cei admişi cu taxă a fost 5,11, ultimii trei candidaţi admişi cu taxă obţinând note sub 5 la proba scrisă. Recent, la Galaţi s-a primit acordul pentru înfiinţarea unei Facultăţi de Farmacie. Admiterea mai uşoară şi taxele mai mici (probabil 600 euro la Farmacie şi 500 euro la Medicină generală) vor asigura gălăţenilor şi în viitor numărul de studenţi pe care şi-l doresc. La Roşia Montană. ---------------­------------------------------­Profiturile uriaşe pun „in ” riscurile exploatării auriferei Deşi asupra obţinerii avizului de mediu planează încă incertitudinea, compania canadiană („Gabriel Resources") continuă să investească la Roşia Montană. Potrivit directorului operaţional al companiei, Yani Raditis, pentru construirea viitoarei exploatări de la Roşia Montană, investiţia totală se ridică la circa 700 mii. dolari, din care 80% va reprezenta un împrumut extern, iar restul urmează să fie asigurat din surse proprii ale companiei, cel mai probabil din emisiuni de acţiuni, însă, canadienii ştiu ei ce ştiu... Dacă exploatarea va demara (cel mai devreme în 2009 şi se va desfăşura pe o perioadă de cel puţin 17 ani), se estimează că vor fi extrase 330 tone de aur şi alte 1.600 de tone de argint. Valoarea veniturilor se va ridica la 3,6 miliarde de dolari, iar profitul rezultat va fi, nici mai mult nici mai puţin, decât un miliard de euro! în plus, pe o piaţă a aurului în creştere accelerată, beneficiile ar putea să crească de câteva ori pentru companie până la data închiderii exploataţiei. Ce va urma după...?! Argumentele opozanţilor proiectului, organizaţiile Greenpeace şi Alburnus Maior se referă la faptul că o parte din cei 140 km de galerii de pe vremea romanilor, precum şi alte vestigii nedescoperite încă, pot fi distruse, în acelaşi timp, statul ungar, speriat de catastrofa de cianuri de la mina din Baia Mare, ar putea să ceară Guvernului României să renunţe la proiect. Nu întâmplător, „Gabriel Resources" a fost obligată prin lege să organizeze dezbateri publice, prima din seria celor 14 programate desfăşurându-se chiar la Roşia Montană, în fond, lumea trebuie să ştie că, pe termen lung, pentru România, pierderile sunt mult (incomparabil) mai mari decât profiturile unei companii care, după ce şi-a burduşit conturile cu cel puţin un miliard de euro, pleacă de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic! GHEORGHE GIURGIU Notă: Decizia finală, privind emiterea sau respingerea acordului de mediu, va fi luată după 25 august, atunci când MMGA va solicita titularului completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului cu o anexă care va conţine soluţii de rezolvare a problemelor semnalate. De menţionat că dezbaterile publice, al căror calendar a fost stabilit de către MMGA, de comun acord cu titularul proiectului, au loc în perioada 24.07.2006-25.08.2006,în 14 oraşe diferite, de pe teritoriul României. (G.G.)

Next