Cuvântul Liber, decembrie 2006 (Anul 18, nr. 237-255)

2006-12-04 / nr. 237

CUVÂNTUL LUNI, 4 DECEMBRIE 2006 ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNEI - SĂRBĂTORITĂ LA TÂRGU-MUREŞ ! ! Unire-n cuget şi-n simţiri! (Urmare din pag.l) puţin timp ne integrăm în Uniunea Europeană şi acest lucru ne obligă să arătăm că suntem un popor multietnic, multinaţional şi multicultural,a ţinut să precizeze preşedintele C.J. Mureş, în ropote de aplauze, a fost întâmpinată alocuţiunea primarului Dorin Florea, ale cărui cuvinte au arătat că, înainte de integrare, sunt lucruri la care cetăţenii de astăzi, europenii de mâine, mai au de meditat: „Ar trebui ca spiritul, clipa cea mai frumoasă şi înălţătoare să ne facă să ne amintim că de la bunicii, strămoşii noştri, ne-a rămas blestemul de a fi cotropiţi şi împilaţi. Eul neliniştit al primarului, mereu atins de celelalte autorităţi, s-a regăsit în crezul poetic la care a făcut apel: „Din zei de-am fi coborâtori/ C-o moarte tot suntem datori,/ Dar nu-i totuna leu să mori/ Ori câine-nlănţuit!“. Edilul târgumureşean a făcut referiri şi la bustul lui Mihai Viteazul, promotorul actului Unirii, bust adus la Târgu-Mureş şi aflat în faţa Palatului Administrativ, „mărturie a trufiei şi egoismului de care unii politicieni încă dau dovadă". Momentul depunerii de coroane a fost, în fapt, un florilegiu de omagii aduse înaintaşilor şi suntem nevoiţi să ne cerem scuze dacă ne scapă în enumerare vreunul din cei care au depus coroane, anul acesta, după cum spuneam la început, manifestarea având o amploare deosebită. S-au închinat la Monumentul Latinităţii, depunând coroane de flori, reprezentanţi de la: Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, Primăria Târgu-Mureş, Garnizoana Târgu-Mureş, MAI,­­SRI, STS, SPPC, DJP, DMSS, DGFP, Penitenciarul Mureş, Garda Financiară, Curtea de Apel, Tribunalul Mureş, Casa Judeţeană de Pensii, CJAS, Autoritatea de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean, DADR, Direcţia pentru Tineret şi Sport, OJPC, AN­R şi Asociaţia „Cultul Eroilor", Despărţământul Central Judeţean Mureş al AS­TREI, Televiziunea Târgu-Mureş, Asociaţia Culturală „Avram la nou", cotidianul „Cuvântul liber", formaţiunile politice locale PD, PNL, UDMR (pentru prima dată la 1 Decembrie, în gest european), PC, PSD, PNG-CD, PNŢCD, Uniunea „Vatra Românească", Unitatea Revoluţionarilor Mureşeni - Decembrie 1989, Urmaşii Eroilor Martiri ai Revoluţiei, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, UJSL Mureş, SC „Azomureş", SC „Citadin Prest", SC „EON Gaz", Electrica SA, Oficiul Judeţean de Poştă, Colegiul Naţional „Alexandru Pa­piu Harian", Colegiul Naţional „Unirea", Liceul Pedagogic, Colegiul Economic „Transilvania", Gimnaziul„Europa", Şcoala Generală nr. 5. La Monumentul lui Mihai Viteazul, cel care a arătat înainte cu secole, Europei că marele act istoric poate fi înfăptuit când dorinţa de unitate e veşnic vie, au depus coroane de flori reprezentanţii Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor" Mureş şi Gimnaziul de Stat „Mihai Viteazul”. Garda de Onoare a defilat, în aplauzele participanţilor, în Piaţa Victoriei, sub Drapelul de Luptă şi în faţa Tricolorului ce numără 60 de metri lungime, desfăşurat de elevii Gimnaziului „Serafim Dui­cu" şi alţi elevi, îndrumaţi de aceeaşi neobosită reprezentantă a revoluţionarilor, Maria Şuteu. Manifestările cultural-artistice din sera zilei de 1 Decembrie au reunit târgumureşenii în Piaţa Victoriei. Cântec, dans şi voie bună pentru serbarea Zilei Zilelor Noastre, în organizarea Primăriei Târgu- Mureş. Au evoluat pe scena amplasată în Piaţa Victoriei, în aplauzele şi uralele sincere ale celor prezenţi, Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul", Ansamblul german al Colegiului Naţional „Alexandru Papiu Harian", Ansamblul „Junii Călimanilor", Ansamblul coral „Borca", Ansamblul „Şireagul", alături de interpreta Silvia Oltean. Şi nu doar atât: pentru toate gusturile şi vârstele, municipalitatea a adus la Târgu-Mureş, cu ocazia Zilei Naţionale, artişti, interpreţi şi trupe care „au ţinut steagul sus"prin recitaluri, la figurat vorbind, dar şi la propriu, dată fiind prezenţa mare a participanţilor, mulţi cu Drapelul tricolor în mâini, manifestările încheindu-se cu spectaculosul foc de artificii. Voie bună și foc de artificii ! Decernarea „Fibulei de la Suseni**, la a După solemnităţile din Piaţa Victoriei, reprezentanţii Primăriei s-au retras în clădirea municipalităţii, având oaspeţi­­ demnitari din Capitală, formaţiunile politice s-au încins la discuţii la sediile locale, iar reprezentanţii Instituţiei Prefectului s-au reunit în Sala Oglinzilor din incinta Palatului Culturii, pentru decernarea Diplomelor de Excelenţă şi a simbolului „Fibula de la Suseni" unor personalităţi mureşene, remarcabile prin munca asiduă şi realizările în domeniile în care activează sau au activat, fiind şi două cazuri de decernări post­mortem: în Sala Oglinzilor, momentul emoţionant pentru toţi participanţii a fost amplificat şi de expunerea, sub paza a doi soldaţi, a Fibulei de la Suseni - exponatul în original, adus special pentru eveniment de la Muzeul de Istorie. Diploma de Excelenţă şi o copie fidelă a Fibulei de la Suseni (obiect de veşmânt din Epoca bronzului, cu o vechime de peste 3.000 de ani), au fost decernate mai întâi istoricului şi arhivistului dr. Ioan Ranca, a cărui biografie intelectuală e impresionantă. Aşa cum menţiona, în Laudatio, prof.univ. Cornel Sigmirean, cancelarul Universităţii „Petru Maior", gestul Instituţiei Prefectului de a acorda aceste distincţii cunoscutului istoric este şi un „act de recunoştinţă şi, în acelaşi timp, reparatoriu faţă de unul din cei mai prolifici istorici mureşeni, retras din funcţia de director al Arhivelor Naţionale, Direcţia Judeţeană Mureş, după 1990". Aproape 40 de ani, domnul Ioan Ranca a gestionat arhiva mureş­ea­nă, „depozit al memoriei noastre istorice", realizând din această instituţie publică una de referinţă la nivel naţional, inventariind şi prelucrând, împreună cu colectivul de aici, un material documentar impresionant. Graţie acestei asidue preo­cupări, această arhivă conţine colecţii unice în spaţiul transilvan, de exemplu toate conscripţiile realizate de autorităţile austriece şi maghiare din secolele XVIII-XIX, documente ce consemnează întreaga evoluţie demografică, etnică şi confesională a Transilvaniei. Arhivistul de excepţie, distins cu prilejul Zilei Naţionale, este dublat de un istoric cu realizări semnificative pentru istoriografia transilvană. Teza sa de doctorat, susţinută la Universitatea „Babeş-Bolyai", are tema „Românii din Secuime şi Răscoala lui Horea ", lucrare publicată în anul 2000, cu o prefaţă semnată de academicianul Nicolae Edroiu. După pensionare, doar aparent s-a retras din viaţa publică, iar ca istoric Ioan Ranca a trăit anii cei mai fecunzi, studiile sale focalizându-se pe problematica socială şi naţională a Transilvaniei, publicând în anii '90 unul din cele patru volume proiectate să reconstituie istoria românilor din scaunele secuieşti. Fibula de la Suseni, oferită de Instituţia Prefectului, încununează, aşadar, o activitate prodigioasă şi, cu siguranţă, vom auzi de alte realizări ale remarcabilului Ioan Ranca. Cel de-al doilea destoinic mureşean căruia i s-au decernat cele două distincţii este domnul dr. Bereczki Baltazar, directorul Grădinii Zoologice Târgu-Mureş. Medic veterinar de profesie, dr. Bereczki Baltazar are merite incontestabile în dezvoltarea Grădinii Zoologice, aceasta devenind una dintre cele mai apreciate, nu numai în ţară, ci şi în Europa. Aşa cum rosteşte în Laudatio domnul Gheorghe Mureşan - cel care are în responsabilitate flora din incinta frumoasei Grădini Zoo -, „sub conducerea dl dr. Bereczki Baltazar Grădina Zoologică din Târgu-Mureş a cunoscut o continuă şi permanentă dezvoltare, atrăgând de la an la an tot mai mulţi vizitatori din ţară şi din străinătate, care admiră diversitatea speciilor existente, modul de prezentare şi îngrijire a acestora, modul de organizare şi asigurare a unui habitat cât mai aproape de cel natural al animalelor". Toate acestea au făcut ca dr. Bereczki să fie apreciat de Asociaţia Grădinilor Zoologice din Europa, fiind invitat să participe la diferite reuniuni de specialitate, împărtăşind din experienţa sa. Nu mai puţin de 30 de ani de muncă asiduă, închinată unui crez profesional, este de apreciat, „dar mai ales o pildă vie pentru generaţia tânără", pentru cei care cândva vor trebui să menţină la aceleaşi standarde Grădina Zoo din Târgu-Mureş. Cunoscuta Maria Veţian a fost, de asemenea, distinsă cu ocazia Zilei Naţionale, iar despre realizările domniei sale se pot scrie pagini de tradiţie românească. Satul Şerbeni­ din comuna Bei­ca de Jos a devenit cunoscut în ţară şi în străinătate graţie dăruirii sale şi îndemânării în arta populară. Aşa cum amintea în Laudatio directorul Centrului de Creaţie Mureş , domnul Constantin Cotîrlan, şi reprezentantul Prefecturii Mureş, Mihai Suciu, care o cunoaşte îndeaproape pe remarcabila Maria Veţian, creaţia artistică în domeniul artei populare se contopeşte în întreaga activitate a celei care a trăit pentru a se dărui valorilor folclorice. Consemnăm din Laudatio: „Mai există, din fericire, vetre folclorice de tradiţie, în care pot fi întâlnite valori folclorice autentice, recunoscute prin creatori de artă populară românească. O astfel de vatră cunoscută iubitorilor de folclor este satul Şerbeni­ şi o astfel de personalitate, cu totul aparte, este doamna Maria Veţian, o creatoare de artă populară, animatoare şi îndrumătoare cunoscută în întreaga ţară“. Doamna Veţian a fondat Şcoala Cosânzenelor, un cerc cultural sătesc, o autentică şcoală de învăţare a tradiţiilor, a dobândirii tehnicilor de ţesut şi de cusut, de asimilare a elementelor de ornament specifice zonei, a cromaticii, dar şi a sădirii în sufletul tinerelor fete a dragostei şi a respectului pentru cultura tradiţională. A înfiinţat şi un grup vocal-folcloric şi este mândră să-şi spună „ţărancă", o ţărancă mult apreciată şi care a colindat ţara şi lumea la nenumărate festivaluri, fiind membră a Academiei de Arte Tradiţionale din România încă din anul 1984 şi, din 1992, membră a Asociaţiei Creatorilor Populari, deţinând Medalia de Aur pentru ţesături. Distincţii au fost acordate, post-mortem, prof. uni­v. dr. Ioan Ciugudean şi regizorului Gheorghe Harag, bine cunoscuţi, primul în lumea medicală, iar al doilea în lumea teatrului la nivel local şi naţional. Laudatio pentru prof. univ dr. Ioan Ciugudean a fost rostit de către o „voce" autorizată, prof. univ.dr. Nagy Ors, cândva „ucenicul" celui dispărut. Domnia sa s-a referit, atât la profesionalismul, dăruirea medicului Ioan Ciugudean, la căpătâiul bolnavilor pe care îi încuraja cu prezenţa sa de spirit cât şi la serioasa activitate ştiinţifică, pionieratul şi rezultatele recunoscute ale cercetărilor sale medicale. Au rămas în urma sa nenumărate publicaţii, lucrări in extenso şasea ediţie 9 9 sau în rezumat, care constituie peste ani o mână de ajutor dată urmaşilor săi medici, iar amintirea sa este un exemplu, un model pentru toţi cei care l-au cunoscut. Un impresionant Laudatio pentru regizorul Gheorghe Harag a fost făcut de directorul adjunct al Teatrului Naţional, în acelaşi timp actorul Karp György. Redăm din Laudatio: „Harag a fost un artist remarcabil, care s-a impus prin personalitatea sa unică în mijlocul unei generaţii deosebit de bogate în creatori de geniu. Să-i amintim numai pe Vlad Mugur, Crin Teodorescu, Li­viu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Pene­iu­les­cu (...) şi vom înţelege că, pentru a te distinge în acest florilegiu de uriaşe talente regizorale, care au pornit la drum aproape concomitent, trebuia să ai cu adevărat har dumnezeiesc. Harag avea un asemenea har! Şi mai avea o gândire profundă, o nemaipomenită capacitate de introspecţie a sufletului omenesc şi de clarificare a relaţiilor interumane, o ştiinţă rafinată a dezghiocării sensurilor ascunse ale faptelor de viaţă, o fantezie debordantă, dar, în acelaşi timp, strunită de logică şi esenţializare în întruchiparea concretă, formală a ceea ce descoperea în spatele cuvintelor din textele cărora le dădea viaţă scenică." Impresionanta festivitate, ediţia a şasea, a decernării Diplomelor de Excelenţă şi a „Fibulei de la Suseni" s-a încheiat la fel de solemn, cu o fotografie de grup cu cei distinşi la precedentele ediţii sau urmaşii acestora. LIASTRĂUŢ

Next