Cuvântul Liber, ianuarie 2007 (Anul 19, nr. 1-20)

2007-01-04 / nr. 1

JOI, 4 IANUARIE 2007 ■[Leaea şi-a spus cuvântul]) Nici un pacient la Oftalmologie, din cauza petardelor Spre deosebire de anii trecuţi, când numărul pacienţilor cu afecţiuni la nivelul ochilor era de ordinul zecilor, din cauza petardelor şi pocnitorilor utilizate de sărbători, în acest an nu au mai avut loc asemenea accidente în judeţul nostru, nici de Crăciun şi nici în noaptea dintre ani. Conf.dr. Csiszár Ana de la Clinica de Oftalmologie din Târgu-Mureş ne-a declarat, vădit mulţumită de noile prevederi legale care reduc drastic atât comercializarea necontrolată a petardelor, cât şi utilizarea lor, că afecţiunile oculare provocate de aceste materiale pirotehnice şi care anii trecuţi au lăsat mulţi oameni cu sechele pe viaţă vor fi tot mai rare şi chiar vor dispărea dacă legislaţia în vigoare se menţine. în perioada Sărbătorilor, la Clinica din Târgu-Mureş s-au prezentat pacienţi din judeţ numai cu afecţiuni oculare independente de voinţa lor, boli ale ochilor mai puţin grave sau accidente, uşoare dar nu din cauza petardelor sau pocnitorilor, conform aceleiaşi surse. LIA STRĂUŢ Accente --------------------------------------------­INTEGRAREA CONTINUĂ Am făcut-o și pe asta! De la 1 ianuarie 2007 am fost martorii unui moment de o importanță crucială pentru destinul României: integrarea în Uniunea Europeană. Este, fără îndoială, un eveniment comparabil cu alte evenimente de rezonanţă majoră din istoria noastră. Poate că nici nu ne dăm seama, încă, de toate consecinţele pe care acest act istoric le va genera pentru noi şi pentru urmaşii noştri. Suntem, în acest mo­ment, membrii unei uniuni interguvernamentale şi supranaţionale cu capitala la Bruxelles, cu o populaţie de peste 500 de milioane de locuitori şi cu o dinamică a dezvoltării economice foarte alertă. Vom avea, cu alte cuvinte, cum scrie Mircea Cărtărescu într-un editorial, două patrii, „suprapuse şi totuşi distincte". Steagurile care s-au aşezat peste tot, înainte de 1 ianuarie, mărturisesc această dublă apartenenţă: la patria noastră, România, şi, mai apoi, la patria mai largă, Uniunea Europeană. Evident că, prin situare geografică şi prin destin istoric, nu am încetat niciodată Sa­­lifi Europeni, chiar dacă o sumă de experienţe şi experimente istorice nefericite ne-au împins mereu spre periferia continentului. Integrarea la care am fost martori nu trebuie, însă, să fie un motiv exclusiv de euforie, un prilej de entuziasm necondiţionat; ea ar trebui să însemne şi începutul unui moment de reflecţie şi de luciditate, dar şi de încordare a voinţei, pentru depăşirea stadiului de astăzi al economiei româneşti,­­ precare şi necompetitive, pentru revelarea forţelor şi performanţelor de care, cred, suntem capabili. Trebuie, cu alte cuvinte, să ne menţinem într-un context economic şi social complex şi puternic, să facem faţă unei concurenţe acerbe, să rezistăm într-o dinamică financiară şi instituţională remarcabilă. Integrarea continuă, aşadar, ea e un proces, nu un rezultat, un proces ce depinde doar de noi dacă va fi sau nu dus la bun sfârşit. IULIAN BOLDEA Drum printre oameni Vieţi cu lumini şi umbre ? 9 Cei despre care vom vorbi în acest material cred că succesul se suportă mai greu decât insuccesul, motiv pentru care au preferat să trăiască în România. Cu toţii au alura unor gla­diatori ce nu au eşuat nicicând pe câmpul de bătălie. Deşi nu şi-au pierdut niciodată aura de eroi, adevărata luptă au dat-o undeva mult mai departe, în viaţa reală. De aceea, toţi patru pot fi socotiţi adevăraţi învingători: Cristian Ţopescu, Florin Piersic, Ion Besoiu şi Ştefan Bănică junior. Profesiile pe care şi le-au ales fiecare dintre ei sunt frumoase întâmplări ale existenţei lor, venite ca o salvare a unui trecut nemilos. Amintirile dure­roase ale copilăriei nu le dau nici acum pace primilor trei. Apoi alte şi alte momente grele răma­se întipărite undeva într-un colţ al sufletului. Fiecare din cei de mai sus au iubit femeile cu patimă, Cristian Ţopescu, de trei ori căsătorit, la fel ca şi Florin Piersic. Ceilalţi doi, Besoiu şi Bănică, de câte patru ori. Prima soţie a lui Besoiu, Mihaela Cotaru, era soprană, cea de a doua, actriţă la Sibiu. A treia soţie cu care are şi o fetiţă şi-a găsit o altă pasiune, încât actorul a înţeles să se retragă, adevărata sa dragoste venind la 61 de ani. Luminiţa Marcu Besoiu, filolog şi redactor la televiziune. în fine, Ştefan Bănică junior, după un mariaj cu Cristina Ţopescu, Mihaela Rădulescu şi apoi o anonimă din Bucureşti, se reaprinde în mrejele Andreei Marin­ Bănică de la TVR, devenind în scurt timp un cuplu de invidiat. Toate cele patru VIP-uri au avut marca de „cuceritor" înscrisă în cartea vieţii lor. „Nu trebuie să ne fie ruşine de trecutul nostru, trebuie să-l privim în faţă"-spune acum marele actor Ion Besoiu. Vieţile noastre, ale tuturor, se derulează mai departe cu lumini şi, uneori, cu umbre. ROMEO SOARE ­ . Un drum cu finanţare europeană leagă judeţul nostru de Sibiu Aproape 3 milioane de euro au fost accesate de judeţul nostru, printr-un proiect destinat reabilitării a 20 de kilometri din drumul judeţean DJ 142, care leagă Mureşul de judeţul vecin Sibiu. Direcţia de Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană din cadrul Consiliului Judeţean Mureş a primit, recent, undă verde de la Ministerul Integrării Europene pentru organizarea licitaţiei în vederea stabilirii consultantului proiectului. Prin program operaţional regional, MIE reprezintă autoritatea de management a proiectelor cu finanţare europeană iar de implementarea acestor proiecte se ocupă, în cazul judeţului nostru, Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru. Consiliul Judeţean Mureş mai are pe rol cinci proiecte care ar putea accesa fonduri structurale, cum se numesc fondurile acordate României după integrarea în Uniunea Europeană. _____________________________________________ LIA STRĂUŢ_ Porumbeii, la Târgu-Mureş ( Dascăli mureşeni) IOANA SENICIU „Nu sunt şi nu am fost om de ştiinţă. Am fost metodista pe lân­gă Inspectoratul Şco­lar Judeţean Mureş, drept care am coordo­nat o serie de lucrări de gradul întâi ale unor învăţătoare şi educa­toare din judeţ. Am luat parte la perfec­ţionarea învăţătorilor şi educatoarelor, în calitatea mea de lector. Am parti­cipat la simpozioane, consfătuiri judeţene şi naţionale cu referate pe diferite teme, ca de pildă: „Despre teoria mulţimilor", „Apli­caţii ale numerelor complexe", „Metode active de predare". Am elaborat lucrarea de gradul I cu tema: „Grupuri de matrice", iată spusele dintru bun început ale dascălului mureşean Ioana Seniciu (pe numele de fată Hurubă) din Târgu-Mureş, născută la Subcetate, în ziua de 29 august 1944, astăzi pen­sionară (din anul 2000). Studiile elementare, liceale, superioare şi le face la Şcoala Generală din comuna Subcetate (Topliţa), între anii 1951- 1958, la Liceul Teoretic din Topliţa Română (1958- 1962), la Facultatea de matematică a Univer­sităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj- Napoca (1962-1967). Un drum drept, parcurs în devenirea sa profe­sională, fără poticniri în plan instructiv, formativ şi educativ. întâia repartiţie, primul post de profesoară, va fi la actualul Grup Şcolar „Vasile Netea" din Deda (1967-1968). După un an şcolar străbate defileul prin care curge apa Mureşului şi se opreşte în oraşul Topliţa, acolo unde şi-a făcut studiile liceale. Tot un an de învăţă­mânt, 1968-1969, este profesor la Liceul din Topliţa, după care, din nou, pe Mureş, de astă dată în aval. Vine la Târgu-Mureş şi va profesa la Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu" (1969-1973), Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi" (1973-1980); Grupul Şcolar „Avram Iancu", ca director (1989-1990); Colegiul Eco­nomic „Transilvania" (2000-2003); Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian" (2003-2006), la cele din urmă două unităţi de învăţământ preuniversitar, ca profesor cumulard. „îmi place să cred că m-am străduit să fiu un bun profesor şi om. Obiectivi pot fi cei care m-au cunoscut, elevii mei”, s-a confesat Ioana Seniciu. Şi, în final de reportaj, două mărturisiri de credinţă despre profesoara Ioana Seniciu. Ioana Mold­ovan, elevă la Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian": „Despre doamna Seniciu aş putea spune destul de multe, dar doresc să rezum în câteva rânduri imaginea mea şi a colegilor despre dânsa, în primul rând, este o „adevărată doamnă", cum spunea unul dintre profesorii noştri. în cei doi ani petrecuţi la catedra clasei noastre s-a îngrijit să ne predea cu mult calm, tenacitate şi înţelegere. Deşi matematica nu a fost o materie de profil, dânsa a reuşit să ne ajute să desluşim câteva din tainele matematicii. Faptul că este o persoană cu suflet mare este dovedit şi de bucuria cu care ni s-a alăturat pentru ajutorarea unor persoane de la un cămin de bătrâ­ni, în limita posibilităţilor sale. încetul cu încetul noi am desco­perit un om deosebit dincolo de profesor, şi aşa o să ne-o amintim şi o dată cu trecerea anilor". Ing. Marieta Oargă, fostă elevă la Liceul de Construcţii din Târgu-Mureş: „Cum să stai deoparte de afec­ţiunea pe care ţi-o poartă profe­sorii? Cum să te rupi de profesorii care sunt ca nişte părinţi pentru tine? Un astfel de OM, profesoare mea de mare­, mi-a fost dat să o cunosc în urmă cu 33 de ani (parcă a fost ieri), de o bunătate şi de o rară blândeţe. Din marea dragoste pentru copiii ei a putut revărsa şi asupra noastră, gene­raţia din care am făcut şi eu parte, şi tot i-a mai rămas un ocean de afecţiune. Ea ne-a învăţat că orice dorim să construim trebuie să aibă o bază solidă, că trebuie să punem suflet şi dragoste în tot ce vrem să facem. Ne-a făcut să iubim matematica cu un tact şi o blândeţe numai de ea ştiute, deschizându-ne porţile cunoaşterii mai departe, iar acum pot să-i mulţumesc şi ei pentru ceea ce sunt astăzi. Cu multă stimă!". DORIN BORDA ILARIE GH. OPRIŞ Prefectul Ciprian Dobre s-a accidentat la schi La numai câteva luni după ce premierul Călin Popescu-Tăriceanu a fost implicat într-un accident rutier în urma căruia şi-a fracturat un picior, iar motocicleta sa - Harley Davidson - a fost serios avariată, şi prefectul de Mureş, Ciprian Dobre, a suferit un accidentat uşor, în timp ce se afla la schi, în staţiunea Straja (jud. Hunedoara), împreună cu fiul său. Prefectul s-a ales,în urma unei căzături cu schiurile, cu o plagă tăiată în zona tibiei unui picior, rana sa necesitând intervenţia medicilor de la urgenţă, care au aplicat 5 copci pentru a reduce pierderea de sânge. Cwpnimnntfu! C-2 p.ctrcriif r­am­uVwuiiMwiiwu!­w G |Jun VVUIl OUIII*­bătă, 30 decembrie, iar dumi­nică,în ultima zi a anului, Ciprian Dobre s-a aflat la Târgu-Mureş, unde a participat la festivităţile prilejuite de arborarea drapelului Uniunii Europene. Ieri, contactat telefonic, pre­fectul a declarat că se simte mult mai bine, continuarea activităţii sale obişnuite nefiind nici un mo­ment pusă în pericol, totul decur­gând în mod normal, cu toate că, tot prefectul recunoştea, acci­dentul ar fi putut avea consecinţe mult mai grave. (D.T.)

Next